bufuràju, bufuràrju, bufuràrzu brufulàgiu
bufutzàre , vrb Definizione
bufare, alligrare a binu (o àteru deasi)
Sinonimi e contrari
acirrai,
aciumai,
bíbere,
bufae,
bufetare,
bumbare
Frasi
est allegru che pítzalu ca at bufutzadu (G.Ruju)◊ sos seros los ispiliat cun cuss'angazu de su compare bufutzendhe e riendhe a sa maconatza
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
boire
Inglese
to sip
Spagnolo
beber
Italiano
bevicchiare
Tedesco
saufen.
búga , nf Definizione fai sa b. = iscobiare totu, fai su bugoni Sinonimi e contrari bugoni* / scóviu.
búga 1 bòga 1
búga 2 búca
bugàda bocàda
bugadèra bogadèra
bugài , nm Definizione orrugu de filu de nàilo chi si acàpiat cun s'amu a su palamitu po piscare.
bugài 1 , vrb Definizione fai sa buga, fàere s'ispia, iscoviare a ccn. po chi dh'aciapent, dh'agatent Sinonimi e contrari iscobiare, ispiare, lendhare Frasi custu pregoni impromitiat 500 iscudus a chini bugàt po agatai is bandidus.
bugànza , nm Definizione giúmburu, difetu in sa carre, burrutone Frasi a bidha nos at supriu un'àtera buganza cun ciois garrigaos de rughinzu!…
búgere , vrb: buxe, búxere Definizione tenet totu is significaos de portare, batire / pps. butu Sinonimi e contrari batire, batúchere, dúcere*, gíghere, giúchere, poltare Frasi bellos ogros buget custu pipiu! ◊ buges in conca gerbedhu de puzone ◊ su bòtu bugiat unu stampu ◊ andho a búgere s'abba ◊ tocat ci s'abba non búgiat lana! ◊ e cini nce dh’at buta sa natzione a sa gherra? ◊ su pipiu buxet una fúrriga e sonat su primu tocu ◊ at mandhau is fígios a buxe su pràngiu a su babbu ◊ sa cosa ti podet serbie peri po candho ais a búxere ainnanti su discursu de sa limba (E.Nieddu)◊ noso no buxiaus s'arrelloxu in su burtzu.
bugería , nf Definizione cosighedha de pagu contu, de perunu importu Sinonimi e contrari fiolera, gnagneria, minudàntzia / bugligheta Etimo ctl. bogería.
bugía , nf: busia Definizione
istiàrica, candhela de chera; fintzes una genia de candheleri, pratígliu po pònnere sa candhela istrantagiada
Sinonimi e contrari
candeba,
istiàrica
Cognomi e Proverbi
smb:
Busia
Traduzioni
Francese
bougie
Inglese
little candle
Spagnolo
vela,
candela
Italiano
candelina
Tedesco
kleine Kerze.
búgia , nf: buza,
burza 1 Definizione
istrégiu fatu cun pedhe de craba, po pònnere cosa de papare o de bufare; nau in cobertantza, sa bentre / min. buzichedha; bogitu = itl. borsa, zainetto (de iscola)
Sinonimi e contrari
borràcia,
udre
/
taschedha
/
bentre,
istògomo
Modi di dire
csn:
sa burza de su fele = busichedha de su fele, su fele; èssere una burza de fele = (nadu de ccn) tirriosu, odiosu
Frasi
su pitzinnu bogat dae sa buza una piza de pane e casu ◊ manna una buza de pedhe mi desit e sos bentos intro impresonesit ◊ una buza gighia de binu e sa tasca de provistas arreu ◊ sos sordados depiant acumpanzare su re cun buzas de abba ◊ chie non traballat ite ponet in sa búgia?! ◊ a ses annos seo annau a iscola cun su bogitu
2.
su chi ti dant in travallu a contu anzenu serbit solu a ti prenare sa buza ◊ issos si atatant, si prenant sas buzas!
Cognomi e Proverbi
smb:
Buza, Buzas, (Debuggias, Debugias, Uggias, Uzzas)
Terminologia scientifica
stz
Etimo
ltn.
*bulgea
Traduzioni
Francese
outre
Inglese
leather bag
Spagnolo
odre
Italiano
ótre
Tedesco
Schlauch,
Wanst.
bugiàca buciàca
bugiardàre , vrb Definizione
trebballare calecuna cosa a iscrapedhu po dhi giare una bisura
Sinonimi e contrari
aggarbai
Frasi
est bugiardendhe sa zente essendhe bia
Traduzioni
Francese
modeler,
sculpter
Inglese
to mould,
to sculpt
Spagnolo
moldear,
esculpir
Italiano
modellare,
scolpire
Tedesco
modellieren,
behauen.
bugiàrru bizàrru
bugicòne bucicòne
bugínu , nm Definizione pilloni de beranu o chirisi de perca, genia de pigione pitichedhedhu de colore iscuriosu Sinonimi e contrari cherre, cidhi, ciórighe, muschita, pisciagulu, pisinache, pisirica, suntzuinedhu, tziritziri Terminologia scientifica pzn, troglodytes troglodytes Etimo srd.
bugínu 1 bocínu