A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Legenda Incurtzaduras | Legenda Sìmbulos

essidítzu , agt Definitzione nau de boghe, de sonu, chi essit meda, chi si che intendhet atesu Sinònimos e contràrios essijolu, pibidosu Ètimu srd.

essidórzu , nm: issidorju Definitzione logu inue si essit, ue faet a essire; fintzes logu o terrenu a ue essire po si fàere calecuna faina, a prantare cosa Sinònimos e contràrios essia | ctr. intrada Frases mi mancat unu pegus: cheret inghiriadu su muru si si tzapat essidorzu 2. bellu a tènnere unu essidorzu, ca nessi unu s'istràviat e si ponet carchi fundhu de cosa Ètimu srd.

essídu , pps, agt: essiu Definitzione de essire; chi at girau e connoschet logos e gente, àteros logos; chi portat essiduras Sinònimos e contràrios issiu 1 | ctr. intradu 2. est una picioca pagu essia e tropu pitica ◊ in Europa bi at zente istudiada e meda essida (P.Canu)◊ lassa ca bandu dèu: tui ses pagu essia e non ia a bolli chi t'imbodhighint 3. zuto sas laras essidas, de sa frebba de custas dies coladas ◊ cussu piciochedhu est totu essiu in fatze Tradutziones Frantzesu sorti Ingresu gone out, experienced Ispagnolu salido Italianu uscito Tedescu ausgegangen, erfahren.

essidúra , nf Definitzione genia de isfogu o àteru chi essit in sa carre po maladia Sinònimos e contràrios essia, fruscedha Ètimu srd.

essijólu , agt Definitzione nau de boghe, de sonu fine, chi essit meda, si che intendhet atesu Sinònimos e contràrios essiditzu Tradutziones Frantzesu résonnant Ingresu tinkling Ispagnolu resonante Italianu tìnnulo Tedescu klingend.

essíle , nm: ansile*, issile Definitzione genia de animale areste: gatagreste o can'e serra Sinònimos e contràrios assíbile, bassili, cassí, grassíbile, ischirru Terminologia iscientìfica anra, martes martes latinorum.

essiperéssi essiberéssi

essíre, essíri , vrb: bassí, iscire, vessire Definitzione andhare fora de ccn. logu (pruschetotu serrau e fintzes tènnere sa essia a fora), bènnere a fora a manera de si bíere, de si pòdere ischire, connòschere, èssere o andhare prus ainnanti de una línia, andhare a giru o a un'àteru logu, naschire o fintzes istesiare, acabbare, mòvere de su postu suo (nau de un’arremu), cumpàrrere, su ischire, su pàrrere, su arresurtare, nau de cosa a bèndhere su dhue èssere in is butegas; arresurtare de una cosa, de una chistione, de sa créschia; acabbare una faina longa, una chistione manna Sinònimos e contràrios abbenai, irghelare, resurtare / nàschere, girai / bocare, caciare, leare | ctr. intrae Maneras de nàrrere csn: essimiche da'ia! = bessiminci!, baidindi!; essíreche pala pala, costa costa = arrispúndiri, ei, ma no a tonu, arrispúndiri fuedhendi de àteras cosas; essíreche in machines, in coranta mois = acabbai narendi machíminis, isciolórius, cosas esageradas; essíreche male = certai, essiri in disacórdiu, a iscórriu, iscuncordai; essire in malas = certai meda, de abarrai a prima; essire foras de contu = iscassuletare, irbariare, ammachiaisí; essire de mente = iscarèsciri; a su chi essit essit = comente andhat andhat, andhet comente cheret!; essire fora ’e pare (nau de maridu e mulleri)= iscuncordai, andaisindi donniunu a contu suu; essiresindhe cun… = iscabbullirisí de unu dépidu, de una dificurtadi cun… Frases su dinai nci essit sentza de isciri comenti ◊ sas monzas de Paule essint a passizare ◊ mama e fiza sont iscindhe a sa cortichedha ◊ comente essis de iscola ghira a domo! ◊ candho proet essint sos cocois ◊ mai essidos a logu semus, nois: sempre in bidha ◊ su binu essit de sa carrada ◊ sa domo nostra essit a sa cortita ◊ s'arriu nci essit a mari ◊ est essidu su sole ◊ su maistu fendi su muru ndi est essiu foras de prumu ◊ in sa contonada ant lassadu predas chi essint pro tènnere cun àteru muru ◊ seghendhe no ch'essas fora de sa sinza! ◊ in atunzu, comente proet essit s'erba ◊ mi che at essidu una dente ◊ no li at essidu una peràula: mudu che lódhuru! ◊ mi che at essidu unu fiadu de sa mandra ◊ bandu a pigai is pipius ca funt essendi de iscola 2. e za no essit, mih, cussu brunzu: si che intendhet atesu meda! ◊ su frúschiu essit prus de sa boghe ◊ essimichelu dae mesu, cudhu maleducadu chi no est àteru! ◊ essimindhelu dae mesu, custu bardulete! ◊ cussu preigadore addaghi abberit buca già ischit inue ch'essire! ◊ candu fuedhas tui essis sempri de sa chistioni ◊ a sa ruta chi at dadu che l'est essidu su bratzu dae su codhu 3. a chie faghet una morte bi at trinta annos, si essit iscobiadu ◊ sa faina fut essia bèni ◊ donzi tantu mi ch'essit a faedhare a sa campidanesa ◊ essidu mi at finitesa, si mi cherzo cojuare! ◊ mi at essidu cunzuntura e la collo ◊ bellu triballu mi at essidu ◊ sa faina essit male si no bi at forramenta addata ◊ is contus essint giustus ◊ est essida sa boghe chi Fulanu est cojendhe ◊ segundhu sa ua bi essit prus binu ◊ de custu cantu de robba bi essit una fardita ◊ sa padedha de su minestrone est essida prena ◊ custu est pisedhu chi essit mannu de carena ◊ de peràulas ndh'essit sempre àteras 4. a su mànigu li essit su sale, su píbere, s'aghedu ◊ a su binu l'at essidu unu tastu malu ◊ mi fut essia sa conca a fruschedhas 5. est giai essiu su gureu ca ndi apu biu bendendi ◊ in atunzu essit su mandarinu, s'arantzu ◊ cun sos médios de como, sa cosa essit in donzi tempus: in sas butegas agatas de totu 6. frades caros, bos auguro de ch'essire chena pena! ◊ che as a essire cras, de custas chistiones!…◊ dae custa faina no ch'essimus a presse, ca est meda 7. custos duos fint semper paris, ma de candho ant tentu diferéssia sunt essidos in malas 8. m'abbàida, tenia de fàghere unu cumandhu ma mi ch'est essidu dae conca! 9. arguai a tie chi ti ndh'essat cun neune, mih, de custu chi as bidu! ◊ bae ca de su chi mi as nadu no mi ndhe at essidu cun neune! ◊ cussu no ndhe muntenet de segretu: si cumbinat, che li essit che nudha! ◊◊ cudhu ti at fatu dies e dies de triballu e tue ti ndh'essis cun carchi fiascu de binu?! ◊ a fàghere isposonzu no bi cheret duos sodhos, no: bi cheret ispesa manna! Ètimu ltn. exire Tradutziones Frantzesu sortir Ingresu to go out Ispagnolu salir, brotar, asomar, propagarse, volverse Italianu uscire, sgorgare, spòrgere, propagarsi, diventare Tedescu hinausgehen, herauskommen, hervorquellen, austreten, hinausstrecken, sich verbreiten, werden.

èssiri èssere

èssiri 1 èssere 1

essíta essía

essíu essídu

éssu ésciu

éssu! , iscl: cessu!, tzessu! Definitzione foedhu chi ch'essit candho capitat calecuna cosa chi no s'ibertat, chi no si bolet Sinònimos e contràrios esummaria! Frases essu, si li ferit a conca cussu bi l'isperrat in duos! ◊ essu s'andhare nostru cantu est vanu!… Sambenados e Provèrbios prb: essu e tzessu no si faghent sa gherra.

Est , nm, agt Definitzione unu de is bàtoro puntos cardinales, a sa bandha de ue essit su sole, incurtzau a E Sinònimos e contràrios oriente | ctr. ovest Tradutziones Frantzesu est Ingresu east Ispagnolu este Italianu est Tedescu Osten, Ost.

èsta , nf: esti Sinònimos e contràrios dereta | ctr. manca Frases setzi a sa manu mia de esti! ◊ artziau a su celu est a sa manu di esti de Deus ◊ su costau de manca ti pungiant, su de esta t'incravànt.

estaischíre, estaiscíri , avb Definitzione est a ischire, comente a nàrrere, est a nàrriri: foedhu chi narant po ispiegare una cosa giai nada, cosa chi su srd. narat méngius de àtera manera, es. cun apositzione de sa cosa de ispiegare: Giuanni, su frade, est benniu a ndhe leare a Maria Tradutziones Frantzesu c'est-à-dire Ingresu that is Ispagnolu esto es, ser decir, o sea Italianu cioè Tedescu das heißt, und zwar.

èstasi , nf Definitzione su èssere totu pigaos pentzandho a calecuna cosa, o istandho in ammiru de calecunu, de no atuare in àteru.

estasiàre , vrb Definitzione istare o intrare in èstasi.

estepèdhi , nf: bestebedhi*, estiedhi, istepedhe, stabedhi Definitzione pedhe de brebè cun sa lana fata a bestimentu coment'e una giaca chentza mànigas Sinònimos e contràrios aciamarra, besti.