pericòca, pericòcu , nf, nm: piricoco,
piricocu Definitzione
genia de mata no tanti manna e su frutu chi faet (un'ossu in mesu, cun su chiu, e a fora sa prupa grussa unu pagu in colore de aràngiu e sèmpere bonu a isperrare): che a totu is frutos, upm; nau in cobertantza, sa natura de sa fémina / calidades de p.: cabudraxu, coàinu, coru de boi, coru de picioni, nuscadedhu, pisu durci, pisu marigosu, sunda, punciudu
Sinònimos e contràrios
baracoca,
maracoco
2.
bisat matas de piricocu e de préssiu ◊ nemus si permitiat de furai piricocu de is matas ◊ at batiu cuatru piricocus cotus bèni
Terminologia iscientìfica
frt, Prunus armeniaca
Ètimu
ltn.
pira + praecoquus
Tradutziones
Frantzesu
abricotier,
abricot
Ingresu
apricot (tree)
Ispagnolu
albaricoquero,
albaricoque
Italianu
albicòcco,
albicòcca
Tedescu
Aprikosenbaum,
Aprikose.
pericòne, pericòni , nm: perigone,
piricone,
piriconi,
pirinconi Definitzione
erba de piricocu o frore de santa Maria, genia de erba bona po cura e fintzes a tínghere
Frases
po chini de saludi disigiosu, iscova de santa maria, piriconi, narbedha e ammulatza!(S.Melis)
Terminologia iscientìfica
rba, Hypericum perforatum
Ètimu
ltn.
hypericum
Tradutziones
Frantzesu
hypericum
Ingresu
aaron's beard
Ispagnolu
hipérico,
hierba de San Juan
Italianu
ipèrico
Tedescu
Johanniskraut,
Tüpfelharthen.
pericordína pelicordína
periculósu , agt: perigulosu,
pirigulosu Definitzione
chi podet fàere male, dannu; chi est sugetu a andhare o a fàere male; chi est dàbbile, chi podet acontèssere (cosa chi no si bolet)
Sinònimos e contràrios
dàbbile,
possíbbile,
sugetu
| ctr.
securu
Frases
is antigos teniant meda in cunsideru logos, oras e dies chi po issos furint perigulosos ◊ no toches cussa cosa ca no ischis it'est, no siat perigulosa! ◊ a lassare tropu sos fizos minores a conca issoro est perigulosu
2.
cussu taulone in tàntaris est perigulosu chi ndhe ruat
3.
perigulosu chi proat, oe, annuadu coment'est! ◊ in cussas iscalinas, a denote e chentza lughe, est perigulosu de s'iscollare puru
Ètimu
itl.
Tradutziones
Frantzesu
dangereux,
qui menace ruine
Ingresu
dangerous,
shaky
Ispagnolu
peligroso,
ruinoso
Italianu
pericolóso,
rischióso,
pericolante
Tedescu
gefährlich,
gefährdet.
perículu , nm: perígulu,
pirígulu Definitzione
possibbilidade de dannu, de male, de farta
Sinònimos e contràrios
arriscu
Maneras de nàrrere
csn:
in perígulos de..., a perígulu de… = in arriscos de...; no b'est su perígulu chi… = balla ca no, est seguru chi no…
Frases
a logu de perígulu no bi cheret andhadu ◊ si negossiabat de sa pagura chi fit prenandhe su locu de su perículu de un'àtera gherra ◊ non ci at a èssi perígulu chi dèu abarri incassillau me innòi? ◊ no ti ponzas cue ca bi at perígulu!
2.
isetendhe a ponner ranu s'orzu, su trigu, s'avena, apitu a sa cos'anzena in perígulos de vida! (G.Raga)◊ si ponit a isconchiai, a movi is bratzus, a perígulu de nci dh'arrui totu su paperàmini a terra (F.Carlini)◊ - Tantu za benit a ti azuare fizu tou!… - No bi est su perígulu!…
Ètimu
itl.
Tradutziones
Frantzesu
danger
Ingresu
danger
Ispagnolu
peligro
Italianu
perícolo
Tedescu
Gefahr.
perídhu , avb: perillu Definitzione perilloi / andai a p. = andhare perilloi perillai, peri su logu Frases chini creiat chi a sa becesa ti ndi andàs a perillu fatu de su mundhu?!
periéliu , nm Definitzione de totu su giru chi faet sa Terra a inghíriu de su Sole, su puntu ue si agatat prus acanta (ca est unu giru unu pagu prelongau, ellíticu) Terminologia iscientìfica str.
perifería , nf Definitzione is oros de fora, is prus atesu de mesu, de su centru, logu foranu.
perífica , nf: berífica* Definitzione
su provare a bíere o iscumbatare si una cosa o una beridade torrat paris cun d-un'àtera
Sinònimos e contràrios
abberguada,
avilguamentu,
cumproa,
proa
Tradutziones
Frantzesu
vérification
Ingresu
check
Ispagnolu
verificación
Italianu
verìfica
Tedescu
Prüfung.
perificadòri , agt, nm Definitzione chi o chie est postu a perificare, averguare, iscumbatare calecuna cosa Frases fradi miu mannu fiat perificadori: depiat perificai is carrus de su trenu si fiant apostu.
perificài, perificàre , vrb: berificare,
perivicare Definitzione
leare oru, provare a bíere si su chi s'ischit o si narat torrat cun sa beridade, si una cosa est abberu, o comente est una cosa o chistione
Sinònimos e contràrios
abberguare,
assaborire,
bídere,
iscumbatare
Frases
mi li so acurtziadu pro perivicare si fit abberu isse
Tradutziones
Frantzesu
vérifier
Ingresu
to check
Ispagnolu
verificar,
comprobar,
averiguar
Italianu
verificare
Tedescu
prüfen.
períga paríga
periglí , avb: perilí, pirillí Definitzione aifatu de su logu, in giru peri su logu / perilí perilà, periglí periglià = perilloiberillai Sinònimos e contràrios perilloi Frases unu margiani tzopu e unu pisitu tzurpu fiant andendu perilí perilà.
periglià , avb: perilà, perilài, perillai Definitzione aifatu de su logu, peri su logu Frases dh'apant agatada peri is arxobas o peri is crasuras, o perilí o perilai, immoi est arregota! ◊ teniat praxeri de si ndi andai perilí e perilà ◊ no istes perilloi perillai, sempre a tràvigu!
perigòne pericòne
perigordína pelicordína
perigúe , prep, avb: peringuni Definitzione peri cue, acanta, nau fintzes in su sensu de agiummai, prus o mancu / za est perigue!… = tanti gei est a pinnigu!..., ch'est atesu meda Sinònimos e contràrios abbia, acanta, cada 1 / pinnigu Frases peringuni de maju 2. tantu za est perigue!…
perigulài, perigulàre , vrb Definitzione èssere o pònnere in perígulu, in arriscos Frases po su frabbúnchiu si faiat su vacinu, ma calecunu pegus perigulaiat sèmpere (L.Mameli)◊ sa buca mala no fiat maladia chi podiat perigulare s'animale a mòrrere ◊ is chi s'invocant a Tui no podint perigulai!
perigulosidàde , nf Definitzione
su èssere perigulosu, su dhue àere perígulos
Tradutziones
Frantzesu
caractère périlleux
Ingresu
riskiness
Ispagnolu
peligrosidad
Italianu
pericolosità
Tedescu
Gefährlichkeit.
perigulósu periculósu