Abbreviations Legenda | Symbols Legend

cantonàre , vrb: acantonare Definition pònnere cantzone, pigare in giru, a befa Synonyms e antonyms ifutire, strocillai Translations French se moquer (de) English to make fun of Spanish mofarse, vacillar Italian canzonare German verspotten.

carvàre , vrb Definition nau de is matas, fàere a carvas, a cambos Synonyms e antonyms forchidhare, furcaxai Translations French se ramifier English to branch Spanish ramificar, ramificarse Italian ramificare German Zweige treiben, sich verzweigen.

casilàre , vrb Definition trebballare chentza s'immarrire meda, a pagu; fàere arrespàrmiu Synonyms e antonyms palpare / avitare Sentences in su traballu s'imbolat a boinu: no si càsilat a nudha! (G.Ruju) 2. su casiladu est totu gualanzu ◊ s'impresa at muntesu trabagliendhe sos giòvanos chi no ant famíllia, ca cun cussos càsilat dinaris Translations French se ménager English to spare oneself Spanish ahorrar fuerzas Italian risparmiarsi German sich schonen.

cautelài, cautelàre , vrb rfl Definition giare atentzione innanti segundhu ite cosa po no ndh'àere dannu Translations French se prémunir English to take precautions Spanish precaver (se) Italian cautelarsi German sich sichern.

cerrixèrri , avb, nm: cerruxerru Definition manera de camminare faendho ballare is nàdigas, comente faent is piciocas; genia de pigionedhu (cerruxerru solu pzn.) Synonyms e antonyms isculisiscúlisi, scianchiscianchi / cherricherri Sentences gi est pagu afragellada, cussa picioca, totu tinta in faci, totu iscianchiscianchi, caminendi cerrixerri! ◊ est benendi cerrixerri, totu apomponissada, totu arrandas e frocus 2. is pillonedhus bolant schiulendi de una mata a s’àtera: is cerruxerrus, is cruculeus, cadrellinas, calancuna meurra Etymon srd. Translations French qui se dandine English walking with a wiggle Spanish balanceante Italian sculettante German sich in den Hüften wiegend.

certài , vrb: cheltare, chertare, chestare Definition pigare foedhos s'unu cun s'àteru, foedhare a boghes s'unu contr'a s'àteru; nàrrere foedhos de briga e fintzes de ammeletzu a unu / certai a unu = dare una briga a unu; certai de pari a pari = brigare s'unu cun s'àteru Synonyms e antonyms abbetiae, briare, brigociae, cuntierrare, ghirtare, irvapiare, pabarotare, pletare, trilliare Sentences mairu e mulleri funt sempri certendi: ma poita s'ant a èssi cojaus, si no si podenta biri?! ◊ sas dies mias, duncas, passare las devo chertendhe? ◊ ant certau e arropaus puru si funt 2. dh'iat tzerriau su maistu e dh'iat certau ◊ dèu dha certai sempri, a sorri mia Surnames and Proverbs prb: candu unu non bolit, duus non certant Etymon ltn. certare Translations French se quereller avec qqn., gronder English to quarrel, to scold Spanish pelear, reñir Italian diverbiare, bisticciare, sgridare, redarguire German streiten, schelten.

chensàre , vrb: achesciare, chensciare, chesciai, chesciare, chesciari, chessare, chessiare, chissiare, ghessare 1 Definition fàere su lamentu po calecuna cosa; seberare is angiones po dhos pònnere a súere a sa mama s'incràs a mengianu Synonyms e antonyms cresciare, ochissiare Sentences si fut chesciau contras de unu ◊ fatu est e non ti chescist! ◊ no mi chènscio piús ne mi lamento ◊ si ti cheres chensare già est chin contu! ◊ est andau a si chesciari anca de su síndigu Etymon ctl., spn. queixar, quejar Translations French se plaindre English to complain Spanish quejarse Italian lagnarsi, reclamare German klagen, sich beschweren.

chinníre , vrb: cinni, cinniri Definition fàere un'ingestu po inditare calecuna cosa; mòvere; mòvere is prabaristas serrandho e aperindho is ogos; tirare sa fune a is boes giuntos, po dhos manigiare Synonyms e antonyms abbadiai, chizire, fritire, gínniri, mòere, tzindhire, tzirigare Idioms csn: fuire a chinnire oju = fuire che lampu; chinnire s'oju = itl. strizzare l'òcchio Sentences su note no chinnit ocru, no fachet una ghilimada ◊ no cinniat ogu ◊ si ndhe riet a tostu a tostu poi tzinnit de oju a sa comare ◊ malos, chena chinnire pibirista a unu póveru animale ant fatu gherra 2. no mi at mancu chinnidu ◊ ndhe giuches de intreore: no saludas, colas téteru, intreu, no ti chinnis mancu apenas! ◊ est ruta e la creiant morta ca isteit maigantu chena chinnire 3. su bentu chinnit sa fiama de sa candhela ◊ chi ti cinnis de ingunis arguai de tui! ◊ est tremendhe prus de tzinnindhe ◊ ti matzucant, ti chinnint che sedatu ◊ cun is ossus arrogaus, no si podiat mancu cinni ◊ no si chinnit in ojos ◊ candu fuedhàt issu nisciunus si cinniat (I.Murgia) Etymon ltn. cinnus Translations French remuer, bouger, se mouvoir peu English to move (little) Spanish esbozar, hacer señas, mover Italian muòvere, muòversi pòco pòco German bewegen, sich bewegen.

chitíre , vrb Definition fàere chitu, a paris, chistionandho de cosas dépias, o de pérdias, de ofesas e àteras diferéntzias deasi (prnl. cuntentare, abbarrare cuntentos de calecuna cosa) Synonyms e antonyms achitare 2, pacare / chidare, ischitare / cumprire / iscontai Idioms csn: za ndhe la chitis! = gei mi dha pagas!; c. su pecadu = iscontare Sentences faghiat peniténtzias e pregaiat pro chitire su pecadu ◊ mi at ofesu ma za mi so chitidu! ◊ mi so chitidu de cantu aio pérdidu ◊ pentzaia ca funt bénnidos pro mi chitire su dépidu e fut po dhu crèschere! ◊ bis fatzo chitire su male chi ant fatu!◊ chie pecat oe chitit cras! 2. cheriant pienare sas badhes de fiores pro ndhe chitire su tempus frundhidu ◊ fémina, pro chitire de trigu sa meaza lassaisti sas criaduras solas ◊ oje puru chitint galu sa chida chei sos mudrecos sos frores, sos ómines de preda! ◊ in su palcu sos poetes si podent chitire de calchi banzu retzidu 3. pro chitire unu votu fit tucadu su cras manzanu a Santa Margaida Etymon srd. Translations French se remettre d'une perte, regagner English to get even Spanish solventar Italian pareggiare, rifarsi, scontare German begleichen, sich rächen, abzahlen.

ciasconàre , vrb Definition pigare a ciasconu, a befa, a brullas tanti po erríere Synonyms e antonyms ciascare Sentences fint ciasconendhe de s'unu e de s'àteru e de sas diverteras de carrasegare ◊ si ciasconat de unu isbaratadu ◊ ti ciasconas de me ca so piliganu ◊ sunt abberu o mi cherent ciasconare? Etymon srd. Translations French se moquer English to mock Spanish mofarse Italian derìdere German auslachen.

citíre, citíri , vrb: tzitire Definition (intrs.) abbarrare, istare mudu, firmare de foedhare: si narat fintzes de sonos e moidas / citirisí a sa muda = callàresi a sa muda Synonyms e antonyms assamudare, atzitare, atzitire, cagliare | ctr. faedhare Sentences citide, pro caridade, e mancu vos intendhant! ◊ s'est citia sa múida de s'arriu ◊ s'est citiu su càntidu de is pillonis ◊ custu cristianu no citit mai, sempri fuedhendi! ◊ candho at intesu de gai s'est citidu ◊ ma citidí sa buca: ita megas de nai?! Etymon itl. zittirsi Translations French se taire English to be silent Spanish callar Italian tacére German verschweigen.

coidàe, coidài , vrb: acoidai, coitai, coitare, cotiare, cuidai, cuidare, cuitare Definition fàere impresse, a sa lestra, pònnere pagu tempus a fàere una cosa; contivigiare sa cosa / impr. cotiae!, coitàtebbos!, coitaisia! = faghide impresse!; andhare, fàghere, nàrrere coitendhe = coitare andhendhe, faghindhe, nendhe Synonyms e antonyms apressare, incoire | ctr. adasiai, discodiare Sentences setzat in cogina ca seo annanno a logu, già coito! ◊ mancai coidit a dh'arrosci, si est pigau a bonas gei trabballat ◊ vae a iscola e cótia a ghirare! ◊ li apo iscritu e mi at rispostu cuitendhe ◊ a mengianu su mairu si nd'est coitau a pesai Etymon ctl., spn. cuytar, coytar Translations French se hâter English to hurry up Spanish apresurarse Italian affrettarsi, spicciarsi German sich beeilen.

collobbiàre , vrb Definition pigare o giare collóbbia, arrennegu, tzacu Synonyms e antonyms acroconai, afutare, airai, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, inchietae, inchimerai, infelai, infuterare, insutzuligai, intziminire, renignai Sentences no mi collóbbies! Etymon srd. Translations French s'indigner, se mettre en colère English to anger Spanish irritarse, enfadarse Italian sdegnarsi, adirare German sich entrüsten, sich erzürnen.

costài 1 , vrb: costare 1 Definition chi podet èssere, chi podet capitare de fàere, de nàrrere, e àteru, siat bolendho e siat chentza bòllere, fintzes in su sensu de tènnere dannu Synonyms e antonyms acontèssere, capitai, cumbinare, tantare Idioms csn: costare cosa = calai guta, àere dannu; costau dh'est partu! = si at bidu sa morte in ogros, si est àpidu in arriscos mannos Sentences ojamomia it'arrori chi m'est costau, connau miu arrestau! ◊ no apo ischidu su chi mi est costau ca fio galu in sonnos (P.Piga)◊ chi fachiant cussu mi costat a mimme, ca lu fachiat una tzia mea ◊ apo intesu cosas chi a las narrer no parent costadas (P.Mereu)◊ nara su fatu comente est costau! ◊ iscuru a chie costat, sa mala fortuna! ◊ perunu male ti aiat costatu si aias fatu comente ti apo natu! ◊ no ti costet chei sa candhela, issa matessi a si fagher iscuru! ◊ at contau su chi dhi fut costau e chini dh'iat fatu ◊ e de cudhu tziu ita nd'est costau? 2. ite ti ndh'est costadu de cudha cumpannia? ◊ candho est andhau a liu narrer, a su pride, ca su nonnu fit unu comunista, azommai no ndhe li aiat costau cosa! Etymon ltn. constare Translations French arriver, se passer English to happen Spanish acontecer, ocurrir Italian succèdere, avvenire German geschehen.

cotulàre , vrb Definition pònnere in mesu a cotza, po fàere istrobbu; intrare a s'acotu, a logu de aprigu, inue istare Synonyms e antonyms infrichiri, infruncuai, intraudhare, intraudhulare, intraugliare, intremèsiri / atzutzonare, aposentae Sentences si fit cotulada in domo de cudhu aposta pro che li furare sa cosa 2. sa porrociana de don Chicu penseit bene de si cotulare Etymon srd. Translations French s'entremettre, se réfugier English to interfere, to take shelter Spanish entrometerse, refugiarse Italian introméttersi, rifugiarsi, ricoverarsi German sich einmischen, sich retten.

crazugài , vrb Definition gherrare e betare a terra a unu, lòmpere a iscúdere o aungare s'unu a s'àteru Synonyms e antonyms atzuntzudhare, carrabbugliai, carrabbusai, lòmpere, tipiliare, trifiare Sentences gei si crazugant, custus, lah! ◊ is féminas si funt crazugadas: no abbastàt chi si funt fuedhadas mali! Translations French se battre, en venir aux mains English to come to blows Spanish pelearse Italian azzuffarsi German aneinandergeraten.

cruvennàre , vrb: culvenare, cuverenare, cuvrenare, cuvrennare Definition tènnere a contu a manera de no àere dannu, de no pigare fritu o àteru male, giare educatzione a is fígios; cricare de cuare a ccn. o ccn. cosa a manera chi no si biat, chi no s'ischípiat chie dh'at fata Synonyms e antonyms cuberrare*, resguardaisí Sentences ispero chi laghinza e madrigadu suta a pastore bonu ti culvenes ◊ sos pitzinnos, si ti ndhe pesas tue, no ti podent istare cuvrennados: cantu isto in linna, istàdebbos colcados! (G.Marras)◊ fimus iscultzos e male cuverenados, ma no bidiamus s'ora de ciogare ◊ candho proet cun ite bos cuvrenades? 2. in sa gruta culvenamos luego sos regalos ◊ est cuverenada in sinu de sa natura 3. sos inimicos nostros fint prontos a lu costodire e a lu cruvennare pro s'issàssinu chi aviat fatu a nois ◊ s'irballu l'aiat fatu su mastru, ma pro cuvrenare a isse ant dadu sa curpa a nois Translations French se préserver English to take care of oneself Spanish cuidarse Italian riguardarsi German sich schonen.

cuciàre 1 , vrb Definition nau de is canes, istare in su crocadórgiu insoro; rfl. nau de unu, ammischinare Translations French se coucher (se dit d'un chien) English to curl up Spanish sentarse el perro Italian accucciarsi German kuschen.

cufessàre , vrb: cunfessae, cunfessai, cunfessare Definition su nàrrere o atrogare is cosas, nau mescamente de su male o de is pecaos chi unu at fatu e de is pecos chi tenet e fartas chi at fatu (si manígiat meda in forma prnl.); nau de is preides, su ascurtare e foedhare a unu chi dhi narat totu su chi dhi paret de dèpere nàrrere po dhi giare su sacramentu de su perdonu Synonyms e antonyms addulgare, ammítere, atorgare, avriare 1 | ctr. dennegai, necare Sentences de totu su chi as nadu mezus cunfessadindhe!◊ ita seis, cunfessendi, chi fuedhais aici? ◊ candho dhos ant tentos ant cufessau de che àere furau sa cosa ◊ no m'istes cua cua: cunfessa sa veridade! ◊ cufessadu ti ses? Etymon itl. Translations French avouer, se reconnaître English to confess Spanish confesar Italian confessare German beichten.

cufidàre , vrb Definition nàrrere calecunu segretu o cosa delicada a unu, in manera personale e no in cara de àtere chiesisiat Synonyms e antonyms iscobiare | ctr. cuai Etymon itl. Translations French se confier à English to open one's heart Spanish confiarse Italian confidarsi German sich anvertrauen.

«« Search again