Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbrovinàre , vrb Definition nau de linnàmene, atrotigare Synonyms e antonyms colembrai, agionedhare, atrotiai Translations French bomber, courber English to bend Spanish pandearse, combarse Italian imbarcarsi German sich krümmen.

abbrubudhài , vrb: brubudhai Definition istidhigare a fora, nau de abba o cosas deasi budhindho; essire a fora, nau de s'abe noa; nau de gente, foedhare in contràriu cun arrennegu Synonyms e antonyms frofoai, ischigliare, ischiglionare, isprupudhai, sbrufare, sbrufulai Sentences lah, lah ca si ndi abbrubudhat sa pingiada! ◊ su cafei si ndi est abbrubudhau ◊ si ndi abbrubudhat su sànguini de cantu est sa tírria!◊ it'ómini travessu, si ndi abbrubudhat che lati in su casidhu! Etymon srd. Translations French gicler English to spurt Spanish abantar, rebosar Italian schizzare German überlaufen.

abbrugiài, abbrugiàre , vrb: abbrujae, abbrujare, abbrusai, abbrusare, abbruxai, abbruxare, brugiare Definition passare a fogu, calare a chinisu sa cosa; nau de su chi faet su fritu, sicare s’erba, su matedu modhe; pistidhire o ispirtire meda in sa carre; nàrrere male de s'àteru bogandhodhi fama mala a innóriu, fàere andhare male Synonyms e antonyms abbrajare, abbruscare, abburare, afocazare / infamai, innorare Sentences seus babbus sentza fillus, matas abbrugiadas ◊ mi parit ca pigu fragu de afracau: bolis biri ca si est abbrugiada sa cassarola chi tenis in su fogu?! ◊ in su padente abbrusau bi at solu morte e rosura ◊ nci ammancat peti chi s'abbrugit su pràngiu po asseliai is cosas!… 2. su frius abbruxat is matas 3. su soli abbruxat me in s'istadi 4. sa língua tua abbruxat che fogu! Etymon srd. Translations French brûler English to burn Spanish quemar Italian bruciare German verbrennen, brennen.

abbrumài , vrb Synonyms e antonyms arnai, azannarare, pipionire, pubujonare 2. sa barca est abbrumada Etymon srd. Translations French se vermouler English to be worm eaten Spanish carcomer Italian tarlare German wurmstichig machen.

abbruncài, abbruncàre , vrb: abbrunchiai, abbrunchiare, abbrunciare Definition atumbare o iscúdere a su bruncu, a murros, e fintzes pigare a su bruncu, nàrrere cosa coment'e giaendho una briga, naendho cosa in contràriu; pònnere bruncu (in sa carrada, in s'ampudha, in su papare o, is animales, in s'erba a pàschere); rfl. èssere a primma Synonyms e antonyms abboluire, arruncare, brigare, chelcire, irmurrare, irruncare, ispochiare, sbruncai, stronciai / assansiare / adobiai, atumbae, imbronconai, trabbucai 1 / agghegiare / ammurrionare Idioms csn: abbruncai su frascu = artziai su frascu po bufai a bruncu; abbruncare su fogu = acontzare su fogu, sos titones Sentences fit andhendhe a s'apàlpidu, abbrunchendhe a bicos e chizolos ◊ at leadu a dereta, istontonendhe e abbrunchendhe in s'impedradu iscumbessu ◊ abbruncai un'animali chi si bollit fuiri ◊ is brebeis candu tenint ispédhiu de andai, dhas abbruncu e si firmant ◊ at abbruncau is cunsilleris sentza nimmancu dhis lassai isterri s'arrexonamentu! 2. abarras isciacuendi pratus… abbrunca de su salatieri! ◊ is brebeis funt abbrunchendi sa pastura 3. su sèneche lu cussizat severu e firmu, ma isse no resessit a abbruncare s'ammolighinamentu, pessandhe a una fémina chi no est sua Etymon srd. Translations French heurter, claquer English to give a slap (on lips) Spanish abofetear, golpear en los morros Italian dare un mostaccióne German auf die Schnautze hauen.

abbrunchilàre , vrb Definition pònnere su brunchile, su crabistu a un'animale Synonyms e antonyms acrabistai, afrancilai, ammurralare, ammurrialare, arrunchilare, imbrunchidare, incrabistae | ctr. irbruncilae Scientific Terminology pst Etymon srd. Translations French enchevêtrer English to tie with a rope Spanish encabestrar Italian incapestrare German anbinden.

abbruscàre , vrb: abbruschiai, abbruschinai, abbuscai, bruscae Definition còere in sa braxa, in sa fràmula, coment’e lassandho abbruxare unu pagu, si est cosa de papare, o abbruxandhodha deunudotu si est cosa de fuliare Synonyms e antonyms abbrugiai, abbruschillai, aframuscai, ulciare / aflachilai, aframatzare, allampiai 1, summuscrare Sentences tui, terra salia chi pesas pudhecus sena de frenu, ti abbrúschiant sa pedhi e no fuedhas? ◊ su procu si depit abbruschiai po ndi dhi arrasigai is tzudhas ◊ is ponidoris de fogu ant abbuscau sa Sardigna una meca de annus (G.Desogus)◊ ti ses totu abbruschinau cun cussa braxa! Etymon itl. Translations French faire griller English to toast Spanish tostar Italian abbrustolire German rösten.

abbrusciàre , vrb: abbrussare, abbrutzai, abbrutzare, abbultzare, abbursai, abburtzai, abburtzare Definition tocare su brúciu po connòschere su motu de s'artéria, su tochedhu de su coru; mòvere is bratzos, istrínghere cun is bratzos, cun is brúcios, a logos giare e istrínghere sa manu saludandho Synonyms e antonyms apulsai, brucitai / anatare Sentences bengat, su dotori, a mi abburtzai! ◊ bi at dutore chi ti faghet sa retzeta e mancu ti abbrutzat ◊ mi abbultzo: su coro est martedhendhe ◊ pustis chi si l'at bene abbadiada l'abbrúsciat e fit débbile de motu 2. Tzipirianu si nc'est ghetau a s'àcua: dhu bideis abbrutzendi? ◊ ndhe apo abbrussadu de àrbures, sempre a su piga e fala a segare sida a su bestiàmine!… 3. aus annovau e abbursau is amigus partendu Etymon srd. Translations French tâter le pouls au poignet, prendre le pouls English to feel s.o.’s pulse Spanish tomar el pulso Italian tastare il pólso German den Puls fühlen.

abbrutài, abbrutàre , vrb Definition fàere brutu, ingòllere brutore Synonyms e antonyms abbotinare, afeai, ammusinzare, imbratare, imbudrigai, immusungiai, incrastiare, insuciai, musucare, sordigai | ctr. innetare, limpiai Sentences su logu fuat totu abbrutau de sànguni ◊ us pipius si funtis abbrutaus 2. is cosas chi abbrutant s'ómini funt is cosas malas chi fait Etymon srd. Translations French salir English to dirty Spanish ensuciar Italian sporcare German beschmutzen.

abbruveràre , vrb: abbruvurai Definition fàere a bruvura, ma nau in su sensu de distrúere totu Etymon srd. Translations French anéantir English to annihilate, to destroy Spanish asolar Italian annientare German vernichten.

abbruvudhàre , vrb: abbulvudhare, abburbudhare Definition ufrare de un'arremu po ccn. male Synonyms e antonyms abbimisonare, abbuscinare, agghimisonare, ammalfudhare, apisciucari, atrafudhai, ufiare 2. abbulvudhados de cultura si pessant, ma sunt imberriados ebbia ◊ sunt totus a bentre abbruvudhada de su papare meda Scientific Terminology mld Etymon srd. Translations French gonfler, tuméfier English to swell Spanish hincharse, entumecerse Italian gonfiare, intumidire German anschwellen.

abbuàre , vrb: abbubare, buare Definition cuare in sa buada, istare o abbarrare coment'e cuaos Synonyms e antonyms abbusare 1, acuae, acusciare, afufai, ammacionai, ammagare, atanai, atracare, atupare, impertusare, incalancare, intanae, intupai, intuvedhare, intuzare, istugiai, tudai / asciuconare Sentences chie l'ischit ite s'abbubat in sa mente de su poeta in cada mamentu de sa die e de sa note? (G.Piga) Translations French se terrer, se cacher (fig) English to go back Spanish esconderse Italian rintanarsi German sich verkriechen.

abbucaciài , vrb: abbucagiare Definition nàrrere cosa a unu coment'e a briga, faendhodhi iscàndhalu ananti de gente, fàere callare o istare mudu, citiu Synonyms e antonyms abbucai, abbufiare, certai, irmurrare Etymon srd. Translations French reprocher English to reprove, to rebuke Spanish reprender, regañar Italian rimproverare German vorwerfen.

abbucài , vrb: abbucare, abbuchiare 1 Definition pònnere istrègios cun sa buca a cara a fundhu, conca a bàsciu, afacaos, o a buca apare (ma fintzes betare cosa a covecadura a un'istrégiu); serrare calecuna cosa, mancari no deunudotu; nàrrere cosa a unu coment’e po dhi tupare sa buca, in su sensu de dhu currègere, de dhi foedhare male, de dhu fàere citire Synonyms e antonyms abbucaciai, abbufiare, currèzere, irmurrare, iscontroriare / serrai / covecare, inconchinare, rebbucai Idioms csn: abbucai sa porta = tambàrela unu pagu; abbucare un'àidu, un'abbertura = tupai, serraidhus; abbucai su lentzoru = furriàrendhe unu pagu a subra de s'àtera cuguzura, in conca de letu; abbucaisí = rúere a buca a terra, nadu prus che àteru de isterzu; abbucai su sèmini = carrarzare su sèmene betadu in sa terra arada Sentences nau ca mi nci abbucu a mari chi m'intendu nai "presoni"! ◊ prima ndi est ampuau e apustis si nci est abbucau a iscabiossu ◊ abbuca totu a su cadhaxu! ◊ dèu dep'iap'ai tocau calancunu mucioni e sa pingiada de su trébini si ndi fut abbucada a terra 2. in su cunzadu bi at àidos de abbucare, no b'intret bestiàmine ◊ abbuchedhu bene cuss'àidu, ca sas albeghes podent repítere! 3. su babbu fiat murrungendi e abbuchendi su fillu ◊ su coronellu si ndh'est fichidu e cun boghe alterada l'at abbucadu ◊ dego no ndhe aio cosas de mi nàrrere tue, e mancu commo as de mi abbucare! ◊ si istat bona dh'aiat abbucada canno dh'at intesa faedhanne male! ◊ sa sorre si est posta a fàere sa maca e su frade dh’at abbuchiada Etymon srd. Translations French tancer, rabrouer English to reproach Spanish colmar, caerse de cabeza, reprochar Italian abboccare, cadére a tèsta in giù, rimbrottare German umkippen, mit dem Munde fassen, anlehnen, ausschimpfen.

abbucallotàre , vrb: bucallotare Definition fàere su bucalloto, a bucalloto, istare o abbarrare che bucallotos, ammammalucaos, incantaos Synonyms e antonyms abbabballocai, abbambanai, abbarballai, abbaucare, abbrabbalucai, ammammalucare, atontai, indormiscai Etymon srd. Translations French abrutir English to stun Spanish aturdir, entontecer Italian intontire German betäuben.

abbuciconài , vrb: buciconare Definition pigare a bucicones, a cropos de púngiu Synonyms e antonyms acatzotai, apugnigosai, apuinare, apunzare, burtzigare Sentences si funt abbuciconaus paribari Etymon srd. Translations French donner des coups de poing English to punch Spanish pegar una piña Italian cazzottare German mit Fäusten schlagen, boxen.

abbudagàre , vrb: abbudegare, abbudescare, abbudragare, abbudregare, abbutegare Definition tzacare in ragas, betare a bentre, papare meda Synonyms e antonyms abbentrare, abbidhiai, abbiscarzare, abbudhai, abbuselcare, abbuzare, aelcare, atatamacare, imbrentai, irvudhare, sgagliubbai, tzèrghere Sentences ti abbudegas che sacaju ◊ su cane de su padronu, abbudegadu, bidu su cane meu, si pesaiat reu totu pili astriadu! (G.A.Cossu)◊ in su tzilleri si est abbudescadu de tzichetes Etymon srd. Translations French bourrer, gaver English to stuff Spanish atiborrar, llenar Italian rimpinzare German vollstopfen.

abbudàre , vrb Definition crèschere meda, tropu cracu, nau de erbas e matas Synonyms e antonyms abbudatzare, acambare, afasciai, incimiri Etymon srd. Translations French devenir touffu English to thicken Spanish tupir, espesar Italian infoltire German dicht werden.

abbudhài, abbudhàre , vrb Definition tzatzare a meda, a tropu (e mescamente nau cun tzacu); púnghere cun calecuna cosa; pèrdere su bonumore / abbudhaisí de sonnu = drommire meda Synonyms e antonyms abbentrare, abbentruscare, abbidhiai, abbiscarzare, abbudagare, abbudhescare, abbuzare, aelcare, imbrentai, intrudhiri / istocagiare / abbudhonadu, annicare, pirmare Sentences si ndhe fit abbudhadu tantu chi su giagadu in su labiolu che fit faladu piús de unu prammu Etymon srd. Translations French se bourrer English to stuff oneself Spanish atiborrar, llenar Italian rimpinzare German vollstopfen.

abbudhonàre , vrb Definition nau pruschetotu de su chelu chi si ammontat de nues e de sa cara de unu chi perdet su bonumore; papare tropu Synonyms e antonyms annuai 1, incuculare / abbudhai, satzai Etymon srd. Translations French obscurcir, assombrir English to darken Spanish obscurecer Italian rabbuiare, rannuvolarsi German bewölken, sich verfinstern.