aggrasciàre, aggrassiàre , vrb: aggratziai,
aggratziare,
grassiare Definition
fàere sa gràtzia, giare un'iscontu de pena a unu cundennau lassandhodhu andhare innanti; fintzes torrare gràtzias / aggrassiàresi = agiustaisí, fai dognunu su torracontu cosa sua
Synonyms e antonyms
annistiare,
pedronai
/
ringratziai
Sentences
l'ant arrestadu, cundennadu e apustis aggratziadu puru ◊ "Si totu su chi nades est beru, cras aggràscio a totus!" nesit su re a sos presoneris
Etymon
srd.
Translations
French
accorder ou faire grâce,
gracier
English
to pardon
Spanish
indultar,
conceder la gracia
Italian
graziare
German
begnadigen.
aggravàe, aggravài , vrb: aggravare Definition
essire o fàere prus grave, peus (de salude o de àteru)
Synonyms e antonyms
ammalesci,
impeorai,
impeusare,
ingraviare 1,
pejorare
| ctr.
illebiare
Sentences
fit malàidu, li at aggravadu e mortu si ch'est ◊ s'edade mia avantzada est aggravada de unu male puru
Translations
French
empirer
English
to worsen
Spanish
agravar
Italian
peggiorare
German
verschlechtern.
aggraviài, aggraviàre , vrb Definition
nàrrere o fàere prus de su chi si depet, cosas chi no funt, acusandho, ofendhendho, po ofèndhere / aggraviare in sas possessiones = fàghere dannu a unu possessu
Synonyms e antonyms
abbituperare,
aciociai,
afrentai,
arrochizare,
desdorai,
disprejare,
ilzenzare,
ingraviare,
innorare,
ispresciare,
ofèndhere,
taschilare
Sentences
est a Bosu chi apu aggraviau cun is pecaus mius! ◊ si acasu in su cantare apo faltadu no si tenzat nisciunu aggraviadu (F.A.Mannu)◊ si no poto cojuvare cun tegus no mi ndhe impudo: tue l'as fatu pro mi aggraviare, ma a mene mi est serviu de favore ◊ tue pentzas chi mi as aggraviau, ma mi est serviu de cumbeniéntzia! ◊ suta de sa rughe tantas vias est rutu aggraviadu de su male anzenu
Etymon
spn.
Translations
French
outrager,
injurier
English
to insult,
to outrage
Spanish
agraviar
Italian
oltraggiare,
ingiuriare
German
beleidigen.
aggrighidhài , vrb Definition
portare sa carena avolotada, treulada po arrennegu, tzacu, dispraxere forte
Sentences
candu cudha at pigau unu palanchinu po dh'iscudi si dhi fut aggrighidhau su sàmbini
Translations
French
trembler
English
to quiver
Spanish
bullir,
vibrar
Italian
frèmere
German
beben.
aggrighidhíri , vrb Definition
si narat de erbas e matas chi pigant, candho si prantant, e creschent
Synonyms e antonyms
abbivorare,
crèschere,
imbènnere,
tènnere
Translations
French
s'enraciner,
fig. prendre
English
to sprout
Spanish
arraigar
Italian
attecchire
German
Wurzel fassen.
aggrillàu , agt Definition
nau de ccn., chi portat bibbigorrus, ideas istrambecas in conca
Synonyms e antonyms
acascabellau,
dengosu,
schinitzosu
Etymon
srd.
Translations
French
qui est plein de lubies
English
to be full of whims
Spanish
soliviantado
Italian
che ha grilli per la tèsta
German
wer Grillen im Kopf hat.
aggrinzàre , vrb Definition
fàere sa bia de conca, petenandho is pilos
Translations
French
faire la raie
English
to part (hair)
Spanish
hacer la raya del pelo
Italian
fare la scriminatura
German
scheiteln.
aggripiài, aggripiàre , vrb Definition
aferrare cun is ungas comente faent unos cantu pigiones, furare, leare sa cosa angena cun sa fortza; su si mantènnere o aferrare a calecuna cosa
Synonyms e antonyms
abbrancai,
acafai,
afarcai,
afarrancae,
aggarrai,
isculpire
/
aferrai,
aggantzare
2.
disisperau, iat circau de s'aggripiai a cancuna cosa, a un'iscusa, a una pregunta chi no connosciat e istentàt a dhu sorighí
Etymon
ctl.
agripar
Translations
French
agripper,
attaquer
English
to assail,
to grab
Spanish
agarrar
Italian
ghermire,
aggredire
German
mit den Krallen fassen,
überfallen.
aggrogotài , vrb Definition
fàere una genia de moida chi faent is gatos asseliaos, ma fintzes sorrogare
Synonyms e antonyms
arrasai,
frisciare 1,
grunnire,
igrisai,
raulare,
runidare
Sentences
su macitu est aggrogotendi
2.
unu margiani fut aggrogotendu
Scientific Terminology
bga
Etymon
srd.
Translations
French
ronronner,
faire ronron
English
to purr
Spanish
ronronear
Italian
fare le fusa
German
schnurren.
aggromàre , vrb: aggrumai,
aggrumare,
aggrummai,
aggrummare Definition
fàere a crosta, a grumma, a cagiau, pònnere sa crosta; si narat fintzes de arregòllere, pònnere totu impare cosa chi si arregollet, si narat de is abes chi si faent a lómboru o a rumbuloni fora de su casidhu innanti de iscussurare; in cobertantza, sentire arrennegu / turra de aggrumai = istampada, pertunta pro ndhe collire ispruma dae su brou coghindhe peta
Synonyms e antonyms
acrostanare,
aggrostare,
aradhare,
ingrumai
/
abbeladinare,
alleae,
apiatare,
cagiare
/
aggromerare,
aggromeredhare,
allomborae,
arrombulonai,
arromulare
/
assurtire
/
afelonare,
aggromorare,
infelai,
renignai
2.
sos frades de coro a su persighidu de sa disaura, candho est torradu, li ant aggrumadu una bama ◊ su ciuliru de fai farra lassat passai sa farra prus bianca e assodhit (aggrumat) in mesu sa farra prus oscura ◊ is cuadhos aggrumados ibertant s'isparu po partire ◊ sa gente si est aggrumada totu a inghíriu abbaidandho
Etymon
srd.
Translations
French
faire grumeler,
incruster
English
to clot,
to encrust
Spanish
formar grumos,
encostrar
Italian
raggrumare,
incrostare
German
gerinnen lassen,
sich verkrusten.
aggromeràre , vrb: aggromurare,
gromerare Definition
fàere a grómeru, a lómboru
Synonyms e antonyms
aggromare,
aggromeredhare,
allomborae,
allorimmedhare,
arrombulonai,
arromulare
/
abballinare,
aculingionai
Etymon
ltn.
ad glomerare
Translations
French
pelotonner
English
to wind up
Spanish
ovillar,
devanar
Italian
aggomitolare,
dipanare
German
aufwickeln.
aggromoràre , vrb Definition
pigare o fàere gromore, arrennegu
Synonyms e antonyms
afelonare,
aggromare,
infelai,
renignai
Etymon
srd.
Translations
French
s'emporter
English
to get angry
Spanish
amoscarse
Italian
stizzirsi
German
sich ärgern.
aggrostàre , vrb Definition
fàere sa crosta, pígiu grussu de cosa
Synonyms e antonyms
acrostanare,
aggromare,
aradhare,
ingrumai
Etymon
srd.
Translations
French
entartrer
English
to encrust
Spanish
incrustarse
Italian
aggrommare
German
gerinnen.
aggrucàre , vrb: aggrugare,
aggrugari,
aggurgare,
agrugai,
agrugari Definition
fàere passadas lestras, coment'e po bòlere bídere o fàere totugantu impresse impresse, chentza si tratènnere a dhu fàere bene; fintzes pònnere a grughe, atobiàresi a grughe (nau de camminos, istradas)
Synonyms e antonyms
atraessare,
gruxai
/
navaciare
Sentences
sos corbos bolandhe aggrucant su chelu ◊ apo aggrucau totu su sartu ◊ sa chirca iscientífica at aggrugadu totu s'ispàtziu interplanetàriu cun astronaves e telescópios ◊ aggruco campos e badhes ◊ bi cheret ora petzi pro aggrucare chin s’iscopa cussa betedhe iscala! ◊ nois fimus aggrucandhe a inghíriu de sas cumbessias
2.
debbadas chi mi aggrughe chirchendhe sos chi mancant dae domo!
3.
pagos tzitzones furint aggrugados in sa forredha ◊ in coghina dhue aiat iscannos, botos e linna aggrugada
Etymon
its
ad + cruc(u)lare
Translations
French
fouiller
English
to scour
Spanish
despacharse,
chapucear
Italian
perlustrare,
fare un lavóro in mòdo sbrigativo
German
durchsuchen,
eine schleunige Arbeit machen.
aggruíre , vrb: agruie,
alguire,
arguire Definition
pigare, aprontare, portare o tènnere su chi serbit po calecuna faina, fàere, achipire faina, ammadurare nau de frutuàriu lompendho
Synonyms e antonyms
abrontai,
ammainare,
ammanitzare,
apariciai,
coviare 1
Sentences
aiat induradu dies e dies arguíndhesi e fachèndhesi bellu (A.Deplano)◊ si podet arguire su màndhigu, su letu pro corcare ◊ no ischint comente arguire sa manera pro acurtziare mannos e minores a s'istúdiu ◊ su mastru at arguiu unu giassu in internèt ◊ amus arguiu su campionau de sa murra ◊ issa coitat a alguire su fatu de domo ◊ argúiti ca benit babbu tú! ◊ sunt arguindhe pro andhare a sa festa
2.
sa figu ist agruindo a coe
Translations
French
preparer
English
to prepare
Spanish
preparar
Italian
allestire
German
zurechtmachen.
aggrunciàre , vrb Definition
fàere a unu túturu, a unu lómboru
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrascillonai,
aggraminzonare,
ammaugionai,
arruntzai,
atripitzare,
frongire,
granculai,
iscrafangiai,
pizigonare
| ctr.
istirai
Sentences
est una búglia o est beru custu meu malu abbizu? Si mi aggrúnciat limba e chizu candho ndh'intendho su seru! (I.Virdis)
Translations
French
se contracter
English
to get wrinkled,
to shrink
Spanish
contraerse,
encogerse,
arrugar
Italian
contrarsi,
spiegazzare
German
zusammenschrumpfen,
schlecht zusammenfalten.
aggruncídu , pps, agt Definition
de aggruncire; chi est fatu a unu túturu de su fritu
Synonyms e antonyms
ateterighedhadu,
intinirau,
sfrigiorau
2.
nàrami ite as àpidu, Antioga: totu aggruncida pares e maltrata!
Translations
French
transi
English
to grow numb
Spanish
entumecido
Italian
intirizzito
German
erstarrt.
aggruncipíre , vrb Definition
fàere totu a piegas, a tzirbisas
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrangillonai,
aggruncire,
apigiare,
arruntzai,
frongire,
ingrincipire*,
iscrafangiai
| ctr.
istirai
Translations
French
froisser
English
to wrinckle (up),
to fold
Spanish
arrugar
Italian
piegazzare
German
zerknittern.
aggruncíre , vrb Definition
fàgheresi totu a prigas, a unu túturu, a cancarrone
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrascillonai,
aggranchizonare,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
atribuntzire,
frongire,
granculai
| ctr.
istirai
Translations
French
se contracter
English
to get wrinkle,
to shrink
Spanish
contraerse,
arrugarse
Italian
contrarsi,
piegazzare
German
zusammenschrumpfen,
zerknittern.
aggrundhàre , vrb Definition
su si pònnere asuta de ccn. cosa candho est proendho
Synonyms e antonyms
abbigare 1,
apaltare,
apigai,
apogiai,
arrundhare,
crancare,
frànghere
Sentences
narat sa zente chi su chercu est dannosu in die de temporale de s'aggrundhare suta de s'àrvure, puite giamat su raju ◊ narant sos betzos mannos chi est malu de s'aggrundhare suta de sa figu
Etymon
srd.
Translations
French
s'abriter
English
to shelter
Spanish
refugiarse,
ampararse
Italian
ripararsi
German
sich schützen.