A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

medalliàre matagliàre

medàscia, medàssa madàssa

medàu madàu

medàza meàrza

medennéssi , avb Definizione meda e nessi: foedhu chi si narat prus che àteru po impudu de calecuna cosa chi no si iat a bòllere, bolendho inditare un'iscéberu Sinonimi e contrari assumancu, assunessi, aterunono, medaeschi, nensi Frasi tantu no bi drommo, mi ndhe peso e medennessi mi fato carchi faina ◊ medennessi no mi che so andhadu a campu: tota die ispetendhe a isse e isse chentza bènnere! Etimo srd.

medèsciri , vrb: merèschere, meresci, merèsciri, merèssere Definizione fàere cosa a manera de ndh'àere o de ndhe pòdere àere calecunu prémiu, bàntidu, làude, praxere, o fintzes calecuna cosa de male (po curpa, neghe, farta) Sinonimi e contrari imminèssere, manesci, meressire, meritai | ctr. demerèssere, smerèsciri Frasi is malafatoris chi apuntant fogu no merescint de bivi in mesu de sa genti! ◊ bos rendho tantas gràscias, ma no cantas ndhe meressides ◊ medescint abbruxadas, custas línguas de fogu! ◊ po s'amori chi tenis e chi donas, in totu s'umanidadi chi onoras, alabàntzia merescis e rispetu ◊ sunt poesias chi ant meréschidu su prémiu Etimo spn., ctl. mereixer Traduzioni Francese mériter Inglese to deserve Spagnolo merecer Italiano meritare Tedesco verdienen, eintragen.

medhàca , nf Definizione genia de erba agheda Sinonimi e contrari ciduledha, coraxedu 1, erbasalia, marraola, melacra, meraxa, meriàgula, miriola Terminologia scientifica rba Etimo srd.

medhigàrzu , agt Definizione chi est médhighe, naschiu a loba Sinonimi e contrari copiolu, cropàgliu, médhighe Frasi su pastoredhu est paschinzanne anzonedhos medhigarzos (S.Are).

médhighe , agt, nm: médhigu Definizione chi est naschiu allobau, de sa matessi bentre, de su própriu partu cun àteru frade o sorre, frade mughedhu / anzare a médhighe = fàghere a croba, a loba Sinonimi e contrari copiolu, cróbinu, cropàgliu, gremédhiche*, medhigarzu, médhile, mughedhu Frasi Deus cheret a fàghere pitzinnos e fuint bénnidos duos médhigos galanos (Z.A.Cappai).

medhighínas , nf pl: midhighinas Definizione mentes fines, is pigighedhos chi imbodhigant su crebedhu Terminologia scientifica crn Etimo srd. Traduzioni Francese méninges Inglese meninx Spagnolo meninges Italiano meningi Tedesco Gehirnhaut, Meninx, Hirnhaut.

médhigu médhige

médhile , agt Definizione chi est naschiu allobau, de sa própriu brente, de su matessi partu cun àteru frade o sorre, frade mughedhu; nau de boe, chi est cumpàngiu, chi faet a loba cun àteru po èssere unu giú Sinonimi e contrari copiolu, cróbinu, cropàgliu, ghermédhiche, mughedhu Etimo srd.

medhúre , nm Definizione erba de cogas, imbriaga molentis Sinonimi e contrari búdharu, budhúrigu, dhúdhulu, gudhútulu, mudhuru, pisciaforru, pudimanu, údhuru Terminologia scientifica rba, Conium maculatum Etimo srdn.

média , nf Definizione in matemàtica, de una filera de valores chi podent èssere de mannària diferente, su valore chi arresurtat de mesania faendho sa suma de is valores dividia po cantos funt is valores síngulos summaos: essendho s'arresurtau de una divisione matemàtica, podet èssere chi no currespondhat a manc'unu de custos valores Frasi Fulanu in iscola tenet sa média de su sete ◊ bi at logos chi in média campant setanta annos, ma bi at chie morit meda prus zòvanu e chie prus mannu Traduzioni Francese moyenne Inglese average Spagnolo promedio Italiano mèdia Tedesco Mittel.

mediàda , nf Definizione su mediare, migliorare, andhare méngius Sinonimi e contrari abboniada, imbonimentu, mediada, melloria, mezorada, mezoramentu | ctr. aggravamentu, impeoramentu Frasi su tempus at fatu una bella mediada Etimo srd. Traduzioni Francese amélioration Inglese improvement Spagnolo mejora Italiano miglioraménto Tedesco Verbesserung.

mediadòre , agt Definizione chi médiat, ponet médiu, rimédiu Frasi nostra Segnora est mediadora de tantos males Etimo srd. Traduzioni Francese réparateur Inglese repairer Spagnolo mediador, reparador Italiano rimediatóre Tedesco Ausbesserer.

mediadúra , nf Definizione su mediai, su èssere coment'e ammachiaos, coment'e fora de sèi Sinonimi e contrari mediori, scimíngiu Etimo srd.

mediàgu , nm: ammeriagu, meliagru, meraju, mereacru, meriacru, meriaghe, meriagru, meriagu, meriaju, meriarzu, meriaxu, miliacru, miriàciu, miriacru, miriagu, moliagru Definizione s'umbra de mesudie, logu e umbra (mescamente de matas mannas) inue su bestiàmene passat is oras de sole prus forte, in istade / fàghere meriaghe = meriare in s'umbra Sinonimi e contrari camadroxu, meriadórgiu, umbraghe Frasi sos masones sunt acuilados in su meraju ◊ sa domo fit unu meraju finas a sero ◊ a oras de sole forte, in istiu, su bestiàmine istat in su meliagru ◊ custos sunt masones fatendhe meriaghe ◊ saludi e bacas in su meriagu, e trigu meda, ma dinai pagu!(A.Mandis)◊ nonnu naraiat "moliagru" e no "meliagru" Terminologia scientifica pst Etimo srd. Traduzioni Francese ombrage Inglese nook where the flock tooks shelter from the sun Spagnolo sesteadero Italiano sito ombróso dóve si ripara il grégge dal sóle Tedesco Ort im Schatten, wo die Schafe Mittagsruhe halten.

mediài , vrb: ammediai 1, mediare 1, meriai, meriare, merijare, miriare Definizione nau mescamente de su bestiàmene, passare is oras de sole prus forte, in istade, in su meriagru, istare in s'umbra Sinonimi e contrari acamai, meliagrare Frasi sas berbeghes fint meriendhe suta de sa nughe ◊ candho sa robba comintzat a meriare, comente imbudhighinat sole, che la trubbas a sa sedha, a suta de sos chercos ◊ una piga est mediandhe in d-unu ratu ◊ in s’ora prus cajente de sa die issu est merijandhe Terminologia scientifica pst Etimo ltn. meridiare Traduzioni Francese faire la méridienne, faire la sieste Inglese to have a siesta, to stay in the shade Spagnolo sestear Italiano meriggiare, stare all'ómbra Tedesco im Schatten Mittagsruhe halten.

mediài 1 , vrb Definizione essire coment'e médios, pigaos a machiore, fora de sèi, pèrdere is sentidos Sinonimi e contrari irmedhighinare, ismemoriai Etimo srd. Traduzioni Francese être hors de soi Inglese to be beside oneself Spagnolo estar fuera de sí Italiano èssere fuòri di sé Tedesco außer sich sein.