Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

allimbràre , vrb Definition papare cun asuria Synonyms e antonyms lambrire, irrujonare, istruntzonare Etymon srd. Translations French manger comme un goinfre English to eat greedily Spanish comer con avidez, a dos carrillos Italian mangiare con ingordìgia German gierig essen.

allinnài, allinnàre , vrb rfl Definition fàere a linna; fàere o segare linna; pònnere linna, comente faent is matas creschendho Synonyms e antonyms intostare / linnai 2. issus teniant diritu de allinnai in is arrius 3. su fenu mi allinnat apetotu - naràt su burricu - Etymon srd. Translations French lignifier English to become wood, hardening of a grass Spanish hacerse duro como madera Italian farsi légna, indurirsi di un'èrba German holzig werden.

allinzài, allinzàre , vrb Definition aprontare o su si aprontare po calecuna cosa; èssere in allinzu, isperare cosa Synonyms e antonyms abrontai, ammainare, ammanitzare, apariciai Sentences allinzadí is alas e bai, bessidinci a passillai! Translations French préparer English to prepare Spanish preparar Italian preparare German vorbereiten.

alliongiàe, alliongiài , vrb: liongiai Definition istrínghere o acapiare cun calecunu allióngiu Synonyms e antonyms acapiae, liai, prèndhere | ctr. isolbere, isprèndhere Sentences cussa màniga dh'as alliongiada mali ◊ seis alliongendi mànigas a manera de bosatrus cun mannugus de trigu ingraniu! 2. tengu alliongiaus apari giojas e turmentus ◊ seu alliongiau de is arregordus ◊ seus alliongiaus apari, nosu ◊ sa becesa alliòngiat a cosas prus sérias Etymon srd. Translations French lier English to lace Spanish atar, anudar Italian allacciare German zuschnüren.

allisài, allisàre , vrb: allisciare, allisiare, allixare, lisai Definition fàere lisu, passare ccn. cosa po fàere bellu unu materiale; nau in cobertantza, cricare de pigare sa gente cun imbrímbinos, a frandhigos, abantandhodha po si lassare cumbínchere Synonyms e antonyms apianare, illisiare, impranai / allosingai, frandhigare, improsae, insabonai, lígnere Sentences su paone cun su bicu si allixat sa… persone! ◊ is perdas de s'arriu dhas at allisadas s'àcua ◊ cussu códulu est allixadu dae s'abba ◊ allixare sos pilos 2. indeosadu mi l'isto a s'allixa allixa faedhèndheli che a fémina in camixa Etymon srd. Translations French polir, flatter English to smooth, to toady to Spanish alisar, adular Italian levigare, lisciare, adulare German glätten, schmeicheln.

allistài , vrb: allistrai, allistrare, listrai Definition pònnere in lista, fàere sa lista Synonyms e antonyms lezistrare, malcare Sentences usada su sistema de is tachedhas po allistai sa cosa chi bendiat, ca no fiat bellu a iscriri ◊ babbu mi aiat allistradu a iscola Etymon srd. Translations French porter sur la liste English to put in a list Spanish alistar Italian méttere in lista German in eine Liste eintragen.

allivellàre , vrb: livellai Definition pònnere e fàere a livellu, bene in paris Synonyms e antonyms apalisare, aparinare Translations French niveler English to level Spanish nivelar, allanar Italian livellare German einebnen.

allobàe, allobài , vrb: allobare, lobae Definition pònnere o acapiare impare, a loba / sartiare a pes lobaus = cun ambadús peis impari (comenti si fait sartendi de logu artu) Synonyms e antonyms acopiare, acrobai, agiobare, apagiare, aparigai, giúnghere | ctr. illobare, iscrobai Sentences seus nosu chi dhus fadeus is fillus e a nosu tocat a dhus allobai Etymon srd. Translations French jumeler English to couple Spanish juntar Italian abbinare German zusammenfügen.

allocài , vrb: allucai Definition fàere o essire locu, ammammalucare, incantare Synonyms e antonyms allochiai, imbolocai, scimprai Sentences ti creis ca mi allucas aici cun duas cositedhas: dèu bollu totu sa parti mia! ◊ candu mi seu cojada mi seu allucada e no apu castiau ni bellesa e ni virtudi ◊ si allucant castiendu arrandas, ingirialetus, una patena, unu cungiali, bastat chi siat cosa antiga! 2. allucaus, no iscidiant in cai istampu nc'intrai ◊ no abbarres allucau! Etymon spn. alocar Translations French devenir idiot English to make silly Spanish enloquecer Italian diventare o far scémo German dumm werden.

allocàre , vrb: allogai, allogare 1 Definition giare in afitu; rfl. fàere su tzeracu o sa tzeraca a contu de àtere Synonyms e antonyms acodrare, afitare 1, apejonare, arrendai Sentences a mi lu allogas cussu frundhagu a padharzu? ◊ at allogadu sa binza a binzateris malos 2. pastóricat allocau chin tziu Pielle ◊ pro èssere allogada, mezus cane! ◊ si est allogadu isse puru cun su matessi mere de sa muzere ◊ su fizu si ch'est andhadu dae domo e si est dépidu allogare ◊ si est allogadu cun d-unu pro andhare a porcarzare ◊ fit intrada in cussa domo a si allogare Etymon itl. allogare Translations French louer English to rent Spanish alquilar Italian affittare German vermieten.

allochiài , vrb Definition cufúndhere, no cumprèndhere prus nudha, fàere a macu, a locu Synonyms e antonyms allocai, atontai, incadumai, ispantai, istontoleare 2. dhoi at genti meda allochiada de sa droga ◊ abarràt allochiau a buca oberta e a ogus isprapaluciaus ◊ cussu est allochiau che unu sitzigorru! Translations French abêtir English to make dizzy Spanish alelar Italian rimbecillire German dumm machen, verdummen.

allodhiài , vrb: allodhiare Definition pigare a frandhigos, pònnere vitziedhos (e po cussu fintzes fàere a lodhes, pagu abbistos, allochiai, atontare) Synonyms e antonyms aponciai / arrepicare Sentences su matzone, malinnu, si est dassau allodhiare pro lu fidarent in mesu de sos anzones ◊ est allodhiada cun d-unu zovanedhu de prima essida ◊ totus lu fiacant, l'acasazant, l'allódhiant che una criatura 2. nos ant allodhiatu cun promissas de indústrias e de postos sicuros Etymon srd. Translations French affecter English to affect Spanish afectar, lisonjear Italian affettare German heucheln.

allodrigài , vrb: allordigai, alluldigai Definition fàere brutu su logu, sa cosa, pruschetotu cun ludu Synonyms e antonyms acadhotzai, acadrangiai, acarrognai, imbratare, insodrigai, orroigai | ctr. limpiai Etymon srd. Translations French salir English to soil Spanish ensuciar, enlodar Italian insozzare, lordare German beschmutzen.

allogàe , vrb: allogai 1, allogare Definition pònnere, partare a una bandha o logu calecuna cosa a manera de dha lassare a un'àtera borta, a candho serbit o torrat a serbire (o fintzes solu po no dha tènnere a istrobbu) Synonyms e antonyms aggolostire, arremai 1, arremonire, arribbare 1, asserbare, chistie, coltoire, istugiai Sentences toca, allogancedha cuss'ampudha! ◊ allogadindi po pràngiu e po cena de cussa cosa! ◊ sos bratzos si achedhaiant in sos cuarteris de sa roda pustis de los àere allogados in s'ingúpulu Surnames and Proverbs prb: chini papat e allogat ponit sa mesa duas bortas ◊ chini allogat a cras allogat a canis Translations French conserver English to preserve Spanish guardar Italian conservare, riservare German aufbewahren.

allogiài , vrb: allozare Definition agatare logu a crocare, po istare; si narat fintzes in su sensu de papare a tzatzadura, de si tzatzare bene Synonyms e antonyms acuartierai, aposentae, ospedai / atatare, sassai 2. immoi mi seu allogiau, lah, cun cussa petza: apu própiu papau bèni! ◊ gei si allògiant is gatus nostus cun totu custu pisci, oi!…◊ tenemu sempri fàmini, non mi arregordu si calincuna borta mi seu allogiara!◊ cussus funt pipius pagu bistius e pagu allogiaus Etymon itl. Translations French loger English to lodge Spanish alojar Italian alloggiare German wohnen.

allollojài , vrb Synonyms e antonyms abballalloare, allochiai, atolondrai Etymon srd. Translations French s'abêtir English to make stupid Spanish alelarse Italian diventare stùpido German dumm werden.

alloloinài , vrb Synonyms e antonyms atolondrai Translations French monter à la tête, étourdir English to befuddle, to stun by sleep, by sun Spanish aturdir el vino, el sueño, el sol Italian stordire col vino, dal sónno, dal sóle German durch Wein, vor Schlaf oder Sonne betäubt sein.

allomboràe, allomborài , vrb: allomburai, allomburare, allomerare, allomurare, allorumare Definition fàere a lómboru, a unu túturu, a bòcia, fàere a orrumbulone Synonyms e antonyms abballinare, aculingionai, aggajai, aggromare, aggromerare, aggromeredhare, allorimmedhare, arrombulonai, arromulare, tròbere / abballonare, arruedhulare, atuturae, imboligare | ctr. ilboligare, illomerare Sentences giaja e netas funta in coxina allomburendu lana 2. su sardu, candho intendhet tzocu de foete, si allórumat che unu eritu ◊ si est allorumada chirchendhe de audhire sas anchighedhas pro si las iscaldire ◊ custos batos sunt sempre allorumados in sa chijina Etymon srd. Translations French pelotonner English to wind up Spanish ovillar Italian aggomitolare, dipanare German aufwickeln.

allomingiài , vrb: allominzare, allumenare, allumingiai, allumingiare, lumingiai Definition pònnere impróveru a ccn., annomíngiu, ingiúliu, àteru númene a befa Synonyms e antonyms addiciai, annomingiai*, aparalumenare, aproegliare, imparanigiai, istevinzare Sentences dh'iant allumingiau "Peis de gatu"◊ totus is massaos teniant is boes allumenaos Translations French affubler d'un sobriquet English to nickname Spanish apodar Italian dare un nomìgnolo German jdm einen Spitznamen anhängen.

allongài, allongàre , vrb: allonghiai, allonghiare Definition fàere o lassare longu, prus longu de su chi est; tirare a longas / allonghiai su passu = istirare o acradiare su passu, caminare cun prus lestresa; allonghiai su bratzu, su tzugu = istirare o bogare su bratzu, istirare su trugu (bogare sa conca) Synonyms e antonyms illongare Sentences no as a èssi allonghiendi tropu sa funi, a fai intrai cussu piciocu a domu candu dhi praxit? ◊ allónghia su pei cunforma a su lenciou! ◊ allonghiai su passu! 2. su preíderu s'est allongadu in sa préiga Etymon srd. Translations French allonger, prolonger English to lengthen, to prolong Spanish alargar, prolongar Italian allungare, prolungare German verlängern.