ischelàre , vrb Definition
piscare o tròchere su pígiu o napa de grassu chi si format in su late o àteru, ispuligare puru; fintzes leare sa fortza, sa sustàntzia
Synonyms e antonyms
innapare,
ispigiare
/
ispigiolare,
spilloncai
Sentences
s'ascione o s'azu ischeladu si pistat in su pistone
2.
zuco sas carres ischeladas
Etymon
srd.
Translations
French
écrémer
English
to skim
Spanish
desnatar
Italian
scremare,
spannare
German
abrahmen.
ischeltiàre , vrb: ischertiare,
ischertziare,
ischestiare Definition
istare currendho e brinchidandho, a giogu
Synonyms e antonyms
arrengai,
brugliare,
chestiare,
giogai
/
cadrabudhai,
subesciare
Sentences
fit abbaidènnesi sos anzonedhos ischeltienne ◊ in mesu a tie ischertiendhe ti coglia, fritu nie ◊ candho su batu no b'est sos sórighes ischértiant ◊ sas crabolas passant ischeltiendhe ◊ o poledhu, si ischéltias fàghelu a sa sola, no candho ti setzo deo! ◊ ischértiant zogandhe sos anzones, brincandhe in sas pedras
Translations
French
s'ébattre
English
to romp
Spanish
retozar
Italian
ruzzare
German
tollen.
ischelviàre , vrb: ischervare,
ischerviare,
iscrebare,
iscrevare Definition
istrecare is leas de terra, segare is crevas, is bàrdulas, comente si faet trebballandho a marra aifatu de s'aradore in s'aríngiu (o a iscatadorza)
Synonyms e antonyms
gherbare,
illeurare,
illocinare,
irbardulare,
launai,
sleorai
Sentences
redorchiant su terrinu arvatadu e a marrinfatu l'ischerviaiant
2.
un'ispiga si l'at iscreviada in sa manu a bídere si su ranu fit maduru
Etymon
srd.
Translations
French
écraser les mottes
English
to crush clods
Spanish
roturar
Italian
rómpere le zòlle
German
umgraben.
ischentidhàre , vrb: ischinditare,
ischinnitare,
ischintidhare,
ischintidhiare,
istinchidhiare,
ischintzidhare,
istinchidhare Definition
bogare, fàere ischintídhias; fèrrere, imbrutare a ischintídhias, a istídhigos de calecuna cosa
Synonyms e antonyms
cicidhai,
cincidhiri,
cispai,
ischintiridhare,
istodhicare,
scincidhai
Sentences
su fogarone est traghidendhe e istinchidhendhe ◊ bi at linna chi ischentidhat meda, in su fogu
2.
no est in sa natura mia su de istinchidhare ◊ che perla de coradhu ses lughente, che críbinu topàtziu ischinnitas (A.Soggiu)
3.
est abbarrau totu ischintzidhau e pimpirinau de pistuléssia
Etymon
srd.
Translations
French
étinceler
English
to sparkle
Spanish
chispear,
chisporrotear
Italian
sfavillare,
far scintille
German
Funken sprühen.
ischerbicàre , vrb: ischerbigare,
ischervicare,
ischervigare,
ischervixare,
iscrebigare 1 Definition
segare sa mola de su tzugu, iscúdere su pistidhu a terra; andhare peri su logu (nau cun tzacu), andhare male, currendho de pòdere orrúere, bagamundhare de unu logu a s'àteru / logu ue si b'ischérvigat sa craba = malu, trotu meda chi no fait a dhui passai
Synonyms e antonyms
igerbedhare,
isperrumare,
ispistidhare,
issuludrare,
scerbedhai,
scerbigai
Sentences
l'aiant agatadu ischervijadu ca su cadhu l'aiat isbatuladu a terra ◊ chene nos ischervicare, nche colaimus in mesu de gurutinos e astrintòglios
2.
no bi at bisonzu chi l'ingote, sa mente mia, pro ischervigare (G.Ruju)◊ cussa boza tenza de m'ischervigare, cantu tenzo boza de cussa cosa! ◊ e a ue si ch'est ischerbigadu, cust'àinu, chi no lu poto agatare?! ◊ chi si esseret ischerbicau isse, a chircare! ◊ su tazu si ch'est ischerbicau dae su trèmene a s'abba ◊ cussos bolliant giuntos apare a giuale de figu e iscrebigados, gente deasi!…
Etymon
ltn.
*excervicare
Translations
French
se casser le cou
English
to run helter-skelter,
to break one's scruff
Spanish
romper el pescuezo,
abalanzarse
Italian
fratturarsi la collòttola,
scapicollarsi
German
sich den Nacken brechen,
Hals über Kopf hinunterstürzen.
ischerchedhàre, ischerchedhiàre , vrb: iscrachedhare,
iscrechedhare,
iscrechedhiare,
iscrechidhare,
iscrichiedhare Definition
apèrrere, tzacare, nau de unos cantu frutos chi de cantu funt prenos, bene lómpios, si aperit su corgiolu (figu, figumorisca, arenada): a sa figu chi faet deosi dha narant iscrita, iscrachedhada
Synonyms e antonyms
crebulare,
scaravangiai
Sentences
s'ischerchedhat sa méndhula candho est lómpia ◊ bella, custa figu: si est totu iscrachedhendhe de cantu est cota e crispa ◊ dogna pane si unfràt e s'iscrichiedhàt
2.
sa madrighe canno est bene pesada est totu iscrichiedhada ◊ sas pedras postas a tríbide in su fogu si sunt ischerchedhiadas e iscantadas
Translations
French
crevasser
English
to crack
Spanish
regañar
Italian
screpolare
German
rissig machen.
ischerfàre , vrb: ischerfiare,
iscrefare,
iscrefiare Definition
crepare, fàere sa cosa a una cata (istrecada) mescamente cun pesu mannu in pitzu
Synonyms e antonyms
abbullonare,
acatare 2,
aggatare,
cerfai,
ischitzare,
istercare
Sentences
si che daet suta de su càmiu l'ischérfiat che rana! ◊ comente at faladu su pè at ischerfiadu sa figu ◊ sos ovos ruinne dae cudh'artària s'ischerfiaiant a terra ◊ sos boes t'iscréfiant si ti ponent sos pes!
Translations
French
écraser
English
to squash
Spanish
aplastar
Italian
schiacciare
German
quetschen.
ischiàre , vrb: ischivare 1 Definition
segare po ndhe bogare su papu (chiu) is frutos chi portant corgiolu grussu (es. nughe, méndhula), isceberare e bogare a parte su chiu
Synonyms e antonyms
iscocorare,
spapai
Sentences
si aiat ischivatu unu botedhu de nutzola chin sas dentes ◊ in piatza no si acatat una preta mancu pro ischivare una ménnula!
Etymon
srd.
Translations
French
écaler
English
to husk
Spanish
descascarar
Italian
smallare
German
schälen.
ischidàre , vrb: ischitare 1,
iscidae,
iscidai,
ischirae,
issidare,
schidai Definition
acabbare de dormire; fàere passare o leare su sonnu, cricare de èssere prus abbistos, prus atentos / ind. imp. 1ˆ p. pl. ischidaemus
Synonyms e antonyms
abbeltudare,
abbitzare,
irvertudare,
isvizuliare,
sciambullai,
seguzare
| ctr.
dormire
Sentences
tocat a ischidare chito su manzanu pro fàghere faina ◊ l'ant drommidu pro lu operare, s'iscuru, ma no bi at ischidadu ◊ si ndh'est ischidadu assuconadu ◊ su pitzinnu pariat ischidannesinne ◊ su pipiu paret iscidandhosindhe ◊ su megnanu mi ne issidant is pudhos cantanno
2.
est arrivada s'ora de ti ndhe ischidare e de mustrare sa cara! ◊ prova a ti ndhe ischidare, o terra mia: promissas e isperas no isetes! ◊ fàghedi pagos passos ca t'ischidas!
Etymon
ltn.
excitare
Translations
French
réveiller
English
to wake up
Spanish
despertar
Italian
svegliare
German
wecken.
ischifàre , vrb: ischivai,
ischivare,
schivai Definition
àere ischifu, àscamu, grisare
Synonyms e antonyms
aschiare,
grisai 1,
ischifire,
ispucire
Sentences
s'avaru vivet comente vivet su mannale: totus l'ischivant, niunu l'at caru, si morit, allegria zenerale!
Etymon
itl.
schivare
Translations
French
éprouver du dégoût,
abhorrer
English
to loathe
Spanish
disgustar,
repugnar
Italian
schifare,
aborrire
German
verschmähen,
verabscheuen.
ischigliàre , vrb Definition
lampare o fèrrere atesu sa cosa a istídhigos; fintzes imbruconare
Synonyms e antonyms
abbrubudhai,
frofroai,
ischiglionare,
ischisciare 1,
sbrufare,
sbrufulai,
strichidhai
Sentences
s'ozu che ischígliat fora dae sa sartàina candho tzocat ◊ faghent, a s'intra-essi, chena donu, versos topos de tréighi e de noe untos, pro ischigliare, a ozuseu (Piras)
2.
si fichit su batzinu a codhu, calat impresse in s'iscala, a candho ischígliat, ruet e segat su batzinu!
Etymon
srd.
Translations
French
gicler dehors,
bondir dehors
English
to dart out
Spanish
salir,
chorrear,
abantar
Italian
schizzare fuòri
German
springen.
ischigliàre 2 , vrb Definition
segare a ischígliu, unu pagu a istúturu, parangau a una parte
Etymon
ctl.
esquitllar
Translations
French
couper de travers
English
to cut awry
Spanish
sesgar
Italian
tagliare,
rómpere a sghimbèscio
German
schräg schneiden.
ischígnere , vrb: ischínghere,
iscíngere,
iscíngiri,
issínghere,
scíngiri Definition
pigare e bogare su bestimentu chi si portat bestiu (e prus che àteru de una parte solu): a logos est fintzes solu a si ndhe bogare su bonete, sa cicia de conca; iscíngere/iri fintzes in su sensu de iscapiare
Synonyms e antonyms
irraghilare,
ispogiare,
spollincai,
spollitai
| ctr.
chígnere,
beltire
Sentences
si aiat ischintu sa berrita ◊ boliat iscíngere a Cixu ca no aiat gana de pagare su bestire
2.
sos fómines pro rispetu lu salutaiant ischinghènnesi (M.Dui)
3.
cudh'ómini cun d-una funigedha nos iat acapiau e noso pensiaus de nosi pòdiri iscíngiri
Etymon
ltn.
ex + cingere
Translations
French
déshabiller
English
to undress
Spanish
desnudar,
desvestir
Italian
svestire
German
entkleiden.
ischilziniàre , vrb: iscrezeniare,
iscrizeniare Definition
cambiare de creze, de calidades, essire diferente de cumportamentu (fintzes in su sensu de essire educaos), de aerzu, de naturale / ómine, animale iscrizeniadu
Synonyms e antonyms
chilzeniare,
disgeniare,
ilgrezare,
imburdiri,
iscastare,
iseniare
Sentences
tra totu sos frades, cussu est s'únicu chi at iscrizeniadu ◊ sos àteros mannedhos ainue fia andhendhe pro ch'ischilziniare fint pastores issos puru
Translations
French
se différencier,
différer
English
to differentiate
Spanish
diferenciarse
Italian
differenziarsi
German
sich unterscheiden
ischimàre , vrb Definition
iscirrai, segare is cambos prus fines, sa chimuza, is puntas fines de sa linna, de is matas (pruschetotu candho si faet linna a su fogu)
Synonyms e antonyms
arramitzare,
irfrandhare,
irgomare,
ischimizonare,
ischirrare,
isfrongiare
Sentences
ischimamus, segamus a naes, campionamus e prendhimus a fasche, barriamus e a bidha!
Etymon
srd.
Translations
French
élaguer
English
to cut of leaves
Spanish
escamondar
Italian
sfrondare
German
entlauben.
ischingiolàre , vrb Definition
fàere e prus che àteru nàrrere peràulas fortes o calecuna àtera cosa (ispergiare abbasanta) in s'idea de badrare de unu male o de dh'illebiare
Synonyms e antonyms
iscongiuai,
ispanzolare,
ispergiare,
scongiobai
Sentences
ite si podet fàghere pro ischingiolare sa morte? ◊ lusingas amorosas ti faghiant pro ischingiolare sos tristos pensamentos ◊ mi fatei ischingiolare dae comare, chi mi fateit sa meighina de s'oju ◊ si bi creia ti dia ischingiolare!
Etymon
srd.
Translations
French
exorciser
English
to exorcize
Spanish
exorcizar
Italian
esorcizzare
German
austreiben.
ischinníri , vrb: scanniri Definition
apèrrere che canna, tzacare, fàere una segada a sa broca, pratu, tianu o àteru deasi chídrinu, tostau
Synonyms e antonyms
abbèrrere,
afilai,
cannire,
chinnire 1,
filiri,
fresai,
sacai,
sinniai
Sentences
a corpu de perda ant ischinniu su bustu de un'istàtua
Etymon
srd.
Translations
French
fêler
English
to crack
Spanish
desportillar,
mellar
Italian
incrinare
German
einreißen.
ischintiridhàre , vrb Synonyms e antonyms
ischentidhare
Sentences
candho ischintiridhat sa linna est traconarja
Etymon
srd.
Translations
French
crépiter
English
to crackle
Spanish
chisporrotear
Italian
scoppiettare
German
knistern.
ischintolzàre , vrb: ischintorzare,
issintorgiare Definition
bogare sa chintorza, su chintórgiu; iscúdere, atripare a chintórgiu / ischintorzare de su risu = mòrriri, crepai de s'arrisu
Etymon
srd.
Translations
French
détacher sa ceinture
English
to unbelt
Spanish
sacarse el cinturón
Italian
levarsi la cintura
German
sich den Gürtel abnehmen.
ischirchinàre , vrb: iscrichinare Definition
coment'e iscutulare a forte, fruscinai, nau pruschetotu de movimentu chi faet incrubandhosi o furriandhosi a dónnia parte chie istat male, sentit dolore forte de no pòdere padire mescamente a bentre
Synonyms e antonyms
atapai 1,
fruschinare,
inchingiare,
iscoitai
/
foichinare
Sentences
cussos titones sunt fumendhe: totavia los as iscrichinados cun su sulavogu! (G.Ruju)◊ si est ischirchinendhe che colora de su dolore chi zughet
Etymon
srd.
Translations
French
se démener,
secouer
English
to fidget,
to wiggle
Spanish
menearse
Italian
dimenarsi,
scuòtere
German
sich hin und her bewegen,
schütteln.