bastrascími , nm Definizione chedha de bastàscios Sinonimi e contrari bastascialla Etimo srd.
bastràsciu bastàsciu
bàstu 1 , nm: abbaltu Definizione su tanti chi abbastat, su chi dhue bolet / àerendhe de b., de carchi cosa = itl. avérne a sufficiènza Frasi ndh'apo de bastu ◊ cun d-unu piatu de minestra isse ndh'at de bastu ◊ tenet su bastu pro nche ischitire su dévitu Etimo srd.
bàstu 3 bàstas
bàstu! , iscl Definizione bastat!: foedhu chi si narat candho si orroschet una cosa o a ccn.; si narat fintzes in su sensu de nudh'àteru, cussu ebbia, cussu solu Sinonimi e contrari mutu! Frasi est unu sirbone e bastu!
bàstus bàstos
bàstus 1 bàstas
bàsu , nm: baxu,
vasu Definizione
tocamentu chi si faet cun is lavras o fintzes solu acostindho is trempas s'unu cun s'àteru fintzes a si tocare coment'e singiale de amore, de istima, de paghe / min. basighedhu
Sinonimi e contrari
bàsidu
Frasi
at dadu unu basu a tzocu e ndhe li ant torradu unu a pítighe ◊ Giudas, cun d-unu basu mi traighis!
Cognomi e Proverbi
smb:
Basu
Etimo
ltn.
basiu(m)
Traduzioni
Francese
baiser
Inglese
kiss
Spagnolo
beso
Italiano
bàcio
Tedesco
Kuss,
Kuß.
basuchímini , nm Definizione su èssere basucos, iscimprotos Sinonimi e contrari ibbàmbiu, isambrúliu, lollúghine, lolluine, sciapidóriu, scimpresa.
basúcu basócu
bàta , nf Definizione
manera de fàere a repitia, a sa sighia / tènnere b. = sighirebbila
Traduzioni
Francese
oppression
Inglese
oppression,
insistence
Spagnolo
opresión
Italiano
oppressióne,
insistènza smisurata
Tedesco
Bedrückung.
bàta 1 , nf Definizione bàina o beste ue s'intrat una ferramenta segante (ispada, àteru) e mescamente s'arrefortzu de sa bàina Etimo crsn. batta.
batàca , avb Definizione a b. = a cusséssia, a cantu unu ndhe bolet.
batachía , nf Definizione trastos de domo, cosas de fuliare Sinonimi e contrari barragàllia, carramacina, istivuzu, istrèpete Frasi cudhas chi no possedint batachia li ant intregau tremiza francos bastet l'apant in domo sa zizia (T.Ziranu).
batacollàre , vrb: baticogliai,
baticollai,
baticollare,
baticullare,
batigogliai,
batigollai Definizione
istare o pigare coment'e a gherra, a matana cun ccn. o calecuna cosa, nau fintzes in su sensu chi no si arrennescet a dominare, baliare, bínchere
Sinonimi e contrari
acacigai,
acracangiai,
addongare,
apatigai,
cumbatare,
infestare
2.
bufas e ti fúrrias a conca chi no faet a ti baticollare! ◊ sunt resurtados a baticullare sos furones
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
agacer,
appresser
Inglese
to molest,
to oppress
Spagnolo
batallar,
pelear
Italiano
molestare,
opprìmere
Tedesco
belästigen,
bedrücken.
batacòne , nm Definizione persona cun bestimentu brutu meda, totu brutesa apicigada, unu chi s'imbrutat meda papandho Sinonimi e contrari cadhóciu, mugosu, pingosu Etimo itl. pataccone.
batacúla , nf Definizione movimentu a iscutuladas, a cropos (andhandho a cuadhu de un'animale) Frasi su tríchidhi est unu passu pagu cómodu pro chie est setziu a cadhu ca faet fàere batacula.
batàglia , nf: batalla,
bataza Definizione
gherrígiu o gherra; prus che àteru, pelea manna chi unu si leat foedhandho po cumbínchere a s'àteru, po giare imparu, chistionu airadu
Sinonimi e contrari
gherra
/
chistionu,
ragàglia
2.
chi no si citeis, cun totu custa batalla ndi dhu iscidais! ◊ peri is bias s'intendit sa batalla, s'arrisu ◊ is còngius immoi funt segaus e is batallas no balint a nudha ◊ lassai is batallas e isterreisí po gustai! ◊ ndi tenis, de batalla, no citis nudha! ◊ intendhendhe totu custa batalla, zeo mi che seo pesada
Cognomi e Proverbi
prb:
cun sa batalla no si prenit sa brenti
Traduzioni
Francese
gueulement,
vacarme
Inglese
noise
Spagnolo
batalla
Italiano
battàglia,
chiasso,
discórso concitato
Tedesco
Kampf,
Schlacht,
Lärm,
Wortwechsel.
batagliadòre , agt: batalladori Definizione
chi foedhat meda, chi si difendhet bene foedhandho, chi no si dhi troboit sa limba
Sinonimi e contrari
arralladori,
arralleri,
barrosu,
batalleri,
batuliadori,
brigantinu,
ciaciareri,
ciaciarone
| ctr.
mudurcu
Frasi
cussu fut un'ómini batalladori e naràt totu is notítzias de s'arràdiu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
batailleur
Inglese
warlike
Spagnolo
batallador
Italiano
battaglièro
Tedesco
kämpferisch.