medalliàre matagliàre
medàscia, medàssa madàssa
medàu madàu
medàza meàrza
medennéssi , avb Definizione meda e nessi: foedhu chi si narat prus che àteru po impudu de calecuna cosa chi no si iat a bòllere, bolendho inditare un'iscéberu Sinonimi e contrari assumancu, assunessi, aterunono, medaeschi, nensi Frasi tantu no bi drommo, mi ndhe peso e medennessi mi fato carchi faina ◊ medennessi no mi che so andhadu a campu: tota die ispetendhe a isse e isse chentza bènnere! Etimo srd.
medèsciri , vrb: merèschere,
meresci,
merèsciri,
merèssere Definizione
fàere cosa a manera de ndh'àere o de ndhe pòdere àere calecunu prémiu, bàntidu, làude, praxere, o fintzes calecuna cosa de male (po curpa, neghe, farta)
Sinonimi e contrari
imminèssere,
manesci,
meressire,
meritai
| ctr.
demerèssere,
smerèsciri
Frasi
is malafatoris chi apuntant fogu no merescint de bivi in mesu de sa genti! ◊ bos rendho tantas gràscias, ma no cantas ndhe meressides ◊ medescint abbruxadas, custas línguas de fogu! ◊ po s'amori chi tenis e chi donas, in totu s'umanidadi chi onoras, alabàntzia merescis e rispetu ◊ sunt poesias chi ant meréschidu su prémiu
Etimo
spn., ctl.
mereixer
Traduzioni
Francese
mériter
Inglese
to deserve
Spagnolo
merecer
Italiano
meritare
Tedesco
verdienen,
eintragen.
medhàca , nf Definizione genia de erba agheda Sinonimi e contrari ciduledha, coraxedu 1, erbasalia, marraola, melacra, meraxa, meriàgula, miriola Terminologia scientifica rba Etimo srd.
medhigàrzu , agt Definizione chi est médhighe, naschiu a loba Sinonimi e contrari copiolu, cropàgliu, médhighe Frasi su pastoredhu est paschinzanne anzonedhos medhigarzos (S.Are).
médhighe , agt, nm: médhigu Definizione chi est naschiu allobau, de sa matessi bentre, de su própriu partu cun àteru frade o sorre, frade mughedhu / anzare a médhighe = fàghere a croba, a loba Sinonimi e contrari copiolu, cróbinu, cropàgliu, gremédhiche*, medhigarzu, médhile, mughedhu Frasi Deus cheret a fàghere pitzinnos e fuint bénnidos duos médhigos galanos (Z.A.Cappai).
medhighínas , nf pl: midhighinas Definizione
mentes fines, is pigighedhos chi imbodhigant su crebedhu
Terminologia scientifica
crn
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
méninges
Inglese
meninx
Spagnolo
meninges
Italiano
meningi
Tedesco
Gehirnhaut,
Meninx,
Hirnhaut.
médhigu médhige
médhile , agt Definizione chi est naschiu allobau, de sa própriu brente, de su matessi partu cun àteru frade o sorre, frade mughedhu; nau de boe, chi est cumpàngiu, chi faet a loba cun àteru po èssere unu giú Sinonimi e contrari copiolu, cróbinu, cropàgliu, ghermédhiche, mughedhu Etimo srd.
medhúre , nm Definizione erba de cogas, imbriaga molentis Sinonimi e contrari búdharu, budhúrigu, dhúdhulu, gudhútulu, mudhuru, pisciaforru, pudimanu, údhuru Terminologia scientifica rba, Conium maculatum Etimo srdn.
média , nf Definizione
in matemàtica, de una filera de valores chi podent èssere de mannària diferente, su valore chi arresurtat de mesania faendho sa suma de is valores dividia po cantos funt is valores síngulos summaos: essendho s'arresurtau de una divisione matemàtica, podet èssere chi no currespondhat a manc'unu de custos valores
Frasi
Fulanu in iscola tenet sa média de su sete ◊ bi at logos chi in média campant setanta annos, ma bi at chie morit meda prus zòvanu e chie prus mannu
Traduzioni
Francese
moyenne
Inglese
average
Spagnolo
promedio
Italiano
mèdia
Tedesco
Mittel.
mediàda , nf Definizione
su mediare, migliorare, andhare méngius
Sinonimi e contrari
abboniada,
imbonimentu,
mediada,
melloria,
mezorada,
mezoramentu
| ctr.
aggravamentu,
impeoramentu
Frasi
su tempus at fatu una bella mediada
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
amélioration
Inglese
improvement
Spagnolo
mejora
Italiano
miglioraménto
Tedesco
Verbesserung.
mediadòre , agt Definizione
chi médiat, ponet médiu, rimédiu
Frasi
nostra Segnora est mediadora de tantos males
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
réparateur
Inglese
repairer
Spagnolo
mediador,
reparador
Italiano
rimediatóre
Tedesco
Ausbesserer.
mediadúra , nf Definizione su mediai, su èssere coment'e ammachiaos, coment'e fora de sèi Sinonimi e contrari mediori, scimíngiu Etimo srd.
mediàgu , nm: ammeriagu,
meliagru,
meraju,
mereacru,
meriacru,
meriaghe,
meriagru,
meriagu,
meriaju,
meriarzu,
meriaxu,
miliacru,
miriàciu,
miriacru,
miriagu,
moliagru Definizione
s'umbra de mesudie, logu e umbra (mescamente de matas mannas) inue su bestiàmene passat is oras de sole prus forte, in istade / fàghere meriaghe = meriare in s'umbra
Sinonimi e contrari
camadroxu,
meriadórgiu,
umbraghe
Frasi
sos masones sunt acuilados in su meraju ◊ sa domo fit unu meraju finas a sero ◊ a oras de sole forte, in istiu, su bestiàmine istat in su meliagru ◊ custos sunt masones fatendhe meriaghe ◊ saludi e bacas in su meriagu, e trigu meda, ma dinai pagu!(A.Mandis)◊ nonnu naraiat "moliagru" e no "meliagru"
Terminologia scientifica
pst
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
ombrage
Inglese
nook where the flock tooks shelter from the sun
Spagnolo
sesteadero
Italiano
sito ombróso dóve si ripara il grégge dal sóle
Tedesco
Ort im Schatten,
wo die Schafe Mittagsruhe halten.
mediài , vrb: ammediai 1,
mediare 1,
meriai,
meriare,
merijare,
miriare Definizione
nau mescamente de su bestiàmene, passare is oras de sole prus forte, in istade, in su meriagru, istare in s'umbra
Sinonimi e contrari
acamai,
meliagrare
Frasi
sas berbeghes fint meriendhe suta de sa nughe ◊ candho sa robba comintzat a meriare, comente imbudhighinat sole, che la trubbas a sa sedha, a suta de sos chercos ◊ una piga est mediandhe in d-unu ratu ◊ in s’ora prus cajente de sa die issu est merijandhe
Terminologia scientifica
pst
Etimo
ltn.
meridiare
Traduzioni
Francese
faire la méridienne,
faire la sieste
Inglese
to have a siesta,
to stay in the shade
Spagnolo
sestear
Italiano
meriggiare,
stare all'ómbra
Tedesco
im Schatten Mittagsruhe halten.
mediài 1 , vrb Definizione
essire coment'e médios, pigaos a machiore, fora de sèi, pèrdere is sentidos
Sinonimi e contrari
irmedhighinare,
ismemoriai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
être hors de soi
Inglese
to be beside oneself
Spagnolo
estar fuera de sí
Italiano
èssere fuòri di sé
Tedesco
außer sich sein.