nòlla, nóllu , prn Definizione nos + la, lu = si dha, si dhu: duos prn., unu de persona, 1ˆ pl. (in su sensu de a nois), s'àteru de css. cosa o persona, impreaos sèmpere coment'e cmpl., postos abbandha de su vrb. si naos innanti, o totu a unu naos apustis Frasi a nollu faghides unu piaghere? ◊ faghidennollu custu piaghere! ◊ torradennolla sa forramenta chi bos amus imprestadu! ◊ a nolla nades cudha cosa?
nóltru , agt, prn: nostru,
nostu Definizione
(f. -a), agt. possessivu, foedhu chi acumpàngiat is númenes, o s'impreat cun s'artículu in parte de su númene, po significare chi sa cosa inditada pertocat o si sentit che cosa chi apartenet a noso: podet acumpangiare fintzes un'avb. (acurtzu nostru = acanta a noso, innanti nostru = innanti de noso)
Sinonimi e contrari
| ctr.
agenu
Frasi
Babbu nostu chi ses me is celus! ◊ su fadu nostru l'ischit solu Deu ◊ su binu nostru est de bérgulas ◊ su locu nostru si l'ant picau pro apedicadorju ◊ s'aficu nostru lu ponimus in cussu ◊ no depeus portai traitzioni a is bècius nostrus! ◊ vida de bisóngiu e tribbulia ant connotu is mannos nostos
2.
chi fut in sa nostra gei nosi pasaiamus ◊ su nostru est menzus de s'anzenu ◊ no semus cuntentos sentza amedhare su nostru a s'anzenu ◊ fiat aspetendi sa morti de su fradi po ndi suciai su nostu puru
3.
lu bidesi allalgu nostru ◊ benidinche acurtzu nostru ca chistionamus! ◊ caminendhe, issos che fint addainanti nostru
Etimo
ltn.
nostru(m), -a
Traduzioni
Francese
notre,
le nôtre
Inglese
our (s)
Spagnolo
nuestro
Italiano
nòstro
Tedesco
unser.
nólu , nm Definizione
su tanti chi si pagat po pigare calecuna cosa a nolégiu, po calecunu servítziu
Sinonimi e contrari
nólitu,
nozu,
portàdiga
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
fret
Inglese
rent
Spagnolo
alquiler
Italiano
nòlo
Tedesco
Miete,
Fracht.
nomanàda nemonàda
nomèna , nf Definizione
cosa chi ischint o chi narant in medas de unu, siat in bonu e siat in malu
Sinonimi e contrari
incionnu,
lúmena,
lumenada,
nada,
nemonada,
sonedhu
Traduzioni
Francese
réputation
Inglese
reputation
Spagnolo
reputación
Italiano
nomèa
Tedesco
Ruf.
nomenàda nemonàda
nomenài, nomenàre nemonài
nomenàu , pps, agt: nomonau Definizione
de nomenare; chi est connotu, portau a númene
Sinonimi e contrari
famadu,
famosu,
fentomadu
2.
custas fuant tres sorris nomonadas po sa bellesa ◊ custu fut unu meda nomonau
Traduzioni
Francese
fameux
Inglese
famous
Spagnolo
famoso
Italiano
famóso
Tedesco
berühmt.
nòmene , nm: nòmini,
númene Definizione
genia de foedhu chi distinghet s'unu de s'àteru personas, animales e cosas po su chi tenent de diferente in sa sustàntzia, in su èssere: est de duas castas e si podet agatare in formas diferentes segundhu si inditat su mascu o sa fémina (o pentzau coment'e de mascu o de fémina), e càmbiat segundhu si ndhe inditat unu solu o prus de unu (custu cambiamentu si faet aciunghendho una /s/ a su sing. chentza àteru cambiamentu, foras is númenes mascos chi essint in /u/ e a sa logudoresa, mesania e nuoresa mudant custa essia a /o/ in su pl.: donu - donos, mentres chi a sa campidanesa e ogiastrina, no totu, abbarrat oguale: donu - donus); sa essia de is númenes in sardu est agiummai sèmpere in d-una de is chimbe vocales a sing., ma si podet agatare fintzes cun /s/ (es. su tempus, su corpus, su lados, su pecus/pegus)/ genias de númene: n. personale (no s'impreat si no po unu ebbia de una matessi casta, comente funt is númenes de persona, de bidhas, de citades, de logos, e s'iscriet cun lítera de cuménciu manna), n. comunu (si narat de unidades diferentes de una matessi casta), n. colletivu (inditat tantas cosas de sa matessi genia pigadas totus impare che una ebbia: es. chedha, fiotu, pópulu, tallu, màtulu, pabilaza), upm. o sing. colletivu (inditat sèmpere cosas, mescamente frutos, o animales, piticos e medas o a dónnia modu prus de unu cun su sing. etotu – es. s'olia, sa néspula, sa fògia, sa frommiga, su pische – e càmbiat a pl. solu candho un'agt. ndhe precisat su tanti, unu piessignu – duas olias, pagas néspulas, tres fògias, bàtoro frommigas – o si su nm. si narat de sa mata e no de su frutu: amus pudadu sas olias, in su cungiau dhoi at préssius, prunas e figus); is nm. podent tènnere unu finimentu o essia, fintzes si po su prus si faet de àtera manera, chi ndhe càmbiat su significau in sensu de peoria o de disprétziu (- atzu: animalatzu; -edhu: naturaledhu su chi tenes!, feminedha chi no est, mih, cussa!), menguante o fintzes de aprétziu (-edhu: ominedhu, muredhu, bellixedhu, foras is nm. de persona: Antonedhu, Boredhu, Luisedhu, Chichedha, Tzinchedha e àteros totu naos a persona manna), o in sensu creschianu, raru (-one: missone, leputzone)/ a./c. Su menguante podet àere valore antifràsticu: abbigedha est faenno, oe!… = meda, bentighedhu su chi at fatu!… = meda, forte, corpuriedhu ’e dotori malaritu! = malu; o fintzes de istima: babbixedhu miu bellu!, mammedha mea!
Sinonimi e contrari
lòmini
/
cdh. innomu
Modi di dire
csn:
avb. a nòmini atentu = a númene tentu, nendhe su númene; èssiri portau a nòmini = èssere famadu, àere sa numenada; èssiri a nòmini de unu = èssere intestadu a unu, postu o fatu in parte de o a benefíssiu de unu, de su númene chi si narat o chi s'iscriet
Frasi
a su pitzinnu lu cheriant giamare cun su númene de su babbu ◊ mergiani ses de nòmini e de trassas ◊ a nòmini dhi narant Maria
2.
isse est mortu sa die de Santu Linu a nomen tentu ◊ cussu est portau a nòmini po sa mandronia ◊ fiat fémina portada a nòmini po massaja acuntzetuada
3.
in nòmini de su Babbu, de su Fillu e de s'Ispíridu Santu ◊ bai a nòmini miu ca gei ti faint intrai!
Etimo
ltn.
nomen
Traduzioni
Francese
nom,
prénom
Inglese
name
Spagnolo
nombre
Italiano
nóme
Tedesco
Name.
nómina , nf Definizione
incàrrigu o benefíciu chi si giaet a numenatis
Traduzioni
Francese
nomination
Inglese
nomination
Spagnolo
nombramiento
Italiano
nòmina
Tedesco
Ernennung.
nominài, nominàre nemonài
nominatívu , nm, agt Definizione númene etotu (segundhu sa limba, nm. cun funtzione de sugetu); chi est a numenatis, chi pertocat númenes.
nomíngiu , nm: annomíngiu*,
nominzu,
numíngiu Definizione
àteru númene chi si ponet a ccn. prus che àteru po dhu pigare a befa, ingiúliu, po calecuna cosa (su naturale, unu difetu, sa genia de sa carena o àteru); si narat fintzes cun su significau de provérbiu, díciu
Sinonimi e contrari
allomíngiu,
aproégliu,
impróveru,
istevíngiu,
paranòmini
/
díciu
Frasi
a nomíngiu dhu nant "Peracuirde"◊ dèu no timemu stróciu ma cumentzànt a mi tzerriai su nomíngiu ◊ de sangunau teniat "Sarritzu" ma is avedalis suus dh'iant picigau su nomíngiu de "Famigosu" ◊ su tali de nomíngiu fait "Cagatzirríchius", poita ca timit s'umbra sua etotu
2.
comente narat su nominzu, chie no podet messare ispigat ◊ su nominzu narat: Chie no at menzus chin sa muzere si corcat!
Traduzioni
Francese
surnom,
sobriquet
Inglese
nickname
Spagnolo
apodo
Italiano
soprannóme
Tedesco
Spitzname.
nòmini nòmene
nomínzu nomíngiu
nomonài nemonài
nomonàu nomenàu
non no
nonànta nobànta
nonciòla naciòla