plúere peúere
plúmbu peúmu
plummòne pimòne
pluràle, pluràli , agt: prurale Definitzione
forma de su foedhu candho de su chi inditat ndhe bollet inditare prus de unu: cun númenes e agetivos si faet aciunghendho una /s/ a sa forma de su singulare (es. sing.-pl.: su didu - is didus, sa fémina - is féminas, su foedhu - is foedhos, sa manu - is manus, s'ómine - is ómines, su pane - sos panes)
Tradutziones
Frantzesu
pluriel
Ingresu
plural
Ispagnolu
plural
Italianu
plurale
Tedescu
Plural.
plus piús
po , prep: pro Definitzione
prep. chi s'impreat pruschetotu po inditare iscopu, ma fintzes càusa, favore, o precisare a ite, a chie, o cantu est limitada una cosa: cun su vrb. in sa forma de s'inf. tenet diferentes impreos no sèmpere bene distintos
Sinònimos e contràrios
ca
Maneras de nàrrere
csn:
pro me, po mene, po mimi = a pàrrere meu (o fintzes po fàere bene a mimi, po torracontu meu); pro a tie = pro te, po tui; pro cantu no… = sigomente, andhe chi no…; pro èssere chi…, pro chi no… (valore cuncessivu) = cun totu chi…, fintzes si no…; pro èssere chi… = própiu ca…; pro… (+ vrb.) = in arriscos, in perígulu de…; su pro = totu su chi si podit nàrriri o cunsiderai a favori (de ccn. cosa); unu po un'àteru = in càmbiu, a su postu o in parti de un'àteru; pro gai…, pro gai e pro gai… = po cussu e po cussu, prusaprestu…; est biu pro miràculu, semus salvos pro sa fide = itl. mediante, per mèzzo di
Frases
babbu tou ti mandhat a iscola pro istudiare ◊ si triballat pro campare ◊ po atendi un'ómini nci bollit sa pobidha ◊ seu innòi po dhi fai cumpangia
2.
po trassas assimbillat a su babbu, po bonugoru a sa mama ◊ pro bisonzos gai za mi arranzo a sa sola ◊ pro físsios za ndhe zughet, cussu! ◊ po cantu eis a bivi no dh'eis a iscaresci ◊ su chi apu fatu dèu, po Cíciu, no dh'at fatu mancu su fradi ◊ custu dhu fatzu po doveri ◊ ant brigadu pro chistiones de pàsculu ◊ mi seu dépia tupai is càrigas po su fragu mau ◊ ses istracu pro duos passos chi as postu ◊ cussu est su pràngiu po oi ◊ l'ant bantadu pro su bonu fàghere ◊ s'iscola, pro su chi bi fint pótidos andhare, no fit piàghida mancu a issos ◊ cumprendit allu po cibudha ◊ po mimi bai tui! ◊ si no fit istadu pro s'azudu sou no ndhe aias fatu de nudha a solu!
3.
pro chi + cong. = mancari, fintzas si: pro chi mi apat renusciadu tempus e sorte, so sempre cudhu cumpagnu afetzionadu (G.A.Cossu)◊ sos míseros de benes e de pannos, pro chi sient astutos, parent tontos (M.Murenu)◊ so isperanno chi dhi fete cuntentu lizenno custa cantilena, pro chi no siet una balentia ◊ si li dant peta, màndhigat, pro chi siat peta de cane! ◊ po chi portis sa conca murra, lah no ti acontessat de arregolli surra! ◊ fit fémina bella, pro chi no apat tentu bona sorte
4.
pro + inf. = si (ispantu), azummai: pro l'aer bidu a sa torrada, cun sos pes iscaldidos de suore!…◊ candho la fipo parturindhe l'apo penada duas dies: pro bi lassare sa vida, mama e fiza! ◊ pro mi ndhe pissiare, de su dolore! ◊ ndh'est rutu dae artu: pro bi lassare sa pedhe!
5.
pro + inf. = a su postu de…, cantu chi…, pro gai e pro gai, pro cussu e pro cussu: pro che pèrdere su puntu de s'onore menzus cherio pèrdere milli benes! ◊ pro tènnere a mimme, at nau su sóriche, sórico sa soca! ◊ pístadi sa limba, pro nàrrere machines! ◊ mòrrere pro mòrrere menzus a betzu ◊ dh'apu pigada po èssi una fémina de bixinau ◊ pro gai nos líbberas a Barabba! ◊ po pedra e pedra za che ndh’at in Terra chi carrare ndhe podes tota die (Sale)
6.
pro + inf. = càusa, ca: iscuru a chie pedit pro no àere! ◊ daghi si pesant, custos fogos mannos si movent pro no àere arresetu ◊ su mali parit mancu po tenni cumpangia ◊ cudhos chi de richesa fint dotados, pro èssere tontos sunt rutos a fundhu (G.Frassu)◊ su Sardu masedu no si est lamentau e po èssi masedu est sempri poboritu! ◊ si ti apo fatu un'averténtzia no l'apo fatu pro ti chèrrere male! ◊ po èsseres risortu, Deus meu, ghite regalu mannu chi mi as dau! (L.Loi)◊ piga custu, ma no po ti meritai, lah!
7.
pro + bi + inf. = si + verbu, pro inditare disizu o impudu: e ite pro bi l'ischire, chie est cussu chi mi at fatu dannu… banzu li tia dare! ◊ e ite pro fàghere a paris, candho si ndhe tzacant a inoghe a furare!…◊ pro bi l'àere ischidu chi fit gai tramposu!…… ◊ po dh'ai iscípiu ca fiat pagu riconoscenti aici!…
8.
meda cosa perdesi ma mi ndhe acunnortesi pro cantu no so mortu ◊ pro èssere chi ses mannu za ndh'as zutu de cabu!…◊ pro èssere chi so mannu mi depes rispetare de prus ◊ at tímiu po dh'arrestai ◊ pro chimbe francos chi tenimus che l'ispendhimus fora e chentza bisonzu puru!…◊ bosu ge fuedhais pagu, ma po tronai!…
Ètimu
ltn.
pro
Tradutziones
Frantzesu
pour
Ingresu
for
Ispagnolu
por,
para
Italianu
per
Tedescu
für,
zu,
um,
durch,
wegen.
poàgra , nf: pruaga Definitzione guta a is peis (si narat mescamente a su pl.) Sinònimos e contràrios peana Terminologia iscientìfica mld Ètimu ctl. poagra.
poajòla , nf Sinònimos e contràrios gurgu 1, lacuedha, làcuna, padule, pógiu Frases manninu avantzo bistiu de modéstia connota pro chie mi at bistu ispricàndhemi in poajolas de abba frimma Ètimu srd.
poàle , nm: boale*, puale Definitzione genia de istrégiu, de làuna o de plàstica, po umprire, ingòllere abba Sinònimos e contràrios caltzida, gupiale, istagnale, umpuale Frases lu depides ifúndhere in s'abba de su puale ◊ bi fit su pride chin d-unu zàcanu armau de pualedhu prenu de abbasanta ◊ bi aiat unu putu chin d-unu puale de zingu ◊ tantu za bi ne cheret duos de puales de abba!…
pobaríli pabadíli
pobàssa pabàssa
pobassínu pabassínu
pobàtziu palàssu
pobèdha pabèdha 1
poberamènti , avb Definitzione che is pòberos, in poberesa, cun pagu cosa Sinònimos e contràrios poberesamenti.
poberénsia , nf Sinònimos e contràrios poberesa.
poberèsa , nf: pobiresa,
poboresa,
poveresa Definitzione
su èssere pòberos, su tènnere pagu, tropu pagu / intrare in p. = essire pòberos, in bisóngiu
Sinònimos e contràrios
abbisognu,
aprentu,
pobertade,
poburidadi
| ctr.
richesa
/
cdh. poaresa
Frases
dh'iat sacrificada sa vida, sèmpere pòberu, ma cun cussu pitariollu s'intendhiat erricu, no dh'iat ispantau sa poberesa ◊ fillu de giornaderi, iat connotu isceti sa poboresa ◊ poboresa e fintzas fàmini si patiat, in tempus de guerra ◊ amanti de poberesa, dogna bèni at lassau ◊ príntzipes malos, bídrigas e zanas bortulaiant reinas in ranas covecadas in trista poveresa (N.Osu)
Ètimu
spn.
Tradutziones
Frantzesu
pauvreté,
misère
Ingresu
poverty
Ispagnolu
pobreza
Italianu
povertà,
misèria
Tedescu
Armut,
Elend.
poberesamènti , avb Definitzione in poberesa, che is pòberos Sinònimos e contràrios poberamenti.
poberitàde , nf Definitzione is pòberos, sa gente chi no tenet errichesa Sinònimos e contràrios poburalla.
poberítu , agt, nm: pobiritu, poboritu, poburitu Definitzione foedhu chi si narat prus che àteru lastimandho a unu po calecuna cosa, po dannu, male; fintzes unu chi andhat a pedire, chi campat de alemúsina Sinònimos e contràrios scerau, siscuru / pedulianu, pobiritedhu Frases poboritu, mancu unu pódhixi de sabi in conca portat!◊ bidu l'azis a Giagu, poberitu, andhandhe brigonzosu cua cua?