abblandài, abblandhàre , vrb: abbrandai,
abbrandhare,
abbrannare Definition
fàere brandhu, prus bonu a baliare, prus pagu forte, prus pagu airau, cumenciare a passare o miminare de unu dolore, de unu male, de unu patimentu, de unu fenòmenu; torrare, menguare, essire prus pagu de cantidade
Synonyms e antonyms
abbacai,
abblandhire,
abbonantzai,
achedare,
allebiae,
allenire,
apachiare,
apasaogare,
assebiai,
asselenare,
illebiare,
illenare
/
menguai
| ctr.
agghegiare,
crèschere,
incrispai
Sentences
mi est abbrandau su schinitzu de su fàmini ◊ antiga domo mia, recreu de su meu pensamentu, abblandhas sa tristia (P.Fae)◊ custu est prantu chi nisciunus abbrandat ◊ ti fia isetendhe pro mi abbrandhare penas e dolores ◊ o Babbu eternu, abblandha su rigore! ◊ seo ibertandho chi su cuadhu si abbrandhet ◊ a parte de merie s'aera si fut abbrandhada e no fut fritu ◊ si mi abbrannant sos ohis, cantu poto mantenzo
2.
candu andat mali sa laurera sa provista po fortza abbrandat
Etymon
spn.
ablandar
Translations
French
adoucir,
apaiser
English
to mitigate
Spanish
mitigar,
aliviar
Italian
mitigare,
attutire
German
beruhigen,
mildern.
abboài , vrb: abbuai Definition
abbruxare s'istula, is terrenos de arare; curpire, tocare a népide su laore
Synonyms e antonyms
abbrugiai,
abbruscare,
abburare
/
nabronari
/
abburvurare,
achichinare,
afurconare,
anneulare
Sentences
in cudhus campus si bit fumu: stau ca funt abbuendi!
Translations
French
brûler légèrement
English
to scorch,
to affect by smut
Spanish
quemar,
artigar
Italian
abbruciacchiare,
ingolpare
German
absengen,
mit Brandpilzen befallen.
abbochinàre , vrb: abboghiare,
abboghinare,
abboginai,
abboginare,
abboginari,
abboxinae,
abboxinai,
bochinare,
vochinare Definition
betare tzérrios, pigare a tzérrios a unu brigandhodhu, foedhare a boghe arta meda
Synonyms e antonyms
abberriare,
abboigare,
aboriai,
atzerriai,
berchidai,
ingargare,
iscramare,
iscramorai,
murmudhai
Sentences
s'intendhet unu abboghinendhe: baischi ite at a chèrrere?! ◊ no abboghinedas gai ca mi ndhe ischidades su pitzinnu! ◊ fiat currenno e abboginanno che macu ◊ sa fémina dh'iat abboxinau po si dhu fai intrai in origas ◊ chini andat in giru po bendi cosa abbóxinat po fai essiri is comporadoris
Etymon
srd.
Translations
French
hurler,
crier
English
to shout
Spanish
gritar,
regañar
Italian
urlare,
sbraitare
German
schreien,
brüllen.
abbodhetàre , vrb Definition
fàere isvilupu impresse, crèschere meda
Synonyms e antonyms
imbènnere
2.
bi aiat matas cultivadas, friscas e bellas, bene abbodhetadas
Etymon
srd.
Translations
French
prospérer
English
to flourish
Spanish
prosperar
Italian
prosperare
German
gedeihen.
abbofetài, abbofetàre, abbofitàre , vrb: bofetai Definition
pigare a bofetadas, iscúdere a ciafos; fintzes nàrrere cosa coment'e a briga, po avertimentu
Synonyms e antonyms
ciafitare,
irbirroncare,
iscarigai,
istuturronare,
scantergiai
Sentences
contivizosu essendhe donzi die mi soliat su mandrone abbofitare ◊ a Gesugristu in sa passioni sua dh'ant abbofetau e dispretziau
2.
su mere dhu abbofetaiat a lassare sas bisiones macas a unu chirru (C.Frau)
Etymon
spn.
Translations
French
gifler
English
to slap
Spanish
abofetear
Italian
schiaffeggiare
German
ohrfeigen.
abbogài, abbogàre , vrb: abogai Definition
fàere s'abbogau; nàrrere su chi unu tenet de nàrrere, nàrrere a boghe o fintzes solu fàere a bíere o arregordare in calecuna manera
Synonyms e antonyms
aprontai 1,
difèndhere,
iscaressire
2.
tenias it'e nàrrere e no ti ses abbogadu: andhe fatza sa chi as tentu!…◊ tue ses su primu chi ti ses abbogadu a ti dare su chi ti tocat ◊ aispeta ca in cue mi abbogo deo: Cussa est cosa chi no si faghet, ca no andhat bene!
3.
po abogai sa durci cara tua istimada intregu su spédhiu in is alas de su bentu (E.Sanna)
Etymon
spn.
Translations
French
objecter
English
to object,
to come forward
Spanish
abogar
Italian
farsi avanti,
obiettare
German
die Anwaltschaft ausüben,
vertreten.
abbogiàre , vrb: abbojare,
abbozare 1,
abboxare 1,
bojare Definition
bènnere apare de personas, animales o cosas chi si movent s'unu a cara a s'àteru
Synonyms e antonyms
addobiare,
addopare,
assortí,
azobiare,
coviare,
obiai,
ogiare
Sentences
sos pisedhos su manzanu abbojant totugantos a iscola ◊ fia andhendhe a cumandhu e apo abbojadu a frade tou ◊ sa ferrovia de Carbónia che abbojat a s'istatzione de Bidhamassàrgia ◊ est benzendhe a mi abboxare in s'intrada ◊ nos semus abbozados cun àteros pitzinnos ◊ abboxade a sas riuniones!
2.
e a ue abbojat su chi ses nendhe?!
Etymon
srd.
Translations
French
rencontrer
English
to meet
Spanish
encontrar,
coincidir
Italian
incontrare,
coincìdere
German
treffen.
abboigàre , vrb: boigare Definition
abboghinare, betare boghe, pigare a tzérrios
Synonyms e antonyms
abbochinare,
ciamare
| ctr.
cagliare,
citire
Sentences
massajos, inoghe tribbulendhe e in cudhane, abboigade in altu, organizados! ◊ su Padreternu abbóigat una bolta ebbia candho est ora de nos retirare ◊ s'ómine abboigheit impiberidu pro s'iscravatzu ◊ amus timidu ca su tziu nos est postu fatu abboighèndhennos
Etymon
srd.
Translations
French
crier
English
to shout
Spanish
gritar
Italian
urlare
German
schreien.
abbolíre, abbolíri , vrb Definition
nau prus che àteru de leis, óbbrigos, órdines e àteru deasi, su dhos firmare e fàere cessare, bogarechedhos
Synonyms e antonyms
annudhai
Translations
French
abolir
English
to abolish
Spanish
abolir
Italian
abolire
German
aufheben.
abbolojàre , vrb: abbolozare,
bolojare Definition
murigare e avolotare pruschetotu s'abba e cosas deasi; fintzes fàere a gana lègia, murigare s'istògomo
Synonyms e antonyms
abborotai,
abbuligiai 1,
bugliare,
istriulare,
sciambullai
2.
at próidu meda e s'abba de su riu est totu abbolozada
Etymon
srd.
Translations
French
troubler
English
to make turbid
Spanish
enturbiar
Italian
intorbidire,
sconvòlgere
German
trüben,
erschüttern.
abbolortzàre, abbolotài , vrb: abbolotare,
abbulotare,
abbulutare,
arbolotare,
arbulotare Definition
pònnere in avolotu, murigare a forte, fàere mòvere; fàere a gana lègia / abbolotare s'abba, su sàmbene
Synonyms e antonyms
abbolojare,
aggolotare,
avalotai
| ctr.
assebiai
Sentences
tia Mintó, si vos arbolotades goi vos picat intracoro a vois puru!
2.
geo so abbolotadu
Translations
French
bouleverser
English
to upset
Spanish
alborotar
Italian
sconvòlgere,
perturbare
German
trüben,
durcheinanderbringen.
abboluíre , vrb Definition
fàere torrare agoa, iscúdere a murros nau in su sensu de nàrrere cosa a unu coment'e brigandhodhu; castiare su bestiàmene paschendho passandhodhi totu a inghíriu a manera chi no andhet a s’afaiu
Synonyms e antonyms
abbruncai,
ammurrai,
arruncare,
atrempare,
chelcire,
irmurrare,
irruncare,
sbruncai
Translations
French
rabattre
English
to blunt
Spanish
rebatir
Italian
rintuzzare
German
zurückschlagen.
abbonài , vrb: abbonare Definition
rfl.: pagare un'abbonamentu a manera de arrecire calecuna cosa (es. giornale) o unu servítziu, de àere unu diritu unu borta po sèmpere o unu tanti de tempus; foedhandho de calecunu iscórriu, mescamente po unu dannu fatu, una fura, pagare unu tanti chentza cricare sa giustítzia, fintzes lassare andhare chentza pagare nudha
Sentences
nos semus abbonados a S'Ischíglia
2.
su dannu chi at fatu cun su bestiàmine l'at abbonadu
Etymon
itl., spn.
abbonare
Translations
French
abonner,
faire grâce,
remettre
English
to forgive,
to abate
Spanish
subscribir,
abonar
Italian
abbonare,
abbuonare
German
abonnieren,
erlassen.
abbonantzài , vrb: abbonatzare Definition
pònnere, torrare o fàere torrare in bonu, nau de su tempus e fintzes de gente
Synonyms e antonyms
abbacai,
abblandai,
achedare,
apachiare,
apasaogare,
assebiai,
asselenare,
assussegai,
illenare
Sentences
dh'at abbonantzau cun unu bàsidu ◊ apustis de su certu s'est abbonantzau ◊ su tempus si est abbonantzau
Etymon
srd.
Translations
French
se calmer
English
to calm down
Spanish
apaciguar
Italian
abbonacciare
German
beruhigen.
abbonàre 1 , vrb: abboniai Definition
fàere a bonu, abbrandhare sa manera de fàere airada o arrennegada, fintzes subbacare, bínchere
Synonyms e antonyms
abbacai,
abblandai,
abbonantzai,
abboniri,
apachiare,
apasaogare,
assebiai,
asselenare,
assussegai
Sentences
sa die est tropu inchieta, no si cheret abbonare
2.
no agatendhe àteru, si abboneit a marrulare un'aizu de fenu
3.
custu sero brúsiant a sa deleada e no ti ne abbonas!
Etymon
srd.
Translations
French
calmer,
apaiser
English
to calm
Spanish
sedar,
apaciguar
Italian
abbonire
German
beruhigen.
abboniàre , vrb Definition
essire bonu, erricu, istare méngius de salude e de prupas; a logos, rfl. passare s'arrennegu, sa fúria / a. a ccn. = chircare de l'iscusare, de lu difèndhere
Synonyms e antonyms
agiuventare,
assusai,
imbonire,
impannitzirisí
| ctr.
allassorie,
indisichire
Sentences
sa pira como est abboniendhe
2.
za si sunt abboniados, cun totu cussu interessu chi lis ant lassadu!
3.
unu tempus fit a malu tretu, ma dae candho est sanadu si est fintzas abboniadu
4.
sa nonna si fit arrennegada meda ma daghi si est abboniada at torradu a dimandhare sa neta
Etymon
srd.
Translations
French
prospérer
English
to flourish
Spanish
prosperar,
gozar de buena salud
Italian
prosperare
German
sich bessern,
gedeihen.
abboníri , vrb Synonyms e antonyms
abbacai,
abblandai,
abbonantzai,
abboniai,
apachiare,
apasaogare,
assebiai,
asselenare,
assussegai
Etymon
srd.
Translations
French
calmer
English
to calm down
Spanish
apaciguar
Italian
rabbonire
German
begütigen.
abborboràre , vrb Definition
pigare o àere borbore, pònnere borbore
Synonyms e antonyms
ascalamare,
incalamare
Sentences
a sos tempos, s'arribbu de una moto at abborborau a totus!
Etymon
srd.
Translations
French
enflammer
English
to animate
Spanish
enfervorizar
Italian
infervorire
German
aneifern.
abbordài , vrb: abbrodai,
bordai Definition
fàere una genia de cosidura totu a mustras, a figuras, disegnos, in s’orrobba, cun filu de diferente colore po bellesa
Synonyms e antonyms
acupintare,
obrare,
recamai
Sentences
a su sordau de Tunis dh'apu abbrodau is mígias…
2.
est essia sa moda de is mucadoris abbrodaus, de is gunnedhas infetadas
Etymon
srd.
Translations
French
broder
English
to embroider
Spanish
bordar
Italian
ricamare
German
sticken.
abborrèschere, abborrèsci , vrb: abborrèsciri,
abborrèssere,
abborressi,
abborrèssiri,
abburrèschere,
abburrèsciri Definition
arrefudare coment'e cosa chi no praghet, chi faet a gana lègia; si narat fintzes in su sensu de fàere su fatzimannu, s’isfaciu, aprofitandho de calecuna cosa / dèu abborrèsciu, abburrèsciu (ab-bor-rè-sciu, ab-bur-rè-sciu), pps. abborrésciu, abburrésciu (ab-bor-ré-sci-u, ab-bur-ré-sci-u)
Synonyms e antonyms
afeai,
aschiai,
ghelestiare,
grisai 1,
ispucire
/
abburrire
Sentences
canno beniat su tempus de sas frútoras, sos cusinos si ghetaiant a ne mannicare chene frenu, finas de las abburrèschere
2.
in domu fiat regulau, ma innòi at cumentzau a s'abburrèsciri de binu
Etymon
spn., ctl.
aborrexer
Translations
French
abhorrer
English
to abhor
Spanish
aborrecer
Italian
aborrire,
abominare
German
verabscheuen.