abblandài, abblandhàre , vrb: abbrandai, abbrandhare, abbrannare Definition fàere brandhu, prus bonu a baliare, prus pagu forte, prus pagu airau, cumenciare a passare o miminare de unu dolore, de unu male, de unu patimentu, de unu fenòmenu; torrare, menguare, essire prus pagu de cantidade Synonyms e antonyms abbacai, abblandhire, abbonantzai, achedare, allebiae, allenire, apachiare, apasaogare, assebiai, asselenare, illebiare, illenare / menguai | ctr. agghegiare, crèschere, incrispai Sentences mi est abbrandau su schinitzu de su fàmini ◊ antiga domo mia, recreu de su meu pensamentu, abblandhas sa tristia (P.Fae)◊ custu est prantu chi nisciunus abbrandat ◊ ti fia isetendhe pro mi abbrandhare penas e dolores ◊ o Babbu eternu, abblandha su rigore! ◊ seo ibertandho chi su cuadhu si abbrandhet ◊ a parte de merie s'aera si fut abbrandhada e no fut fritu ◊ si mi abbrannant sos ohis, cantu poto mantenzo 2. candu andat mali sa laurera sa provista po fortza abbrandat Etymon spn. ablandar Translations French adoucir, apaiser English to mitigate Spanish mitigar, aliviar Italian mitigare, attutire German beruhigen, mildern.

abboài , vrb: abbuai Definition abbruxare s'istula, is terrenos de arare; curpire, tocare a népide su laore Synonyms e antonyms abbrugiai, abbruscare, abburare / nabronari / abburvurare, achichinare, afurconare, anneulare Sentences in cudhus campus si bit fumu: stau ca funt abbuendi! Translations French brûler légèrement English to scorch, to affect by smut Spanish quemar, artigar Italian abbruciacchiare, ingolpare German absengen, mit Brandpilzen befallen.

abbochinàre , vrb: abboghiare, abboghinare, abboginai, abboginare, abboginari, abboxinae, abboxinai, bochinare, vochinare Definition betare tzérrios, pigare a tzérrios a unu brigandhodhu, foedhare a boghe arta meda Synonyms e antonyms abberriare, abboigare, aboriai, atzerriai, berchidai, ingargare, iscramare, iscramorai, murmudhai Sentences s'intendhet unu abboghinendhe: baischi ite at a chèrrere?! ◊ no abboghinedas gai ca mi ndhe ischidades su pitzinnu! ◊ fiat currenno e abboginanno che macu ◊ sa fémina dh'iat abboxinau po si dhu fai intrai in origas ◊ chini andat in giru po bendi cosa abbóxinat po fai essiri is comporadoris Etymon srd. Translations French hurler, crier English to shout Spanish gritar, regañar Italian urlare, sbraitare German schreien, brüllen.

abbodhetàre , vrb Definition fàere isvilupu impresse, crèschere meda Synonyms e antonyms imbènnere 2. bi aiat matas cultivadas, friscas e bellas, bene abbodhetadas Etymon srd. Translations French prospérer English to flourish Spanish prosperar Italian prosperare German gedeihen.

abbofetài, abbofetàre, abbofitàre , vrb: bofetai Definition pigare a bofetadas, iscúdere a ciafos; fintzes nàrrere cosa coment'e a briga, po avertimentu Synonyms e antonyms ciafitare, irbirroncare, iscarigai, istuturronare, scantergiai Sentences contivizosu essendhe donzi die mi soliat su mandrone abbofitare ◊ a Gesugristu in sa passioni sua dh'ant abbofetau e dispretziau 2. su mere dhu abbofetaiat a lassare sas bisiones macas a unu chirru (C.Frau) Etymon spn. Translations French gifler English to slap Spanish abofetear Italian schiaffeggiare German ohrfeigen.

abbogài, abbogàre , vrb: abogai Definition fàere s'abbogau; nàrrere su chi unu tenet de nàrrere, nàrrere a boghe o fintzes solu fàere a bíere o arregordare in calecuna manera Synonyms e antonyms aprontai 1, difèndhere, iscaressire 2. tenias it'e nàrrere e no ti ses abbogadu: andhe fatza sa chi as tentu!…◊ tue ses su primu chi ti ses abbogadu a ti dare su chi ti tocat ◊ aispeta ca in cue mi abbogo deo: Cussa est cosa chi no si faghet, ca no andhat bene! 3. po abogai sa durci cara tua istimada intregu su spédhiu in is alas de su bentu (E.Sanna) Etymon spn. Translations French objecter English to object, to come forward Spanish abogar Italian farsi avanti, obiettare German die Anwaltschaft ausüben, vertreten.

abbogiàre , vrb: abbojare, abbozare 1, abboxare 1, bojare Definition bènnere apare de personas, animales o cosas chi si movent s'unu a cara a s'àteru Synonyms e antonyms addobiare, addopare, assortí, azobiare, coviare, obiai, ogiare Sentences sos pisedhos su manzanu abbojant totugantos a iscola ◊ fia andhendhe a cumandhu e apo abbojadu a frade tou ◊ sa ferrovia de Carbónia che abbojat a s'istatzione de Bidhamassàrgia ◊ est benzendhe a mi abboxare in s'intrada ◊ nos semus abbozados cun àteros pitzinnos ◊ abboxade a sas riuniones! 2. e a ue abbojat su chi ses nendhe?! Etymon srd. Translations French rencontrer English to meet Spanish encontrar, coincidir Italian incontrare, coincìdere German treffen.

abboigàre , vrb: boigare Definition abboghinare, betare boghe, pigare a tzérrios Synonyms e antonyms abbochinare, ciamare | ctr. cagliare, citire Sentences massajos, inoghe tribbulendhe e in cudhane, abboigade in altu, organizados! ◊ su Padreternu abbóigat una bolta ebbia candho est ora de nos retirare ◊ s'ómine abboigheit impiberidu pro s'iscravatzu ◊ amus timidu ca su tziu nos est postu fatu abboighèndhennos Etymon srd. Translations French crier English to shout Spanish gritar Italian urlare German schreien.

abbolíre, abbolíri , vrb Definition nau prus che àteru de leis, óbbrigos, órdines e àteru deasi, su dhos firmare e fàere cessare, bogarechedhos Synonyms e antonyms annudhai Translations French abolir English to abolish Spanish abolir Italian abolire German aufheben.

abbolojàre , vrb: abbolozare, bolojare Definition murigare e avolotare pruschetotu s'abba e cosas deasi; fintzes fàere a gana lègia, murigare s'istògomo Synonyms e antonyms abborotai, abbuligiai 1, bugliare, istriulare, sciambullai 2. at próidu meda e s'abba de su riu est totu abbolozada Etymon srd. Translations French troubler English to make turbid Spanish enturbiar Italian intorbidire, sconvòlgere German trüben, erschüttern.

abbolortzàre, abbolotài , vrb: abbolotare, abbulotare, abbulutare, arbolotare, arbulotare Definition pònnere in avolotu, murigare a forte, fàere mòvere; fàere a gana lègia / abbolotare s'abba, su sàmbene Synonyms e antonyms abbolojare, aggolotare, avalotai | ctr. assebiai Sentences tia Mintó, si vos arbolotades goi vos picat intracoro a vois puru! 2. geo so abbolotadu Translations French bouleverser English to upset Spanish alborotar Italian sconvòlgere, perturbare German trüben, durcheinanderbringen.

abboluíre , vrb Definition fàere torrare agoa, iscúdere a murros nau in su sensu de nàrrere cosa a unu coment'e brigandhodhu; castiare su bestiàmene paschendho passandhodhi totu a inghíriu a manera chi no andhet a s’afaiu Synonyms e antonyms abbruncai, ammurrai, arruncare, atrempare, chelcire, irmurrare, irruncare, sbruncai Translations French rabattre English to blunt Spanish rebatir Italian rintuzzare German zurückschlagen.

abbonài , vrb: abbonare Definition rfl.: pagare un'abbonamentu a manera de arrecire calecuna cosa (es. giornale) o unu servítziu, de àere unu diritu unu borta po sèmpere o unu tanti de tempus; foedhandho de calecunu iscórriu, mescamente po unu dannu fatu, una fura, pagare unu tanti chentza cricare sa giustítzia, fintzes lassare andhare chentza pagare nudha Sentences nos semus abbonados a S'Ischíglia 2. su dannu chi at fatu cun su bestiàmine l'at abbonadu Etymon itl., spn. abbonare Translations French abonner, faire grâce, remettre English to forgive, to abate Spanish subscribir, abonar Italian abbonare, abbuonare German abonnieren, erlassen.

abbonantzài , vrb: abbonatzare Definition pònnere, torrare o fàere torrare in bonu, nau de su tempus e fintzes de gente Synonyms e antonyms abbacai, abblandai, achedare, apachiare, apasaogare, assebiai, asselenare, assussegai, illenare Sentences dh'at abbonantzau cun unu bàsidu ◊ apustis de su certu s'est abbonantzau ◊ su tempus si est abbonantzau Etymon srd. Translations French se calmer English to calm down Spanish apaciguar Italian abbonacciare German beruhigen.

abbonàre 1 , vrb: abboniai Definition fàere a bonu, abbrandhare sa manera de fàere airada o arrennegada, fintzes subbacare, bínchere Synonyms e antonyms abbacai, abblandai, abbonantzai, abboniri, apachiare, apasaogare, assebiai, asselenare, assussegai Sentences sa die est tropu inchieta, no si cheret abbonare 2. no agatendhe àteru, si abboneit a marrulare un'aizu de fenu 3. custu sero brúsiant a sa deleada e no ti ne abbonas! Etymon srd. Translations French calmer, apaiser English to calm Spanish sedar, apaciguar Italian abbonire German beruhigen.

abboniàre , vrb Definition essire bonu, erricu, istare méngius de salude e de prupas; a logos, rfl. passare s'arrennegu, sa fúria / a. a ccn. = chircare de l'iscusare, de lu difèndhere Synonyms e antonyms agiuventare, assusai, imbonire, impannitzirisí | ctr. allassorie, indisichire Sentences sa pira como est abboniendhe 2. za si sunt abboniados, cun totu cussu interessu chi lis ant lassadu! 3. unu tempus fit a malu tretu, ma dae candho est sanadu si est fintzas abboniadu 4. sa nonna si fit arrennegada meda ma daghi si est abboniada at torradu a dimandhare sa neta Etymon srd. Translations French prospérer English to flourish Spanish prosperar, gozar de buena salud Italian prosperare German sich bessern, gedeihen.

abboníri , vrb Synonyms e antonyms abbacai, abblandai, abbonantzai, abboniai, apachiare, apasaogare, assebiai, asselenare, assussegai Etymon srd. Translations French calmer English to calm down Spanish apaciguar Italian rabbonire German begütigen.

abborboràre , vrb Definition pigare o àere borbore, pònnere borbore Synonyms e antonyms ascalamare, incalamare Sentences a sos tempos, s'arribbu de una moto at abborborau a totus! Etymon srd. Translations French enflammer English to animate Spanish enfervorizar Italian infervorire German aneifern.

abbordài , vrb: abbrodai, bordai Definition fàere una genia de cosidura totu a mustras, a figuras, disegnos, in s’orrobba, cun filu de diferente colore po bellesa Synonyms e antonyms acupintare, obrare, recamai Sentences a su sordau de Tunis dh'apu abbrodau is mígias… 2. est essia sa moda de is mucadoris abbrodaus, de is gunnedhas infetadas Etymon srd. Translations French broder English to embroider Spanish bordar Italian ricamare German sticken.

abborrèschere, abborrèsci , vrb: abborrèsciri, abborrèssere, abborressi, abborrèssiri, abburrèschere, abburrèsciri Definition arrefudare coment'e cosa chi no praghet, chi faet a gana lègia; si narat fintzes in su sensu de fàere su fatzimannu, s’isfaciu, aprofitandho de calecuna cosa / dèu abborrèsciu, abburrèsciu (ab-bor-rè-sciu, ab-bur-rè-sciu), pps. abborrésciu, abburrésciu (ab-bor-ré-sci-u, ab-bur-ré-sci-u) Synonyms e antonyms afeai, aschiai, ghelestiare, grisai 1, ispucire / abburrire Sentences canno beniat su tempus de sas frútoras, sos cusinos si ghetaiant a ne mannicare chene frenu, finas de las abburrèschere 2. in domu fiat regulau, ma innòi at cumentzau a s'abburrèsciri de binu Etymon spn., ctl. aborrexer Translations French abhorrer English to abhor Spanish aborrecer Italian aborrire, abominare German verabscheuen.

«« Search again