Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

isarrogài, isarrogàre , vrb Definition fàere a sorrogu a su gúturu Synonyms e antonyms arragai, arrughire, inserregare, sarracrare Sentences isarrogadas túnciant suspirendhe ◊ acirrant a cantai isarroghendisí Translations French être enroué English to have a hoarse voice, to get hoarse Spanish enronquecer Italian far ràuco, avére raucèdine German eine heise Stimme haben.

iscamedhàre , vrb: iscammedhare, isgamedhare Definition istesiare unu pegus de su tàgiu, andharesindhe de sa cumpangia; fintzes iscapiare su giuale a is boes giuntos Synonyms e antonyms irmedhae, iscambare, iscambuliare, iscamedhire, iscedhai, iscrobare, istagiai, istropedhare | ctr. amedhare Sentences unu pisedhu s'isgamedheit de sos cumpagnos chi fint zoghendhe ◊ apo àpidu sas berbeghes chi mi mancaiant: las depiat àere iscamedhadas carchi cane ◊ pares iscammedhadu che angione sorteri 2. sos pitzinnos s'aunint a zocare che anzones iscamedhaos Etymon srd. Translations French éloigner du groupe English to send out (of a group) Spanish alejar, apartar Italian allontanare dal gruppo German von der Gruppe entfernen.

iscrèdere , vrb: iscrèere, iscrètere, iscrèiri, iscrere, scrèiri Definition prnl., lassare o acabbare de crèdere, no crèdere prus a sa cosa chi unu est ibertandho, no crèdere ca si biet sa cosa comente est / pps. iscréditu, iscréitu, iscrétidu, iscrétiu / iscrei a unu = fai a manera chi no pentzit prus a sa cosa chi fiat abetendi Synonyms e antonyms disaprensionai, discrèiri Sentences mi fia iscreindhe candho apo bidu chi fizis istentendhe ◊ bah, dèu mi ndi andu, ca madiru miu si at a èssiri giai iscrétiu! ◊ aspetamus galu, ca mancari siat tardu no est ora de iscrèdere ◊ passeit unu bellu pagu de tempus e incumintzeit a s'iscrètere ◊ su mardiedu si depit portai aillargu de is angionis istitaus po si nd'iscrei 2. dónnia tantu mannant a calicunu a s'iscrèere, a preguntare, a ischire sas intentziones de cudhos malintrannados 3. cussa est cosa chi naraus a is piciochedhus po ndi dhus iscrei de bolli benni a Castedhu! Etymon srd. Translations French ne plus attendre après avoir vainement attendu English to give up weating vainly (after a long time) Spanish descreer Italian sméttere di aspettare dópo aver attéso invano German nach einer langen Wartezeit, das Warten ablassen.

isculiàre , vrb Definition camminare faendho ballare is nàdigas, mòvere, iscutulare / andhare iscúlia iscúlia = andai cerri cerri, a s'innàiga innàiga, sedatendhe sas nàdigas Synonyms e antonyms inculiare, isprusciare Sentences est ponenne paja de passos pro che isculiare cussos mermos chene sàmbene (M.Dui) Etymon srd. Translations French se dandiner English to walk with a wiggle Spanish contonearse Italian sculettare German sich in den Hüften wiegen.

isminunchíre, isminuncíre , vrb Definition torrare a s'ossu, essire iscarritzinu, làngiu Synonyms e antonyms apedhuncare, illanzigare, irromasire, istincare, scalaxiri, slangiri Translations French maigrir beaucoup English to lose weight a lot Spanish adelgazar mucho Italian dimagrire mólto German abnehmen.

ispampinadúra , nf Definition su ispampinare Synonyms e antonyms scirrada Etymon srd. Translations French épamprage English strip (of a vine) Spanish despampanadura Italian spampanatura German Ablaubung.

isperrumài, isperrumàre , vrb: sperrumai Definition iscollare, orrúere, betare in s'ispérrumu, iscumpàrrere; orruinare, andhare o fàere andhare male meda; nau de sa manera de fàere, de unu, po ccn. iscopu, fai de totu, fàere fintzes sacrifícios mannos Synonyms e antonyms atrabentare, derrúere, iscalabrare, isciarrocai, ispèldere, scabiossai, sderrocai, spentumai Sentences mi est ruta s'acheta e isperrumada si est ◊ sos saludos de sos emigrados, zente isperrumada, los costoimos in su coro ◊ donna Pisódia nci torrat a isperrumai a s'inferru ◊ a como si mi b'at isperrumadu duas bacas ◊ sa morte giàgarat sa zente finas a l'isperrumare ◊ si est isperrumau e no si est vidu prus ◊ una mallora s’est isperrumada in is brecas 2. sas aes s'ispérrumant intupèndhesi in sos pustialvos ◊ est de bonugoro: paret chi s'ispérrumat pro azuare sos frades! Translations French tomber, jeter dans un escarpement English to fall down a precipice (throw) Spanish despeñarse, precipitarse Italian cadére, gettare in un dirupo German stürzen.

ispixàre 1 , vrb rfl: ispricare 1, isprigai, isprigare, sprigai Definition castiare, bíere me in s'isprigu Sentences fatuvatu bandat a s'isprigai ◊ sa luna s'ispricat in s'abba 2. los cherzo ispixare in arcos de chelu pro pintare randhas de nue (G.M.Lai) Etymon srd. Translations French se regarder (dans une glace) English to look oneself (in a mirror) Spanish mirarse en el espejo Italian specchiarsi German sich spiegeln.

isprammetàda , nf: spalmetada Definition cropu de isprammeta giau a sa pranta de sa manu Synonyms e antonyms palmetada 2. ite nos restat candho isprammetadas de ingannia lódhurant faedhos e mentes e no lis dant pasu? (G.Maieli) Etymon srd. Translations French coup de baguette English blow (with a stich) Spanish palmetazo Italian bacchettata German Gertenhieb.

isprúnza , nf: ispundha, ispunza, spunda Definition is oros de su letu Etymon ltn. sponda Translations French bord du lit English edge (of a bed) Spanish borde, orilla de la cama Italian spónda del lètto German Bettkante.

istallàre 1 , vrb Definition andhare a istare in s'istallu, andhare a fàere abbitu, a istare Etymon itl. Translations French demeurer, s'établir English to live, to take one's residence to in a place, to install Spanish residir, instalar, instalar Italian dimorare, prèndere dimòra, insediare, installare German sich aufhalten, sich niederlassen

istribitàre , vrb: istribitzare Definition fàere istribitu, moida, giare genia de cropos cun is peis a terra, fintzes coment'e po si ammostare contràrios a calecuna cosa, o po fàere fuire Synonyms e antonyms intrigliare, istrampizare, istripizare 2. istribitant e apedhant chi custas cosas sunt tropu ◊ si est pesadu a pabarotadas, istribitzendhe cun maigantu arrennegu Translations French faire du vacarme English to make a din Spanish hacer ruido Italian strepitare German lärmen.

istrudhàda , nf Definition cropu de terudha; su tanti de cosa chi leat una terudha Synonyms e antonyms istrudhonada, terudhada / palte, partzida 2. za la zughet una bella istrudhada de machine, cussu! Etymon srd. Translations French coup de louche English blow with a ladle Spanish cacillo Italian mestolata German Schlag mit der Schöpfkelle, Schöpfkellevoll.

istutuinàre , vrb Definition illebiare, abbrandhare su sabore forte (de is papares grassos) Translations French atténuer la saveur English to moderate a flavour Spanish atenuar el sabor Italian attutire il sapóre dei cibi German den Geschmack mildern.

lescensciàre , vrb: licensiai, lissentziai, lissentziare Definition pònnere o giare fine a un'incàrrigu, a un'impreu; giare o pigare sa licentza o diproma a s'acabbada de is istúdios; andharesindhe, dispedire Synonyms e antonyms dipaciare / dispedire Translations French renvoyer, débaucher, licencier, décerner un certificat d'études English to dismiss, to confer a diploma on Spanish despedir, licenciar, irse Italian licenziare German kündigen, entlassen (aus der Schule), verabschieden.

malandàu, malandhàdu , agt Definition chi est andhau male, guastu, béciu o, nau de persona, malàidu, in poberesa, iscaminau, abbituau a fàere male Synonyms e antonyms malacónciu Sentences po assacarru, in palas li betesit unu corzu malandhadu ◊ mellus prantu mortu chi no malandau Translations French déchu English in a bad condition Spanish arruinado, decaído Italian decaduto German verfallen.

marràda , nf: marrara Definition su marrare, su trebballare a marra; su cropu de pei (de ananti) chi giaent is animales a terra, coment'e a arrasigadura (e fintzes crache) Synonyms e antonyms tzapada / immarrargiada / càrcini Idioms csn: andai o cúrriri a marradas = andhare a brincos, crabiolare, atapendhe a forte sos pes a terra, nadu de cadhu (e fintzas de zente) a tota fua; pesaisí a marradas = pesàresi a cumeradas, a brincos; pèrdiri sa m. = pèrdere sa fortza, sa balia Sentences a Paschixedha sa primu marrada de sa faixedha depiat èssiri acabbada 2. su cuadhu si ndi est pesau a marradas candu si est agatau cun sa funi in su tzugu! ◊ s'ebba daiat marradas in s'impedradu ◊ su cuadhu at giau tres marradas a piturras a su meri 3. custu mengianu apu biu in su celu una cosa mai bia, coment'e un'istella, currendi a marraras ◊ is molentis andant a marradas ◊ frarixedhu miu comenti at biu su coró c’iscudit su fàsciu a terra e atacat a curri a marraras, a cérrius Etymon srd. Translations French piochage, coup de patte, coup de griffe English blow with a paw Spanish azadazo, coz Italian rampata German Scharren.

marturàre , vrb: ammarturai*, marturiai, marturiare Definition orrúere a malàidu a tempos longos, màrture, chentza ndhe pòdere sanare; sufrire meda, che màrture, guastare, fintzes fàere sufrire o penare Synonyms e antonyms irmalaidare / allizare / trumentai | ctr. sanai / bodire, gosai Sentences a isse lu martúriat su dolore ◊ gighiat sos ojos marturiados de su piantu ◊ tenet una fiza tunconida, marturiada in sa carena barant'annos ◊ sa Sardigna est marturiada de s'isfrutamentu 2. custa prantaza cheret prantada prima chi si martúriet de su totu 3. iscominigaus, no isceis comente marturiai is pòberos?! Translations French souffrir English to suffer a long sickness (from) Spanish enfermar, sufrir mucho Italian patire, soffrire a lungo per malattìa German leiden.

mediài , vrb: ammediai 1, mediare 1, meriai, meriare, merijare, miriare Definition nau mescamente de su bestiàmene, passare is oras de sole prus forte, in istade, in su meriagru, istare in s'umbra Synonyms e antonyms acamai, meliagrare Sentences sas berbeghes fint meriendhe suta de sa nughe ◊ candho sa robba comintzat a meriare, comente imbudhighinat sole, che la trubbas a sa sedha, a suta de sos chercos ◊ una piga est mediandhe in d-unu ratu ◊ in s’ora prus cajente de sa die issu est merijandhe Scientific Terminology pst Etymon ltn. meridiare Translations French faire la méridienne, faire la sieste English to have a siesta, to stay in the shade Spanish sestear Italian meriggiare, stare all'ómbra German im Schatten Mittagsruhe halten.

meliagràre , vrb: ammeriagare, meriaciare, meriacrare, meriagare, miliacrare, miliagrare, miriaciare, miriacrare, miriagare, miriagrare Definition nau mescamente de su bestiàmene, passare is oras de basca, de sole prus forte, in istade, in su meriagru, istare in s'umbra Synonyms e antonyms ammediai 1, merajare Sentences sos pastores controllant donzi tantu sos masones chi sunt meliagrendhe ◊ in cudhu padentinu de sabucos li piachiat a meriacrare ◊ in custu logu no che at umbras bonas pro miriagrare ◊ s'alveghe miliagrat, baca e bígiu cun sa coa si catzant sa musca Etymon srd. Translations French faire la méridienne, faire la sieste English to have a siesta, to stay in the shade Spanish sestear Italian meriggiare, stare all'ómbra German im Schatten Mittagsruhe halten.