Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

dilindàre , vrb: dillindare, dislindare Definition distínghere in manera crara Synonyms e antonyms iscerai, ispeltzificare Etymon spn. Translations French distinguer English to distinguish, to specify Spanish deslindar Italian distínguere, specificare German erkennen, kennzeichen, spezifizieren.

dilmagiàre , vrb: dimajai, dimmajai, dimmajare, dirmajare, dirmazare, dismajai, dismajare, drimmajare, drimmazare Definition pèrdere is atuamentos, coment'e candho unu si che ammusterchet e abbarrat immadoinau un’iscuta po dolore o dispraxere mannu Synonyms e antonyms abbadherigare, addramainai, addrimmagiare, ammortie, ammustèlchere, dimaniai, disimainai, ildimajare, ilmarinare, sdimajai | ctr. solbèschere Sentences a intèndhere custa notíscia est arrivida a si dimmajare ◊ si est dismajadu de su dolore de sas feridas ◊ si fiat dismajau e candu fiat torrau in èssiri fiat corcau de longu ◊ est rutu dirmajatu ma apustis li sont torratos sos sentitos ◊ biendi su trigu furriendi in fogu, su sotzu si est dismajau ◊ cudha fit crebada de su fàmine acantu acantu a si dismajare! 2. a sas boghes pesadas, féminas dilmagiadas e lacos dados volta si sunt bidos (A.D.Migheli)◊ proendhe a fumare, dego so abbarrau dirmajau, chene cunsentire: poi so torrau in trassa Etymon spn. Translations French s'évanouir English to faint Spanish desmayar Italian svenire German in Ohnmacht fallen.

dimandhàre , vrb: dimannare, domandai, domandhare, domannare Definition fàere pregontas, foedhare po bòllere ischire de is àteros, po tènnere ccn. cosa; cricare fémina a pobidha / domandhare una cosa a manu arta = pregontai po abarrai própriu seguru de ccn. cosa, a manera chi cussu chi depit arrespúndiri no boghit frocus o no circhit arreghèscias Synonyms e antonyms imbistigare, precontare / pedie, prejare | ctr. arraspundi / dare, donai Sentences mancu dimandhadu ndhe as, a bídere comente istat Bodale? ◊ a su dimandha dimandha za che so afertu a su logu ◊ dimandhabbilu a manu arta si su dannu l'at fatu isse! ◊ dhis iat domandau in cali logu depiat nasci su Messia ◊ fui domandandu de Antoni ◊ cun cudhus ogus de cristianu su cani pariat domandendu perdonu ◊ candu si nd'iscidat, dhi domandu ita intentzioni tenit ◊ su poeta pesat una boghe de saludu a sa Santa dimandhandho salude e fortuna po totus 2. chi non domandas, mancu àcua ti donant 3. una pariga de palarimpos furint andhaos a dha dimandhare ◊ si cheriat dimandhare sa zòvana chi teniat in su coro ◊ unu giòvunu est andau a si domandai una fémina po mulleri ◊ si m'istimas, domàndhami a sos mannos! Etymon itl. domandare Translations French demander English to ask Spanish preguntar Italian chièdere German fragen, anhalten, bitten.

dimustrài, dimustràre , vrb: addimostrai Definition fàere a bíere, ammostare una cosa o una chistione própriu comente est, bogare a campu o provare sa beridade Synonyms e antonyms cumproare Sentences custas immàginis de gherreris natzionalis dimustrant unu sentidu de interessus e de connoscimentu chi si addatant a una vera natzioni a su tempus de sa libbertadi (G.Lilliu)◊ in dogni tempus bastante eroismu ant dimustradu custos abbitantes, veras figuras de patriotismu (S.Mura)◊ tue bae e dimustra chi no est gai! Translations French démontrer English to show Spanish demostrar Italian dimostrare German erklären, beweisen.

diosàre , vrb Definition fàere onore a ccn., agiummai fàere adoramentu Sentences no benint a diosare sa mama morta Translations French honorer English to honour Spanish honrar Italian onorare German ehren.

dipaciàre , vrb: dispaciai, dispaciare, dispatzare Definition fàereche andhare o bogare sa gente; rfl. andharesindhe Synonyms e antonyms caciare, disgagiai, disocupai, lissentziare / dispedire | ctr. acasagiai, arrecire, coglire Sentences dae cussu logu a tie ti ndhe dipàciant! ◊ serrat sa gianna e mi dispàciat ◊ che l'at dispaciadu ca no lu cheriat prus ◊ isse retzit a totugantos, no che dispàciat mai a nisciunus ◊ no dhos chelzo e che dhos dispatzo 2. a sos operajos che los ant dispaciados dae sa fràbbica ca nachi la deviant serrare 3. apenas si est dispatzau dae su parde est andhau cara a sa domo de sa fémina Etymon ctl., spn. despatxar, despachar Translations French expulser, mettre (dehors) English to drive away Spanish alejar Italian scacciare, mandar via German verjagen, vertreiben.

dirgustàre , vrb: disgustai, disgustare Definition pigare su gustu, su praxere de fàere cosa o po ccn. cosa, fàere naschire unu sentidu de arrefudu Synonyms e antonyms dispiàchere, ilvilire | ctr. piàchere Translations French dégoûter English to disgust Spanish disgustar Italian disgustare German anekeln.

disabesàre , vrb: disavesai, disavesare Definition pèrdere, lassare o fàere lassare un'abbitúdine o avesu, istorrare de unu vítziu Synonyms e antonyms disacostumai, irbitzare, ispònnere | ctr. avesai Etymon ctl. desavesar Translations French déshabituer English to disaccustom Spanish desacostumbrar Italian disavvezzare German abgewöhnen.

disacostumài , vrb Definition pèrdere o fàere pèrdere un'abbitúdine Synonyms e antonyms disabesare | ctr. abbetuare, acostumai Etymon srd. Translations French déshabituer English to wean Spanish desacostumbrar Italian disabituare German abgewöhnen.

disafiài, disafiàre , vrb Definition pònnere sa marrania, atzitzare a gherrare Synonyms e antonyms ammarranae, ilmarranare, marranare Sentences isciu chi ti at ameletzau candu ti at disafiau, cudha noti Etymon ctl., spn. Translations French provoquer en duel English to challenge (to a duel) Spanish desafiar Italian sfidare a düèllo German fordern.

disaggradài, disaggradàre , vrb Synonyms e antonyms dispiàchere | ctr. acaressire, aggradèssere Translations French ne pas agréer English to dislike Spanish desagradecer Italian sgradire German übel aufnehmen.

disaggraviàre , vrb Definition fàere prus pagu grae calecunu càrrigu, nau pruschetotu foedhandho de pagamentos Synonyms e antonyms allezerire, alligerai, illezerigare | ctr. barriare Sentences su guvernu at disaggraviadu sa zente de carchi tassa Etymon spn. desagraviar Translations French détaxer, dégrever English to relieve Spanish desgravar, aligerar Italian sgravare German entlasten, erleichtern.

disalabài , vrb Synonyms e antonyms apuntai, apuntzirigare, apuntzulare Translations French blâmer English to blame Spanish reprobar Italian biasimare German tadeln.

disamorài, disamoràre , vrb Definition pèrdere s'amore, s'istima po ccn. o calecuna cosa Synonyms e antonyms disapegai Translations French se détacher, se désaffectionner English to love no more Spanish desapegarse Italian disamorarsi German die Liebe verlieren.

disangrenàre , vrb Definition leare, bogare o pèrdere su sàmbene Synonyms e antonyms assangrare, dissambenare Translations French perdre tout son sang English to bleed Spanish desangrar Italian dissanguare German Blut entziehen, abzapfen.

disapegài , vrb Definition pèrdere s'amore, s'istima po ccn. o calecuna cosa Synonyms e antonyms disamorai, ispitzigare Translations French se désaffectionner English to lose one's enthusiasm Spanish desapegarse Italian disaffezionarsi German die Zuneigung verlieren.

disaprensionài, disaprensionàre , vrb Synonyms e antonyms discrèiri, iscrèdere Etymon srd. Translations French détromper English to disillusion Spanish desengañar Italian disingannare German enttäuschen.

disargàre , vrb Definition pinnigare s'àliga de su logu, illimpiare Synonyms e antonyms innetiare, isaligare, mundai Sentences sa die fit a tribagliare in campagna, fatu de sa robba, o tzapendhe, o disarghendhe e gai Etymon srd. Translations French monder, nettoyer English to clean Spanish limpiar Italian mondare, ripulire dall'immondézza German reinigen, putzen.

disarmài, disarmàre , vrb Definition leare is armas a unu chi ndhe giughet o chi ndhe tenet; leàreche s'armadura, is tàulas a calecuna cosa fata a cimentu armau (es. una bòveda) Translations French désarmer English to disarm Spanish desarmar Italian disarmare German entwaffnen, abrüsten.

disaurrài , vrb Definition leàreche o bogàreche sa siurra, menguare su pesu chi no serbit (es. de una nave); a logos, bogare a fora (is procos) de s'aurra Translations French délester English to jettison ballast Spanish deslastrar Italian tògliere la zavòrra German Ballast abwerfen.