Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

ifiudàre , vrb: imbiudare, infiudai, inviudai Definition abbarrare chentza pobidhu o chentza pobidha po morte de s’unu o de s’àtera Synonyms e antonyms imbatiare, sciudai, sviurai Sentences apena s'est imbiudau at béndhiu su bestiàmene ◊ mi seo immalaidada meda e fust acanta de t'ifiudare! ◊ s'ómine chi s'ifiudat no torrat prus de giudu ◊ cumenti est chi ti ses infiudada? Etymon ctl., spn. Translations French être veuf English to be left a widow (er) Spanish enviudar Italian rimanére védovi German verwitwen.

ilboligàre , vrb: ilvoligare, irbodhiare, irbolicare, irboligare, irvolicare, isbodhiare, isboligare, isvodhiare, isvoligare, ivoligare, sbodhiai Definition apèrrere, istèrrere una cosa imbodhigada o fata a lómboru (o a lobos); foedhare de una chistione coment’e ispiegandhodha; rfl., nau de sa manera de fàere sa cosa, fàere impresse, cun lestresa, cun coidau Synonyms e antonyms illorigare, ispirigare, istèrrere, istròbere, istrobillai, spodhai / acoidai, ispontziai | ctr. allomborae, imbodhiai / istentare Sentences at isvoligadu s'atzola ◊ si nche at irbolicau sa fardeta ◊ est pensandhe a comente irboligare su filu de sa vida sua 2. aiat in mente de fàghere unu discursu difítzile e isvoligadu cun chentu lemas, ma posca at timidu chi l'apataiant in calchi modu cun su professore 3. si no t'irbóligas ti lasso e mi che andho! ◊ cheret chi nos isvodhiemus si cherimus fàghere a tempus! ◊ bi sunt cudhos chi pro s'irboligare de chistiones e pilisos truncant in curtzu: si fuint!◊ cosa de nudha a l'irbolicare sa pràtica de un'amicu suo in ufíssiu!… Translations French dérouler, démêler, déployer, se dépêcher English to unwind, to roll into a ball, to lay, to hurry up Spanish devanar, extender, darse prisa Italian svòlgere, dipanare, distèndere, spicciarsi German abwickeln, ausbreiten, sich beeilen.

illinnarjàda , nf Definition cropu giau cun nae de linna Synonyms e antonyms colpu, ilbarriada, irbirroncu, irrugada, irruncada, irzarriada Sentences illinnarjada de fuste Etymon srd. Translations French coup de bâton English blow (with a cudgel) Spanish paliza, varapalo Italian legnata German Stockschlag.

imbatiàre , vrb: ingatiare Definition abbarrare chentza pobidhu o chentza pobidha po sa morte de s’unu o de s’àtera (tempos cumpostos cun aus. èssere e àere) Synonyms e antonyms agatiare, ifiudare, sciudai, sviurai Sentences de candho aiat imbatiadu no li fit mai mancada de manos sa ruca e su fusu ◊ custu li fit capitau apustis chi si fit ingatiaa Etymon srd. Translations French être veuf English to be left a widow (er) Spanish enviudar Italian restare védovi German verwitwen.

impaperotài , vrb: impapirotare Definition fàere a imbodhigu, pònnere cosa imbodhigada, fata a imbodhigu Synonyms e antonyms imbodhiai Translations French entortiller English to put in a paper bag Spanish enrollar Italian incartocciare German in eine Tüte geben.

incartài , vrb: incartare Definition imbodhigare cosa, pònnere in paperi; obbrigare a unu cun calecunu iscritu, fàere cuntratu; rfl. giare o impromitire s'ànima a su dimóniu; giogandho a cartas, abbarrare cun cartas in manu chi no cuncordant impare po pòdere serrare sa giogada Synonyms e antonyms imbodhiai 2. su cuntratu dipendhiat de su tantu de sa robba: cun prus de dughentas chimbanta berveghes incartaias pro chimbe annos ◊ chie cheriat imparare un'arte s'incartaiat cun d-unu mastru pro unu tantu de annos 3. no fit un'istincu de santu, tiu Nigola, ma no fit mancu incartadu a su dimóniu Etymon srd. Translations French envelopper English to come to a written agreement Spanish envolver, encartar, encartarse Italian incartare, obbligare uno con scrittura, fare un patto col diàvolo German in Papier einpacken, einen Vertrag schließen, sich dem Teufel verschreiben.

inchimentàre , vrb Definition fàere chimentu, boghes, burdellu Synonyms e antonyms abbochinare, batugliare, chichigliare, intrigliare, stragamullai Etymon srd. Translations French tapager English to make a noise Spanish alborotar Italian fare strèpito, chiasso German Lärm machen.

inchizolàre , vrb: incozolare, incuzolare Definition cuare, pònnere, abarrare o istare in d-unu cugigone (chizolu), a una parte Synonyms e antonyms acantonai, achizolare, achizonare, acorrunconare, acuzonare, arreconai Sentences intro tou s'est incuzolada cudha ojada Etymon srd. Translations French cacher, rencogner English to put in a corner Spanish arrinconar Italian rincantucciare German in eine Ecke drängen.

incollutzài , vrb Definition calare o orrúere sa matza (istentina), apèrrere o illascare is músculos de sa bentre po isfortzu o àteru, essire matzigalau, collutzu, patire s'ímbena Scientific Terminology mld Etymon srd. Translations French atteindre d'une hernie English to suffer a hernia Spanish herniarse, quebrarse Italian subire un'èrnia German Hervortreten von Eigenweidebruch

incrivíre , vrb Definition calare unu cropu, giare su cropu abbaidandho bene innanti comente iscúdere, pigandho sa mira Synonyms e antonyms isciúdere, tzacai Translations French frapper English to deal a blow Spanish asestar un golpe Italian assestare un cólpo German einen Schlag versetzen.

indeosàre , vrb: indiosai, indiosare, endiosare Definition carculare a unu o a una coment'e diosu, diosa, ma nau mescamente in su sensu de dh'istimare forte, a distintu, de dhi pònnere amore mannu meda Synonyms e antonyms abbaradhare, abbelare, ammorare, imbelare, inamorai, ingeniai Sentences ndhe sunt totu indeosados de ti tènnere in favore ◊ si ndh'est indeosada issa e lu pessichit chin ocradas e tzinnos ◊ ndhe so indiosau de cussa pitzoca! ◊ issa no pariat indiosada meda de issu Etymon spn. Translations French s'embéguiner English to take a liking Spanish endiosar, ensalzar Italian invaghirsi German sich verlieben.

indiaulàre , vrb: intiaulai Synonyms e antonyms assurvilare, incoglire, ispiridare Etymon srd. Translations French rendre démoniaque English to fly into a fury Spanish endiablar Italian indiavolare German ärgern.

ingastài , vrb Definition fàere gastos, ispesas, tènnere essias (fintzes de foedhos chi si narant) Synonyms e antonyms galtare, ispèndhere | ctr. balanzare, gadangiai Sentences nci apu ingastau cincu iscudus mannus po mi comporai gunnedha e giponi ◊ nci apu ingastau totu, no mi est abarrau mancu unu giantésimu ◊ dèu trabballendi e cussu ingastendinci su dinai cun is èguas!… Surnames and Proverbs prb: fuedhu ingastau e pedra tirada non torrant a coa Etymon srd. Translations French dépenser English to spend, to put in a good word Spanish gastar Italian spèndere German ausgeben.

ingolumàre , vrb: ingulimare, ingulumare Definition pònnere ingúlumu, ingustu (fintzes a ingannu), abbituare a is vítzios, a is cosas bonas, a istare tropu bene, pigare su sabore, su gustu a ccn. cosa / i. su tempus = trampistare, ingannare su tempus Synonyms e antonyms abbetuare, abesare, arranguai, imbisciare, imbitzicare, ingurrinai, ingustai / allicare, allichionare / ingolosinare Sentences sa zente ingolumada a sa dulcura imbentat sapa dae su lidone (D.Mele)◊ est ingulumadu a sa catza ◊ chie ingúlumat a sa festa de Santu Frantziscu de Lúgula torrat cada annu ◊ carchi furancredhu si fit ingulimatu a cussas raicras bellas e népitas ◊ cheret ingulimare sa cane a sirvone 2. in sos muros sos sinnos de sos partios pariant ingolumendhe sa zente a los botare ◊ a ingulumare sos pitzochedhos a su ribu no fit petzi su disizu de impojare 3. po ingulumare su tempus ca su caminu fut longu m’iat contau de su nuraghe orrutu (I.Patta) Translations French prendre goût English to take a liking to sthg Spanish engolosinarse, regostarse, coger el gusto Italian prèndere gusto a qlcs., abituarsi a còse piacévoli German Geschmack daran finden.

ingrazàre , vrb Definition peorare su dolore, su dispraxere Synonyms e antonyms agghegiare, incalèschere, incancheriare, incrudèschere, intriscare Sentences ingrazare una ferida, una fruschedha Translations French exacerber English to embitter, to sharpen a pain Spanish exasperar Italian inasprire German verschärfen.

innaigainnàiga , avb Definition andhare a s'innàiga innàiga = andai cerri cerri, andhare iscúlia iscúlia, sedatzandho is nàdigas, coment'e ballandho is nàdigas, a su tàmbula tàmbula, istòntona istòntona Synonyms e antonyms isculisiscúlisi Etymon srd. Translations French qui se dandine English walking with a wiggle Spanish sacudir Italian sculettante German sich in den Hüften wiegend.

insinnigàre , vrb rfl: iscinigare, iscinniare, iscinnigare, issindhigare, issinnigare Definition nau solu de fémina, fàere su fedu, naschire unu fígiu Synonyms e antonyms iglierare, infendiai*, iscendiai, palturire, springiai Sentences l'apo preguntadu si si fit issindhigada sa muzere (G.Ruju)◊ ant ischípiu chi cudha fémina si fut issindhigada ◊ no dh'ischius chie at issindhigau de pagu in bidha Translations French accoucher English to be delivered (of a child) Spanish parir Italian partorire, sgravarsi German gebären.

intrigliàre , vrb Definition fàere burdellu, coment'e candho dhue at gente meda foedhandho o movendhosi Synonyms e antonyms atacazare, atamazare, inchimentare, intriglire, isgrigliare, istribitare, tambedhare 2. candho intrígliat a cantare in chéjia a missa cantada sa boghe sua atonada faghet a totu allegrare (A.Pinna) Translations French chahuter English to make a noise Spanish hacer ruido Italian rumoreggiare German lärmen.

intupài, intupàre , vrb Definition cuare in mesu de is tupas, o fintzes cuare bastat chi siat; prènnere su logu de tupas, de matas Synonyms e antonyms abbuare, acuae, ammagare, apatai, atanai, atrabentare, imbusare, impertusare, intanae, intuzare / atupare, imbuschire, intupire Sentences cussu s'intupaiat a su primu pispisu de sos passos ◊ su pilloni cantat intupau in sa cresuri ◊ sas aes s'ispérrumant intupèndhesi in sos pustialvos ◊ s'intupat in sa traja su puzone ◊ ses sempri intupendimí totu, che is topis! ◊ babbu si est intupadu intro de domo Etymon srd. Translations French cacher dans un bois, cacher English to hide in a wood, to afforest Spanish emboscar Italian imboscare German im Wald verbergen.

irbaléndhidu , pps, agt Definition de irbalèndhere Synonyms e antonyms achénsidu, ammunzadu, fiacu, infrachiu, irbalesiadu, irmarridu, istasidu | ctr. briosu, folte, pasadu 2. semus totu irbaléndhidos de cantu semus istracos! Translations French épuisé English exausted, taken a short run Spanish agotado Italian defatigato, esàusto German müde, matt.