Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

batugliàre , vrb: batuliai Definition fàere carraxu, bacanu a boghes e a tzérrios Synonyms e antonyms abbochinare, chichigliare, stragamullai Translations French faire du tapage, chahuter English to make a din Spanish alborotar Italian schiamazzare German kreischen.

befài , vrb: abbefare, befare, befiare Definition pigare a befa, erríere de àtere unu pagu a disprétziu Synonyms e antonyms abbilgonzare, abbirgonzire, bufonai, ciacotai, ilvilgonzare, sbregungiri Sentences a issu totus dhu befant ◊ si aiat gana de si ndhe befare, sa sorte, mi podiat fàghere macu! ◊ cussu si béfiat de su male anzenu: si aiat abbaidadu a su sou!…◊ sunt befendhe de s'unu e de s'àteru e no si abbàidant mai a carrones!◊ su ponidori de fogu est finas cussu chi befat is atrus cun sa limba Translations French se moquer de quelqu'un, de quelque chose English to make a fool of s.o. Spanish burlarse, mofarse, befarse de algo o alguien Italian farsi bèffa di qlc., di qlcs German verspotten, auslachen.

bicài , vrb: abbicai, bicare Definition pigare su papare cun su bicu, iscúdere, fèrrere cun su bicu; istare a su tasta tasta cosas de papare / bicai su casu = triballare su casu cun sa punta de sos pódhighes pro ndhe li fàghere essire su soru e pro l’allisiare Synonyms e antonyms bichitare, isbicare, ispiticulare, pissulai / spribillonai Sentences mighi ti bicat, cussu pudhu! 2. seis bichendu dogna cosa che guntruxus malus a satzai ◊ chini bicat fatuvatu no giaunat ◊ a mignanu est sèmpere bicanno e a ora de prànnere no dhi pigat fàmene! (P.La Croce) Surnames and Proverbs prb: pilloni chi no bicat at bicau Etymon srd. Translations French prendre avec le bec, becqueter English to peck a Spanish picotear, picar Italian beccare, spilluzzicare German picken.

bidímba, bidímbua , nf: bidúmbua, bidúmbula, birumba, birimba, birímbua, birúmbula, pirímbua, vidúmbula Definition una calidade de lissa / b. carroci groga = lissa mannita de unos duos chilos (mugil cephalus) Synonyms e antonyms bocalassolu, túmbula Scientific Terminology psc, mugil saliens Translations French muge, mulet English a kind of mullet Spanish galúa, lisa aguda Italian mùggine musino German Springmeeräsche.

biradólzu, biradórzu , nm Definition est su tretu inue si fúrriat su giuo o su tratore, arandho, inue acabbat su terrenu: si narat fintzes solu po su tretu inue acabbat una tula, su tretu de terra chi si portat trebballandho; a logos est unu congiali po piscare e prènnere su mustu imbinandho / fagher b. = fàghere fúrriu, torrare a istare a unu logu, a unu tretu Synonyms e antonyms cabitale, airada, furriadorzu, ghirada, girada Sentences sos boes arendhe ant fatu su biradorzu a bolu Etymon srd. Translations French tournière English unploughed side of a field Spanish torna Italian pròda, capezzagna German Ufer, Rand, Vorgewende.

birbillàre, birbilliàre , vrb: bribigliare, bribillare Definition pònnere in birbílliu Synonyms e antonyms imbirbilliare, inciulai, seguzare, tzuntzullare / abbupare, aggupare 1 Sentences candho sos ilgribbis si ndhe sunt andhados, tzertos si sunt torrados a bribigliare Etymon srd. Translations French exciter, faire emballer, s'enticher English to excite, to become excited, to take a fancy Spanish excitar, desbocarse Italian eccitare, imbizzarrire, incapricciarsi German erregen, verrückt machen, vernarren.

birrandài , vrb Definition fàere unu brindhis, bufare a sa salude de ccn., fàere unu brindhu Synonyms e antonyms brindai Sentences cun su trigu cotu si fiat inténdiu satzau prus chi essit birrandau sa mellus cosa Translations French boire, trinquer, porter un toast English to drink a toast Spanish brindar Italian brindare German toasten, anstoßen, prosten.

biscaína , avb: briscaina Definition nau de una manera de fàere is cosas: fuedhai, fai a sa b. = a cudha manera, male, chentza una régula precisa, a comente essit essit, a s'istrambulatzina Sentences su andhare a sa moda biscaina podet medas surpresas preparare ca bisonzat su passu misurare pro no rúere in fossu o in pischina (A.Casula)◊ fint imbolaos a sa briscaina in sos muntones de terra e de preda Etymon spn. a la viscaína Translations French à la six-quatre-deux English in a slapdash way Spanish a la buena de Dios Italian alla carlóna German nachlässig.

bistàcu, bistàculu , nm Definition mància, genia de maladia a sa pedhe chi si faet moresina a màncias mannitas o pitichedhas Translations French éphélide, tache de rousseur English a kind of skin disease, freckle Spanish efélide, cloasma Italian efèlide, cloasma German Sommersprosse, Ephelide, Chloasma, Leberfleck.

bragnócula , nm Translations French un bon à rien English a nobody Spanish hombre de nada Italian uòmo da nulla German Null.

brugliàre , vrb: brullai, brullare, brullari, burlai, burlare, burulare Definition nàrrere o fàere brullas, pigare a brullas, siat po erríere e siat, fintzes, po nàrrere calecuna cosa chi si tenet duritu a nàrrere Synonyms e antonyms bufonai, brulletare, chestiare, ciascare, ischeltiare Idioms csn: brulla brullendhe… s'ogru boghendhe = fàghere brullas chi ofendhent, chi faghent dannu; b. a unu = leàrelu a brullas pro l'allegrare, pro lu fàghere a ríere, pro l'istraviare candho est tropu orioladu; cun santos e cun macos no cheret chi si bi brullet = is santus ca meressint arrispetu, is macus ca no cumprendint Sentences cun su tiau no boit a brullai! ◊ torraiant a su rivu ridenne e brullànnesi ◊ invece de ti ndhe burulare, míntemi in parte de sos milliones! ◊ cun macus e cun santus no fait a brullai ◊ no mi brulles ca ndhe apo pagu gana! ◊ issu fut ferenau, ma is amigos no dhu lassànt un'iscuta chentza dhu brullare Translations French railler, plaisanter English to play a trick Spanish bromear Italian burlare German verspotten, aufziehen.

brugnólu , nm: bugnolu, brunniolu, brunnolu Definition genia de druche a ballina tundha, de casu friscu druche o saliu, fríssiu Synonyms e antonyms buscione / cata, frisciola, típula Scientific Terminology drc Etymon ctl. bunyol Translations French berlingot English a kind of sweet Spanish un dulce Italian berlingòzzo German Kringel.

cabiciàna , nf: cabitzana, cabitana Definition in su letu, sa parte ue si ponet su cabitzale, sa conca; genia de tedile mannu; genia de sachitu prenu de cosa modhe chi si ponet asuta de sa conca po crocare / min. cabitedha = conchedha Synonyms e antonyms cabetzera, cabitzalera / cabidabi 2. si ch'est intanadu in duas molas de modhitza, bene acrobadu e cun cabitzana de titione e bidighinzu Translations French tête du lit English head of a bed Spanish cabecera Italian capolètto, capezzale German Kopfende, Keilkissen.

cabitàle , nm: cabitzabi, cabitzale, cabitzali, capitzale, cobitzali Definition conca de un'órdine o giuale de bíngia, de surcu, de una tenta, su tretu a surcu ue acabbat unu terrenu, ue arandho si fúrriat s'arau e su giú a sa fine de sa tula; orrugu o corria de terra in làcana inter unu terrenu e un'àteru; a logos fintzes cosa modhe chi si ponet asuta de sa conca po crocare / èssiri sentza de cabitzabis = istremenadu, meda Synonyms e antonyms birada, biradolzu, bortadorzu / cabidabi / cdh. capitzali Sentences iscratzendi nci calàt sa conca in su cabitzali de bàsciu fintzas a candu lompiat a su cabitzali de susu ◊ at postu piantinas e matzocas in cabitales e in cheas ◊ fatzat sa carronada acanta a su cabitzabi de sa terra mia! ◊ is brebeis a bortas s'istallant e intrant in terra de lori sartendi cabitzalis allenus 2. cussu est un'isciogu sentza de cabitzabis Scientific Terminology msg Etymon ltn. capitalis Translations French lisière English unploughed side of a field Spanish cabecera, besana Italian capezzagna German Vorgewende.

cacariàre , vrb: cracariare, crocoriare Definition su cantare chi faent is pudhas, fàere cacàrios Synonyms e antonyms calcarare, cocolae, iscacarare Sentences pariat una pudha cacariandhe ◊ una corronca est fuida crocoriendhe Translations French caqueter, coasser English to make a din, to croak Spanish cacarear, croar Italian schiamazzare, crocchiare, gracidare German schnattern, quaken.

calcaràre , vrb: carcarare, carcariare, cascarare, cracalai, cracaliai, cracariai Definition fàere cra! cra!, su cantare chi faent is pudhas, is crobos; fàere cascasina? Synonyms e antonyms agrogostiare, cacariare, carcagliare, cocolae, cracaciai, iscrocolliare Sentences sas pudhas sunt calcarendhe ◊ sas pudhas sunt totu bichendhe e cascarendhe a murmutinu ◊ sas pudhas si ponzeint a carcarare pariat pissighíndhelas su matzone ◊ ite faghides in cue, a cascarare che ranas ispetanne s'abba? 2. candho càscarat calchi pudhighina, luego issa est cun s'iscóbulu in manu a mundhare Etymon srd. Translations French caqueter, glousser English to make a din Spanish cacarear Italian schiamazzare, crocchiare German gackern.

cambèra , nf Definition camba de pantalone, sa parte de is cambas, donniuna de is perras de is pantalones; is camberas de s'abe: is cambas, is farranchedhas / c. de bértula = camba, fodhe de bértula Sentences duas camberas cosidas paris faghent una paja de pantalones ◊ cartzones bene fatos… una cambera che li falat a carcanzos, s'àtera no li cuguzat sos cambutzos! 2. s'ape est irboitanne frores e portanne chin sas camberas Surnames and Proverbs smb: Cambera Etymon itl. gambiera Translations French jambe du pantalon English a leg of the trousers Spanish pernera, pernil (m) Italian gamba del pantalóne German Hosenbein.

cambriòni , nm: grambione Definition parte de aintru de s'iscarpa e tira de afortimentu in su tretu de s'ischeadura, ma fintzes iscarpa etotu Synonyms e antonyms cambriana 2. bairindi tui e is cambrionis bècius chi portas in is peis! ◊ a pentzai chi apu passau totu sa vira cun custus cambrionis: butinus, cartzolas, botas e dugna arratza de impiastu!… Scientific Terminology sbb Translations French cambrillon English inner part of a shoe Spanish cambrillón Italian cambriglióne German Einlage.

campurigiài , vrb Definition campare, tirare chentza grandhe fortza Synonyms e antonyms arramputzare, balivigare, campitzare, campugiai Sentences est bècia e maladiòngia, ma gei si dha campurígiat Etymon srd. Translations French vivoter English to scrape a living Spanish ir tirando Italian vivacchiare German recht und schlecht leben.

candhidàre , vrb: candidai Definition pònnere in lista, propònnere a ccn. po dhu votare a calecuna cosa Sentences si est candhidadu a cussizeri ◊ l'ant candhidadu a síndhigu ◊ currei, currei a innòi, s’intruxu est candidau: sa lista 'e su caboni sa lítera at mandau! 2. po sa morti immoi seu candidau: beni candu centenàriu in su letu mi agatas sonnigosu e fidau! (Lg.Melis) Translations French proposer un candidat aux élections English to propose s.o. as a candidate Spanish candidatar, presentar como candidado Italian candidare German als Kandidaten aufstellen.