morrúngiu, morrúnzu morrúgnu
morsèta , nf: murseta Definizione genia de mantelledha de píscamos e cardinales Sinonimi e contrari armussa, mutzeta Terminologia scientifica bst Etimo ctl., spn. musseta, muceta.
mòrta , nf Definizione su mòrrere / fàchere sa punta sa m. = fàghere puntu e mortu, efetu deretu, luego luego Etimo srd.
mortàgiu, mortàju maltàgiu
mortalamènte , avb Definizione de ndhe mòrrere, in manera grave Frasi si est zuradu mortalamente chi no est abberu chi ndhe at fatu de cosa gai! ◊ acudide a sa dotrina, ca si no l'ischides pecades mortalamente.
mortàle, mortàli moltàle
mortalidàde, mortalidàdi , nf: mortilidade Definizione
morte de gente o de animales a meda po maladia mala
Sinonimi e contrari
moltaza,
murtina,
santacida
Frasi
mortilidade, gherra e caristia: a sos ses annos cussa fit s'iscola…◊ sa mortilidade un'annu at ispérdidu sos porcos
Etimo
itl.
mortalità
Traduzioni
Francese
grande mortalité (due à une épidémie)
Inglese
murrain,
epidemic
Spagnolo
mortandad
Italiano
morìa
Tedesco
Massensterben.
mortalíu , nm Definizione unu malàidu de meda, màrture, indebbilitau meda Sinonimi e contrari moribbundhu.
mortàlla, mortàrgia, mortàrza moltàza
mortàsa , nf Definizione its, aina po fàere mortisas? (S'Ischíglia 94,3,94) Frasi su mastru de linna teniat una bella buteca chin sas màchinas, sa prana a filu e a ispessore, mortasa, topí e serra a nastru (F.Satta).
mortàxa, mortàza moltàza
mòrte, mòrti mòlte
mortídhus , nm pl Definizione
erba, frore de Santa Maria o de Santu Zuvanne, genia de erba linnosa, fragosa meda, fine, bona po allúere fogu, auscare porcos, e fintzes coment'e meighina po prus de unu male
Sinonimi e contrari
abbruschiadinu,
alchemissa,
alluevogu,
calecasu,
muntedhos,
murgueus,
simu,
usciadina
Terminologia scientifica
rbl, rbc, Helichrysum italicum
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
éternelle
Inglese
everlasting flower,
live-ever
Spagnolo
perpetua de monte,
sol de oro
Italiano
canapìcchia
Tedesco
Sonnengoldblume.
mortificài , vrb Sinonimi e contrari sacrificai, tribbulai.
mortifícu , nm Sinonimi e contrari
dispiachere,
matana,
pena
Frasi
cun rejone mi leo mortificu pensendhe a su chi devet capitare: una broca mi betant a pagare, sendhe chi l'at segada Signoricu!
Traduzioni
Francese
mortification,
humiliation
Inglese
humiliation
Spagnolo
mortificación,
humillación
Italiano
mortificazióne,
umiliazióne
Tedesco
Beschämung.
mortighinàdu , agt: ammortiginau*,
mortixinau,
mortoxinau Definizione
immadoinau, unu pagu coment'e mortu, istudau, chi dhi funt bennias mancu is fortzas, su briu, s'atza, sa gana
Sinonimi e contrari
allacanau,
allechiau,
allizadu,
ammortosinau,
imbortighinau
/
studau
| ctr.
biu,
briosu,
folte
Frasi
dae su mudine de s'umbra esso mortighinadu a chircare sa lughe (M.Portas)
Traduzioni
Francese
éteint
Inglese
extinct,
shaded
Spagnolo
atenuado,
amortiguado,
apagado
Italiano
smorzato,
estinto
Tedesco
geschwächt,
erloschen.
mortíginu , nm Sinonimi e contrari ammustreschimentu, dimaju Etimo srd.
mortilidàde mortalidàde
mortímine , nm Sinonimi e contrari mortóriu Frasi sa piata s'ibboideit, ma in mesu de totu cussu mortímine bi fit su tzilleri pienu de zente Etimo srd.
mortimmórti , nm: mortummortu Definizione is ànimas, is càmpanas: genia de costuma de andhare in giru de una domo a s'àtera, is piciochedhos, sa die de Is Santos a pedire cosa (dhis giaent druches, frutuàriu e àteru) Sinonimi e contrari lodhiri, panixedha, pedicocone, petiarina Frasi sos pitzinnos, sa die de totu sos Santos, pedint su mortummortu ◊ cheret ammanitzadu cosa ca colant sos pisedhos a su mortimmorti! Terminologia scientifica sntz Etimo srd.