A, a , prep Definition
sa prima lítera de s'alfabbeto est unu grafema/lítera chi rapresentat unu sonu vocale apertu, largu, bàsciu; ma est fintzes una prep. de manígiu mannu e deosi, cun calecuna cunsonante in cuménciu de foedhu, po una abbitúdine, a logos càmbiat in ai (es. "ai como, ai cussu" = nr. aigòmo, aigússu, ma méngius regularizada comente si narat puru a como, a cussu, e a bortas po no cambiare "a" in "ai" iscrient puru "igomo, igussu" faendho un'àtera cosa chi no tocat); po su prus, ca est foedhu chi benit de is latinos "ac, ad, aut" chi acabbànt in cunsonante, afortit sa cunsonante de cuménciu de is foedhos chi s'agatat addenanti: fàghere a casu (= nr. acàsu), intrare a domo (= addòmo), leare a fidu (= afídu), seminai a linu (= allínu), foedhas a noso (= annòso), a minore (= amminòre), a sanu (= assànu), a su sero (= assusèro), a tie, a tui (= atíe, atúi); un'impreu mannu tenet sa "a" cun totu is vrb. po fàere su tempus bnd. e si ponet cun is formas personales de àere/ai (ind. pres.) prus s'inf. de su vrb. lessicale (candho custu cumènciat cun /a/ etotu, sa "a" si perdet in sa pronúncia ma est méngius a dh'iscríere e regularizare s'iscritura): apo a nàrrere, as a fàghere, at a bídere, apu a nai, eus a circai, eis a ligi, ant a gosai, apo a andhare, as a allichidiri, e deasi etotu s'impreat po fàere su cund. in camp. e mesania (ind. imp. + a + inf.: ia/emu a istimai, iast a podi fai, iat a bènnere, iaus a nàrrere, iais a cantare, iant a andhare); cun is vrb. s'impreat fintzes de àteru betu: po inditare bisóngiu, apretu = èssere + a + inf. (fut a ndhe bocare su dinare límpiu, fut a torraremus, fit a coitare, fit a triballare che macos, fit a s'irboligare, est a fàghere e no a istare a su pessa pessa! ◊ est a si movi, e no a fai preitza! ◊ pro isse fit a si ndhe ammachiare, ca sa fémina fit dechida e de manos bonas ◊ innoghe est a mòrrede de sa carestia!); in is domandhas = a + ind. (a mosset custu cane? ◊ a bi sezis? ◊ ma Deus a b'est? ◊ a lu faghimus un'isperimentu, giaghi deo a lu fagher prontu so? ◊ a ti ndh'ammentas de cudhos passados annos chi faghimis sonnos mannos? ◊ a dhu bit, su secretàriu, chi apu fatu bèni a ndi dh'artziai?); a bisura de art. cun is vrb. in forma de inf. bolendho inditare necessidade, cosa chi si bolet o fintzes solu si su vrb. inf. est sugetu o cumplementu ogetu de sa fràsia (a bentuai candu tirat bentu!, a torrare a inoghe a cras!, a pasare a sa fossa!, a triballare no rechedit a su mandrone, a nàrrere no est a fàghere, a manigare est fatu, a certai no mi praxit, a bochire tocat a Deus, apo nadu a callare!); cun su vrb. èssere + númene pl. = àteru vrb. (èssere a ohis = èssere naendho Ohi!, est a odheos = naendho Odheu!, so a túnchios = tzunchiandho, semus a boghes = abboghinandho, sos batos sunt a màulos = maulandho, est semper a irrocos = irrochendhe, a irbariones = irbarionendhe, a prentos = sufrindho dolore de bentre); cun su vrb. torrare + àteru vrb. inf. inditat cosa chi si arrepitit (torro a nàrrere = naro torra, torramus a abbaidare = abbaidamus torra, torras a preguntai = preguntas torra, dh'ant torrau a iscaresci = dh'ant iscarésciu torra, un'àtera borta); sa /a/ est desinéntzia fémina de is nm. e agt. mascos chi essint in -eri (panateri - panatera, posteri - postera, bandhuleri - bandhulera, bantaxeri - bantaxera) e de is agt. chi essint in -u (artu - arta, béciu - bècia, bellu - bella, fridu - frida, longu - longa, mannu - manna, piticu - pitica, turpu - turpa)
Sentences
cmpl.ogetu: nara, tue a l'amas a Deus?◊ gatu cassat a topi, topi roit a loru ◊ apu bistu a sirboni ◊ no lessast intrai a nisciunus! ◊ apo cramadu a isse ◊ perdona a is chi ti ant oféndiu! ◊ ischiat a lèzere e a iscríere ◊ apu nau a ti transiri! ◊ eis a connosci a mimmi! ◊ at chérfidu Deu de mi lassare sanu a babbu meu (Sozu)◊ a los bies como a fizos meos? (S.Spiggia)◊ onora a babbu e a mamma! ◊ seu circhendi a mamma ◊ est pranghenne a tie ◊ chirca a chie cheres ◊ mutie a tziu Bachis! ◊ crama a Zuanne! ◊ connòsciu a Castedhu mellus de bidha tua ◊ alabaus a Deus ◊◊ acumpanzat su pronúmene cun dópia funtzione: siant iscomunigaus a chini nd'at fatu prexu! ◊ custu dh'issit solu a cine dh'at provau ◊ dh'ant a nai a chini seu dèu ◊ est a chie si ndhe faghet ◊ su coru miu no tenit a chini dh'allirgai ◊ sa genti sciiat a chi fiat, cussu
2.
calidade: a pisedhu, a mannu, a betzu, a sanu, a malàidu ◊ t'istimaiant a sana, ma como chi ses morta raramente una borta ndhe faedhant sentza dolu e pena (A.Casula)◊ est mortu a pitzinnu ◊ no apo deunadu in pitzinnia e dias cherrer chi deune a betzu? ◊ in istiu s'erba est a fenu ◊ mellus mortu de pitiu po no sufriri tanti pena a mannu ◊ su pudhoni est unu pilloni a peis arrúbius
3.
aina: segare a lepa, triballare a tzapu, corpare a fuste, iscríere a pinna, andai a cuadhu, papai a fruchita ◊ fiat a picu e a lantioni iscarravonendi po ndi bogai su giru de su dinai ◊ abrili at mortu su babbu a fríusu ◊ fiant guturadas fatas a telàrgiu ◊ tenídela a fitas de pane e a càlighes de abba! ◊ nci dh'ant a bogai a sonu de corru ◊ tenet su bestiàmine a proendha ◊◊ misura: cussu tenit su dinai a cofas ◊ tengu cóciula e buconis a lavamanus prenus
4.
cmpl.de manera: faedhare a sa bona, andhare a pes traza traza, fàghere sa cosa a sa lestra, fuedhai a craru, istare a sa muda, andhare a rugadura, istare a sa sétida, manigare a sa ritza ◊ a bonas o a malas bi lu fato fàghere! ◊ a bículu a bículu che lu faghimus totu ◊ a pagu a pagu semus andhendhe addainanti ◊ leare a mossos, segare a mossu, leare a trubbu, fàghere a rugadura, nàrrere a pessamentu ◊ dare, leare, fàghere sas cosas a duas a duas, a pagas a pagas ◊◊ cmpl. de tempus: a dedie, a totu noti, a primu noti, a sa friscura ◊ a s'assegus li at nadu totu ◊ custu trabballu dh'apu fatu a mengianu ◊ a sa de tres dies Cristos est torradu a biu ◊◊ cmpl.de logu: ghiramus a bidha ◊ andaus a domu ◊ est a palas de su monte ◊ essimus a campu ◊ nci dh'ant ghetau a galera ◊ a inoghe! ◊ a pregare a crésia! ◊ andhare a su dutore, a su preíderu
5.
iscopu o ue che agabbat una cosa: besside a bídere! ◊ benide a bos combidare! ◊ semus lassendhe su cunzadu a fenu ◊ custu lu dao a tie ◊ dh'apu nau a mamma ◊ semus andhendhe a s'olia, a landhe ◊ so pessendhe a triballare ◊ a su fogu! a su fogu! [andai a dhu studai!]
6.
in disizos, lamentas o impudos, cumandhos, minetas, dimandhas: a ndhe bufare àteras bortas cun salude! ◊ a dhu connòsciri in su celu! ◊ a podiat durare tota vida! ◊ a no iscí ca dhu est s'unferru! ◊ a no si dinniai de mi agiudai! ◊ a lu podias fàghere tue, cantu chi chircas àtere! ◊ malaitu su pecadu, a no bi pensare innanti! ◊ a ndhe tenet de órulos cussu cane!…◊ a no ndhe pòdere nemmancu assazare! ◊ m'abbàida a no bi àere pessadu! ◊ acontzu ses, a no ndhe fàghere una de tzou! ◊ a trabagliare! ◊ a perdonare, su tziu, ca no bos poto dare nudha! ◊ a intrare, s'arretò! ◊ s'annu chi venit a èssere isposa! ◊ a dhu connòsciri mannu e bonu! ◊ a ti mazo, mih, si no mi l'agabbas! ◊ a candho como no pones mente, ite at a èssere a mannu! ◊ ite befe sutzessa in bidha mia a che furare a Santu Frantziscu! (A.Porcu)◊ a benis, Nina grasciosa, a binza a bodhire olia? (G.Raga)◊ a ti dhu fatzo su cafè?
7.
a + agt. o nm. = mannu, meda: ahi, letores, a dultze momentu chi proesi legindhe cuss'iscritu!…◊ coromeu, a bonu chi est!…◊ male, a fortes chi sunt!…◊ oh raju a proa sa chi ant fatu sos dutores!…◊ oh, malasorte, a ómine famidu: màndhigat cantu trinta bacas! (B.Truddaju)◊ a bellu chi est a istare inoghe!
8.
àteros impreos: mancari fachendhe a pastore, fit de fàcheres e de allegas a sa mannina ◊ fatu a professore, in cosas goi ndh'ischit prus pagu de nois ◊ so sempre matanendhe a abba, a sole, a caldu e a fritu che isciau ◊ dhus apu connotus a sa boxi ◊ dh'agatant a fragu ◊ anzare, fàghere a croba, a mascru, a fémina ◊ semenare una terra a trigu ◊ prantare s'ortu a basolu ◊ ispetare a nàschere ◊ coitare a fàghere
9.
in sas distintziones: a chini dha pentzat de una manera e a chini de un'àtera ◊ a chini arrít e a chini prangit ◊ a candho goi a candho gai ◊ c'est a chini ammasedat e a chini bolit èssiri ammasedau (I.Lecca)◊◊ in sos paragones pro cosas cantepare: est mannu cantu a tie ◊ isse est che a sos àteros ◊ faghimus comente a bois ◊◊ pro inditare unu límite a su chi si narat: pecare a origras, èssere malàidu a su coro, èssere fertu a conca ◊◊ cun nm. de logu e de tempus pro inditare chi no est totu o totue o semper: est fatu a tretus, est a bighinados, a bidhas, a leadas, a logos; a iscutas, a dies, a bortas, a chidas istat bene, a iscutas istat male
Etymon
ltn.
ac, ad, aut
Translations
French
à
English
a,
an,
in,
at,
to
Spanish
a
Italian
a,
ad
German
a (Buchstabe des Alphabetes),
an,
in,
zu.
abbagadiàre , vrb: bagadiare Definition
fàere bagadiu, fàere festa, no andhare a trebballare
Synonyms e antonyms
afestai
Sentences
su lunis m'abbagadio ca est printzípiu de chita, su martis so cossumita: no beto bucone a buca
Etymon
srd.
Translations
French
prendre congé
English
to take a day off
Spanish
estar de vacaciones
Italian
celebrare il giórno festivo,
far vacanza
German
feiern.
abballinàre , vrb Definition
fàere a ballinas, a birillas
Synonyms e antonyms
abbotzichedhare,
aculingionai,
aggromerare,
allomborae,
arranedhare,
arrombulonai
Sentences
s'aperigúngia est unu babbautzu chi si abballinat si lu tocant
Etymon
srd.
Translations
French
faire une boule (de)
English
to roll into a ball
Spanish
hacer pelotitas
Italian
appallottolare
German
zur Kugel rollen.
abbamàre , vrb Definition
fàere a bama, a tàgiu, betare totu a unu (nau pruschetotu de bestiàmene)
Synonyms e antonyms
acedhae,
achedhonare,
aggamai,
aggrustare,
amedhare,
ammeschiare,
atazare,
ingamai
| ctr.
iscrobai,
stallai
Scientific Terminology
pst
Etymon
srd.
Translations
French
réunir,
agréger
English
to aggregate,
to put in a herd
Spanish
unir,
juntar
Italian
aggregare,
formare un branco
German
angliedern,
eine Herde bilden.
abbaradhàre , vrb: abbaredhare Definition
su si lassare pigare cun calecunu sentidu de amore forte meda po ccn. o calecuna
Synonyms e antonyms
abbelare,
alleriare,
ammorare,
imbelare,
inamorai,
indeosare,
ingeniai
/
ammachiae
Translations
French
s'embéguiner
English
to take a fancy
Spanish
enamorarse
Italian
invaghirsi
German
sich verlieben.
abbelàre , vrb: abbeliare Definition
agiummai coment'e pònnere o portare unu velu in is ogos de no pòdere bíere bene is cosas, nau in sensu de si lassare pigare de unu sentidu forte meda, pruschetotu de amore po una fémina o po un'ómine
Synonyms e antonyms
abbaradhare,
ammorare,
imbelare,
inamorai,
indeosare,
ingeniai
/
abbalaucare,
abbengare,
ammodoinai,
asturdire,
atolondrai,
scilibriri,
stontonai 1
Sentences
no tenzo pasu finas a candho ti abbelat su mundhu chi ti daet su binu
Etymon
srd.
Translations
French
s'embéguiner
English
to take a fancy
Spanish
encapricharse
Italian
invaghirsi
German
sich verlieben.
abboàu , pps, agt: abbuau Definition
de abboai, abbuai; guastu de sa népide, de s'abbuera, nau de laore
Synonyms e antonyms
addulliu,
afrachilau,
allampiau,
anneuladu,
calinu,
chiconosu
Sentences
su lori est abboau
Translations
French
rabougri,
niellé
English
for a fruit which,
doesn't ripe for excess of heat,
affected by smut
Spanish
atizonado
Italian
golpato
German
aufgrund von Hitze ungenügend gereiftes Getreide,
von Brandpilzen befallenes Getreide.
abbotzichedhàre , vrb: abbotzighedhare Definition
fàere a ballotas, a bocighedhas
Synonyms e antonyms
abballinare,
ammalfudhare,
ammoroculare,
ammorotzulare,
ammurudhare,
apadhotulare,
arranedhare
Etymon
srd.
Translations
French
faire des boules
English
to roll into a ball
Spanish
hacer pelotitas
Italian
appallottolare
German
zur Kugel ballen.
abbruncài, abbruncàre , vrb: abbrunchiai,
abbrunchiare,
abbrunciare Definition
atumbare o iscúdere a su bruncu, a murros, e fintzes pigare a su bruncu, nàrrere cosa coment'e giaendho una briga, naendho cosa in contràriu; pònnere bruncu (in sa carrada, in s'ampudha, in su papare o, is animales, in s'erba a pàschere); rfl. èssere a primma
Synonyms e antonyms
abboluire,
arruncare,
brigare,
chelcire,
irmurrare,
irruncare,
ispochiare,
sbruncai,
stronciai
/
assansiare
/
adobiai,
atumbae,
imbronconai,
trabbucai 1
/
agghegiare
/
ammurrionare
Idioms
csn:
abbruncai su frascu = artziai su frascu po bufai a bruncu; abbruncare su fogu = acontzare su fogu, sos titones
Sentences
fit andhendhe a s'apàlpidu, abbrunchendhe a bicos e chizolos ◊ at leadu a dereta, istontonendhe e abbrunchendhe in s'impedradu iscumbessu ◊ abbruncai un'animali chi si bollit fuiri ◊ is brebeis candu tenint ispédhiu de andai, dhas abbruncu e si firmant ◊ at abbruncau is cunsilleris sentza nimmancu dhis lassai isterri s'arrexonamentu!
2.
abarras isciacuendi pratus… abbrunca de su salatieri! ◊ is brebeis funt abbrunchendi sa pastura
3.
su sèneche lu cussizat severu e firmu, ma isse no resessit a abbruncare s'ammolighinamentu, pessandhe a una fémina chi no est sua
Etymon
srd.
Translations
French
heurter,
claquer
English
to give a slap (on lips)
Spanish
abofetear,
golpear en los morros
Italian
dare un mostaccióne
German
auf die Schnautze hauen.
abbrunchilàre , vrb Definition
pònnere su brunchile, su crabistu a un'animale
Synonyms e antonyms
acrabistai,
afrancilai,
ammurralare,
ammurrialare,
arrunchilare,
imbrunchidare,
incrabistae
| ctr.
irbruncilae
Scientific Terminology
pst
Etymon
srd.
Translations
French
enchevêtrer
English
to tie with a rope
Spanish
encabestrar
Italian
incapestrare
German
anbinden.
abejài , vrb Definition
pentzare meda o èssere apedhiau a calecuna cosa (giogu, trebbalu, àteru), agiummai maniàticu
Sentences
ma lah ca est abejau cun cussa loredha, lah!…
Translations
French
se fixer
English
to be a stickler
Spanish
tener manía
Italian
avére una fissazióne
German
eine fixe Idee haben.
acabbanài, acabbanàre , vrb rfl: aggabbanare Definition
pònnere o bestire su cabbanu
Synonyms e antonyms
acaparronare,
acavanai,
acucullai,
incaparonare,
incapotai
Etymon
srd.
Translations
French
envelopper dans un manteau
English
to wrap up in a coat (s.o.)
Spanish
poner el abrigo
Italian
incappottare
German
einen Mantel anziehen.
acatarràdu , pps, agt: acatarrau,
aggatarrau Definition
de acatarrare; chi at ingortu arremadiu
Synonyms e antonyms
arrasfriau,
arremadiau,
arrumatu,
remadu
/
sarragau,
scanniu
Sentences
seo acatarradu de mala zenia
2.
tue no ses sugeta a maladia, ma pares che a mie acatarrada (B.Mureddu)
3.
portat una boxi de tromboni acatarrau
Translations
French
enrhumé
English
to have a cold
Spanish
constipado,
resfriado
Italian
raffreddato
German
erkältet.
achipíre, achipíri , vrb Definition
fàere meda in pag'ora; fàere a ora, a tempus
Synonyms e antonyms
achivire,
aciviri,
acodie
Idioms
csn:
a. bisonzu = resèssere a fàghere; a. a su dovere = atèndhere a su dovere, fai unu doveri
Sentences
chie est lestru e cabosu achipit in su tribàgliu ◊ a cosire a màchina s'achipit prus chi no a manu ◊ pro achipire faghide cun ambas manos! ◊ tocat de achipire si cherimus cumprire su tribàgliu! ◊ triballu inzotosu no si ndhe achipit ◊ si s'achipit de coro su dovere che passat su tempus prus serenu
2.
chi ia achípiu a su pulma no ndhe fui torrau a pei ◊ su tempus est lestru e deo no poto achipire: lu giuto a tretu e mi at bell'e sighidu (N.Pianu)◊ oe no dh'achípio a fàere custa faina: che dh'acabbo cras ◊ candu est meda, in logu de asfaltu s'àcua no benit achipia
Etymon
itl.
accivire
Translations
French
faire vite,
travailler efficacement
English
to get through a big piece of work,
to work with efficacy
Spanish
despachar
Italian
sbrigare mólto lavóro in pòco tèmpo,
lavorare con efficàcia
German
leisten,
schaffen.
achizolàdu , pps, agt Definition
de achizolare; chi est apartau o postu in calecunu cugigone
Synonyms e antonyms
acungonau,
acuzonadu,
arrenconau
Translations
French
rencogné,
niché,
tapi
English
put in a corner
Spanish
arrinconar
Italian
incantucciato
German
gestöbert (in Winkeln),
verkrochen.
achizolàre , vrb Definition
pònnere in su chizolu, in calecunu cugigone
Synonyms e antonyms
achizonare,
acuzonare,
angronare,
arreconai,
inchizolare,
incozolare
| ctr.
bocare,
essire
Etymon
srd.
Translations
French
rencogner
English
to put in a corner
Spanish
arrinconar
Italian
incantucciare
German
in Winkeln stöbern,
sich in eine Ecke verkriechen.
achizonàre , vrb Definition
cuare, pònnere, istare in d-unu cuzone, a una bandha
Synonyms e antonyms
acantonai,
achizolare,
acuzonare,
arreconai,
inchizolare,
incozolare
| ctr.
bocare,
essire
Etymon
srd.
Translations
French
rencogner
English
to put in a corner
Spanish
arrinconar
Italian
rincantucciare
German
in eine Ecke stellen,
drängen.
acrabistài, acrabistàre , vrb: acrapistare Definition
pònnere su crabistu a un'animale; acapiare sa bide noa po no che dha betare is bentos fortes
Synonyms e antonyms
abbrunchilare,
imbrunchidare,
incrabistae
Etymon
srd.
Translations
French
enchevêtrer
English
to tie with a rope
Spanish
encabestrar
Italian
incapestrare
German
anbinden.
acúgia , nf: acúglia,
acúlgia,
acúllia,
acuza,
agúglia 1,
agúlgia,
agulla,
aguza,
aúcia,
auza Definition
genia de agu pitica, ma cun sa concutzedha a una parte, impreada prus che àteru po mantènnere firma s’orrobba, unu trastu o àteru; fritza de arrellórgiu, de sa pesa / min. acuzita
Synonyms e antonyms
frícia
Idioms
csn:
sas aguzas de su nasu = càrica, nàstula; aguzas de Nostra Segnora = auzas de N.S., zenia de erba; aguza de mesu ’e dentes = binzias tra dente e dente; aguza de sas orijas = itl. trago; erba de agullas = arrelògius (Erodium botrys, e. ciconium, E. cicutarium), filavila (Erodium malacoides, E. moschatum), erba de fogu (Geranium robertianum), furchetas (Scandix pecten-veneris)
Surnames and Proverbs
smb:
Augias, Auzas, Auzzas
Scientific Terminology
ans
Etymon
ltn.
aculea
Translations
French
épingle,
aiguille
English
pin,
hand (of a watch)
Spanish
alfiler,
aguja
Italian
spillo,
lancétta dell'orològio
German
Stecknadel,
Uhrzeiger.
acuguciài , vrb: acugusciari,
acugutzai Definition
ammontare sa conca cun cugudhu o àteru, carragiare deunudotu, fintzes cuare; rfl. èssere in s’ibertu de calecuna cosa, apitare, acostire in s’idea de dhi giare cosa
Synonyms e antonyms
acapuciai,
acubudhare,
acucullai,
acucutare,
acugudhai,
acurruxonai,
incugudhai
Sentences
est noti de frius, noti de cilixia: trista e sola pipia si acugúciat in foras ◊ si est acuguciau in su letu, no biemu nudha! ◊ si no ti acugúscias ti fait mali, ca est fendi frius ◊ cudh'ómine si est acugutzau in su crucuzone prus cuau e si est ammuntau
2.
no ti acugucis ca tanti no est cosa po tui! ◊ si fiat acugucendi, candu at biu ca dhoi fiat cosa
Etymon
srd.
Translations
French
encapuchonner
English
to put a hood on
Spanish
encapuchar
Italian
incappucciare
German
mit einer Kapuze,
bedeckt.