A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Legenda Incurtzaduras | Legenda Sìmbulos

pertusàle , nm Definitzione in sa carena, s'istampu comente acabbat s'istentina Sinònimos e contràrios paltusu Terminologia iscientìfica crn Ètimu srd.

pertusàre pertusài

pertusàtzu , agt Definitzione chi est totu pertuntu Sinònimos e contràrios parapuntu Ètimu srd.

pertusighéri , nm Sinònimos e contràrios fichete, fichidhiu.

pertusíta peltusíta

pertúsu, pertúxu paltúsu

pertzetàre , vrb: apretzetai, precetai, precetare, pretzetai, pretzetare Definitzione giare avertimentos, giare órdines siat po fàere e siat po no fàere calecuna cosa / dis pretzetadas = festas de pretzetu Sinònimos e contràrios abbèrtere, ammonestai, apremiai, atibbai, impreigare, prenusciare Frases ti pertzeto, neta istimada, contadhu a is fígios tuos! ◊ dh'at pretzetau de no nai nudha a nemus ◊ lassai chi is pipius bèngiant acanta de mei e no si dhu pretzeteis! (Ev)◊ si precetàt de no tocai su chi fiat po bendi ◊ Deus at pretzetadu a Adamu e a Eva de no tocare su frutu de un'àrbure ◊ prima de issire los aiat pretzetaos a no ballare a sa tzivile (S.Spiggia)◊ ti pretzeto de nàrrere chie ses! Ètimu itl. precettare Tradutziones Frantzesu ordonner Ingresu to order Ispagnolu mandar, ordenar Italianu ordinare, comandare Tedescu befehlen, anordnen.

pertzétu , nm: apretzetu, precetu, pressetu, pretzetu Definitzione órdine, cumandhamentu morale, cosa chi si narat a unu a fàere po totu su chi pertocat su bonu cumportamentu; genia de dovere chi incumandhat sa Crésia Sinònimos e contràrios ammonestu, avelténtzia, avertimentu, ditada, incumandha, prenúsciu Maneras de nàrrere csn: pònnere, ghetai su p. a ccn. = dare avertimentu, órdine; segai is pretzetus = itl. infràngere i comandamenti, pecare, andhare in contràriu a sos pretzetos Frases ci dh'as giau peràula de pobidha ti dhu pogno in precetu: leadidha! 2. de precetu no ne apo guardau ◊ sos pressetos de sa Crésia sunt chimbe ◊ segau as su precetu divinu? ◊ si a missa calchi bolta andhas, ne cuntegnu e ne rispetu, no cumprint a su pretzetu cantos cun tegus bi ndhe at ◊ cussus ant segau is santus precetus a Deus Ètimu itl. Tradutziones Frantzesu précepte, commandement Ingresu rule Ispagnolu precepto Italianu precètto, prescrizióne Tedescu Vorschrift.

pertzípu , avb: pretzipu Sinònimos e contràrios assimas, mascamente, mesche, prusatotu Frases in féminas no b'at it'e fidare, pertzipu in sas bajanas de como ◊ sa limba sarda est s'anedhu de unione tra totu sos sardos e pertzipu pro cudhos chi sunt disterrados ◊ su bantu pretzipu andhat a sos pisedhos chi bi ant postu aficu (A.Zoroddu) Tradutziones Frantzesu spécialement Ingresu especially Ispagnolu especialmente Italianu specialménte Tedescu insbesondere, vor allem, hauptsächlich.

pertzisàdu , pps, agt, nm Definitzione de pertzisare; fintzes cosa precisada Tradutziones Frantzesu éclaircissement Ingresu clarification Ispagnolu aclaración, explicación Italianu precisazióne Tedescu Präzisierung.

pertzisamènte , avb Definitzione cun precisione, ma prus che àteru nau in su sensu de própriu gai, própriu cussu, pertzisu gai.

pertzisàre , vrb: precisai, pretzisare Definitzione nàrrere cun precisione Sinònimos e contràrios ispeltzificare Tradutziones Frantzesu préciser Ingresu to specify Ispagnolu precisar Italianu precisare Tedescu genau angeben.

pertzisiòne , nf: precisione, precisioni, pretzisione, pretzisioni, pretzisone Definitzione su èssere precisos, su nàrrere o fàere is cosas bene, giustas Sinònimos e contràrios ttrs. pritzisioni Frases cricae de cumprèndhere bene e cun pretzisione su chi dhu'est iscritu in su documentu! ◊ pínnigat cun pretzisione unu fógliu de paperi e cun duas trincadas de frófighe n'essint arbeghes, anzones e àteros animales! Tradutziones Frantzesu précision Ingresu precision Ispagnolu precisión Italianu precisióne Tedescu Präzision, Genauigkeit.

pertzísu , agt, nm: precisu, pressisu, pretzisu Definitzione chi est giustu, distintu bene, fatu bene o comente depet èssere, fintzes necessàriu: nau de unu, chi faet is cosas a dovere, chi no dh'iscassedhat sa manu o su tempus; bisóngiu apretosu, dovere / est precisu (+ vrb), benit precisu chi… = tocat de…, cheret chi…, fortzadu benit a/de… Sinònimos e contràrios giustu / puntuale / apretosu, necessàriu / ttrs. pritzisu Frases tessendho contat is tramas cun precisione po dhi resèssere su contu precisu ◊ tue làssalos nàrrere, ca belle chi facas sas cosas giustas e precisas ant a tènnere ite nàrrere! ◊ depeus èssiri prus precisus po assimbillai a Deus! ◊ a mannu mi leaiat sa matessi timoria e sa matessi trémula, pretzisas, che a tandho! 2. ma ite fit su precisu chi teniat de fàchere su dotore? ◊ tocat a su Contzillu a fai su pretzisu, po custu dannu! 3. pro connòschere a unu est precisu mandhigare unu sacu de sale umpare ◊ candho si tenet su bentu est pretzisu bentulare! (F.I.Mannu)◊ dhu bis chi est acanta de proi: po cosa precisa meda est custa essida? ◊ mi benit precisu chi biva cun dolu ◊ ant betau su bandhu po avèrtere sa gente ca est cosa meda pertzisa 4. Ètimu itl., spn. preciso Tradutziones Frantzesu précis Ingresu precise Ispagnolu preciso Italianu preciso, specìfico Tedescu präzis, genau.

pertzòni pelsòne

Perú , nm Definitzione un'istadu de s'América meridionale, unu tempus numenau po s'oro e pigau coment'e errichesa manna.

perúe , avb Definitzione peri ue: logu, ue Frases andhaiant a isse dai dogni perue in chirca de rimédiu, de una notíscia o de unu cossizu.

perúnga , nf Definitzione filus de unga o tudhas de sos pódhiches, pigighedhu o limbedhu de carre chi si ndhe artzat a inghíriu de is ungas de sa manu Sinònimos e contràrios fannuga, filinzone, filiuncu, panarighe, panaritzu, pilisungra, tanarígia Ètimu srd.

perúnu , agt Definitzione mancu unu, nudha Sinònimos e contràrios mancunu, nensunu, panú, verunu Frases is féminas chi faiant custas meighinas no pediant paga peruna ◊ ti apu nau ca po mei est oguali, no dhui at peruna diferénsia ◊ àbbiles perunas li segrestant su fídigu in su petus ◊ s’isterrimenta de unu frore su prus de is bortas non tenet perunu acàpiu de sensu cun sa torrada ◊ creia de no fai perunu mali fuedhendi a sa continentali! Ètimu itl. veruno Tradutziones Frantzesu aucun, personne Ingresu some, any Ispagnolu ninguno, alguno Italianu alcuno, veruno Tedescu kein.

peruseànu , agt Definitzione chi est de su Perú Frases acò una corona totu de diamante, de oro peruseanu! Tradutziones Frantzesu péruvien Ingresu peruvian Ispagnolu peruano Italianu peruviano Tedescu peruanisch.