abbruncadúra , nf Definition su abbruncare; su sbruncai, su nàrrere cosa a unu coment'e brigandhodhu Synonyms e antonyms abbrúnchidu, abbruncu, agghégiu, irbrúnchiu Etymon srd.
abbruncài, abbruncàre , vrb: abbrunchiai,
abbrunchiare,
abbrunciare Definition
atumbare o iscúdere a su bruncu, a murros, e fintzes pigare a su bruncu, nàrrere cosa coment'e giaendho una briga, naendho cosa in contràriu; pònnere bruncu (in sa carrada, in s'ampudha, in su papare o, is animales, in s'erba a pàschere); rfl. èssere a primma
Synonyms e antonyms
abboluire,
arruncare,
brigare,
chelcire,
irmurrare,
irruncare,
ispochiare,
sbruncai,
stronciai
/
assansiare
/
adobiai,
atumbae,
imbronconai,
trabbucai 1
/
agghegiare
/
ammurrionare
Idioms
csn:
abbruncai su frascu = artziai su frascu po bufai a bruncu; abbruncare su fogu = acontzare su fogu, sos titones
Sentences
fit andhendhe a s'apàlpidu, abbrunchendhe a bicos e chizolos ◊ at leadu a dereta, istontonendhe e abbrunchendhe in s'impedradu iscumbessu ◊ abbruncai un'animali chi si bollit fuiri ◊ is brebeis candu tenint ispédhiu de andai, dhas abbruncu e si firmant ◊ at abbruncau is cunsilleris sentza nimmancu dhis lassai isterri s'arrexonamentu!
2.
abarras isciacuendi pratus… abbrunca de su salatieri! ◊ is brebeis funt abbrunchendi sa pastura
3.
su sèneche lu cussizat severu e firmu, ma isse no resessit a abbruncare s'ammolighinamentu, pessandhe a una fémina chi no est sua
Etymon
srd.
Translations
French
heurter,
claquer
English
to give a slap (on lips)
Spanish
abofetear,
golpear en los morros
Italian
dare un mostaccióne
German
auf die Schnautze hauen.
abbruncàu abbruncàdu
abbrunchiàda , nf: abbrunciada Definition genia de cropu chi leat a arrasigadura Synonyms e antonyms abbrúnchidu, arraschiatura, irbrúnchiu, ispigioladura 2. dogni abbrunciada est a su pódhighe malàidu! Scientific Terminology mld Etymon srd.
abbrunchiài, abbrunchiàre abbruncài
abbrúnchidu , nm: abbrúnchiu Definition
cropu, atumbada a calecuna cosa; briga chi si giaet a unu po dhu currègere
Synonyms e antonyms
abbruncadura,
abbruncu,
agghégiu,
atumbada,
irbrúnchiu
/
ispórchidu
Etymon
srd.
Translations
French
coup,
heurt
English
impact
Spanish
golpe
Italian
urto
German
Stoß.
abbrunchilàda , nf Definition su pònnere su crabistu, su brunchile.
abbrunchilàre , vrb Definition
pònnere su brunchile, su crabistu a un'animale
Synonyms e antonyms
acrabistai,
afrancilai,
ammurralare,
ammurrialare,
arrunchilare,
imbrunchidare,
incrabistae
| ctr.
irbruncilae
Scientific Terminology
pst
Etymon
srd.
Translations
French
enchevêtrer
English
to tie with a rope
Spanish
encabestrar
Italian
incapestrare
German
anbinden.
abbrunchilàu , pps Definition de abbrunchilare; chi portat su brunchile postu.
abbrúnchiu abbrúnchidu
abbrunciàda abbrunchiàda
abbrunciàre abbruncài
abbrúnciu , nm Synonyms e antonyms
arrocu,
atapada,
atumbada,
atzupu,
barrancu,
imbrúnchinu,
imbrunchioni,
impeta,
intúvida,
trambucada
Etymon
srd.
Translations
French
obstacle
English
obstacle
Spanish
tropiezo
Italian
inciampo
German
Hindernis.
abbrunconàre , vrb Definition aconciare su fogu, pònnere bene is tzitzones de is naes po abbruxare méngius Etymon srd.
abbrúncu , nm Definition
su nàrrere cosa a unu coment’e brigandhodhu; orrugos de linna fine
Synonyms e antonyms
abbruncadura,
abbrúnchidu,
abbrúnciu,
agghégiu,
bria,
certu,
inzemu,
irbrúnchiu,
ispórchidu
/
chimuza
Sentences
cust'abbruncu l'at sentidu cosas mannas ◊ mancari suta de sa cuguzura, ascultaia s'abbruncu de sos tronos
Etymon
srd.
Translations
French
mercuriale,
semonce
English
rebuke
Spanish
tropiezo
Italian
urto,
rimbròtto
German
Stoß,
Verweis.
abbrungiulàdu , agt Definition chi est pirmau, oféndhiu Synonyms e antonyms abbrudhatu, dispiàchiu, pirmatu | ctr. allegru, contentu Sentences oe est totu sa die abbrungiuladu ca no dhi apo pigau su gigarredhu!
abbruntzigonàre , vrb Definition nau de un’arremu (camba, bratzu, pódhighe), essire coment’e bruntzigone, ingrussare, ufrare Etymon srd.
abbruntzulàu , agt Definition
chi est de colore iscuriosu
Synonyms e antonyms
bujosu,
cruculiosu,
fuscu,
iscuricosu,
nebidosu
| ctr.
lucorosu,
lugosu
Etymon
srd.
Translations
French
sombre
English
dark
Spanish
oscuro
Italian
cupo
German
finster.
abbrusài, abbrusàre abbrugiài
abbruscacópiu , nm Definition erba, frore de Santa Maria o de Santu Zuvanne, genia de erba linnosa, fragosa meda, fine Synonyms e antonyms abbruschiadinu, alchemissa, alluevogu, mortidhus, murgueus, simu, usciadina Scientific Terminology rbl, rbc, Helichrysum italicum Etymon srd.