A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

trígulas trébua

trigulàu tregulàu

triguliànu , nm Definition trigu de Índia (benit de is Américas), genia de laore chi faet a canna grussa, prena, arta prus de metro, a fògias mannas longas e ladas e bogat coment'e ispigas imbodhigadas in sa terga a tantos pígios / s'ispiga (cozorotu, cucuta o pannucra) est fata de: un'ossu o cau (trútiri o tutuàciu), su granu (totu a fileras a inghíriu de s'ossu), sa terga; est su laore chi faent a pulenta, móliu, a farra, ma s'ispiga cun su granu ancora modhe si podet fàere a orrostu Synonyms e antonyms moriscu, tridicumoriscu, trigaíndiri, trigumoria Scientific Terminology lrs, Zea mays.

trigullída taculída

trigumoría , nm: trigumoriu Synonyms e antonyms cicilianu, moriscu, tridicumoriscu, trigaíndiri.

trigumoríscu tridicumoríscu

trigumoríu trigumoría

trigumórtu , nm Definition maladia de su trigu, népide, trigu fatu a fungu píssinu Synonyms e antonyms bruvurinu, fodhebíssina, fogubíssimu, fungubíssimu Etymon srd.

trigunarésu , agt Definition chi est de Trennuraghes.

trigúsa tirgúsa

trigútzu trabútzu

tríja tríca

trijàrzu tricàrju

trijinàre , vrb: trisinai, trisinare 1, trixinare Definition pigare o andhare a tragu, andhare a su friga friga; tratagasare casu; in cobertantza, cobèrrere / trísina trísina = a su friga friga, a trazu, trazendhe Synonyms e antonyms atrasinai, istrascinai, istrisignare, traginare, trazare, trogonai / codhai Sentences caminendhe àrtzia sos pes, no istes trisinendhe sas iscarpas! ◊ sunt che canes chi si cherent trisinare ◊ rispondheit annuzadu trisinendhe sas dentes ◊ su topi afracat su paperi e dhu trísinat a unu stampu ◊ sos boes in s'arzola passant subra de sas mannas trisinendhe una pedra ◊ essiat a denote trisinandho una pedhe in terra Etymon itl. tracinare Translations French traîner, ramper, raser English to shuffle Spanish arrastrar Italian trascinare, strisciare German schleppen.

trílla , nf Definition funighedha, corria po pigare animale a fune aifatu; in cobertantza, cropos, surra chi si giaet / leare a t. = leare a fune; t. de corpos = banzu, surra Synonyms e antonyms cordedha / banzu 1, cadha, surra, trillada Sentences si calicunu la tocat, si zirat e minetat surra de trilla! 2. faghe su fatu tuo e pensa a tie, ca si no, ti lu giuro, leas trilla! (A.Casula)◊ si curres, so cadhu curridore, o sa trilla mi das o ti la do! ◊ babbu e fígiu fiant a briga e una bella trilla fiat acanta de calare in pitzu de su piciocu ◊ mancari pràngiast, una trilla dha pigas etotu! Etymon itl. striglia Translations French laisse English leash Spanish correa Italian guinzàglio German Leine.

trillàda , nf Definition su trillai / t. de corpus = surra, banzu Synonyms e antonyms trilla Etymon srd.

trillài , vrb Definition atripare a trilla, o fintzes cun fune, foete, zirónia o cosas deasi Synonyms e antonyms abbanzare, atripai, fertzire, irfoetare, isciúdere Etymon srd.

tríllia tríglia

trilliàre , vrb Definition giare una briga, pigare a tzérrios Synonyms e antonyms briare, certai, stronciai Sentences prestu, recui a sa faina, imbainajola: già torrat mamma tua a ti trilliare bene! Etymon srd. Translations French reprocher, réprimander sévèrement English to scold Spanish reprochar, echar una bronca Italian rimproverare, sgridare aspraménte German schelten.

trillítu , nm Definition sonàgia pitichedhedhu chi si ponet a unos cantu animales apicada a su tzugu mescamente a trintzilleri, a collana, po is festas Synonyms e antonyms caciolu, dringhígliu, ischíglia, sonagiolu Scientific Terminology snl Translations French petit grelot English little harness-bell Spanish cascabel, campanilla Italian sonaglino German kleine Schelle.