ceréssia carésia
ceréu , nm: chereu Definizione
genia de chera manna manna e grussa, sa chi alluent in crésia su note de sàpadu santu e a Pascamanna; in is paragones, cosa bella, bene fata, dereta, sa matessi bellesa
Sinonimi e contrari
chíriu
/
bellesa
Modi di dire
csn:
istare che unu chereu = ritzu téteru; mudadu che chereu = totu bene postu, tramunadu, galanu, bellu che su chereu de Pasca
Frasi
cereu de allui tengu in domu mia…(F.Lai)◊ cussu bandat a is prucessionis cun d-unu cereu mannu
2.
candho est mudadu, custu zòvanu est unu chereu ◊ luna luna, bona foltuna, bonu chereu, cantu mi costat su polchedhu meu?
3.
a biri cussu scónciu dhi fiant artziaus is cereus e cun sa marra fiat andendi a iscudi sa bixina
Terminologia scientifica
sntz, prdc
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
cierge pascal
Inglese
large easter chandle
Spagnolo
cirio pascual
Italiano
céro pasquale
Tedesco
Osterkerze.
ceréxia carésia
cerexiabbúrda , nf Definizione
una genia de cheréssia areste, mata (manna) e frutu
Sinonimi e contrari
cariasambriaga,
ghinda
Terminologia scientifica
mtm, Prunus avium
Traduzioni
Francese
merisier
Inglese
wild cherry
Spagnolo
cerezo silvestre
Italiano
ciliègia bisciolina
Tedesco
Vogelkirsche.
cèrfa , nf: scefa Definizione
sa cherridura, sa pagighedha fine chi abbarrat a muntone in s'argiola de comente ant treulau e bentulau su laore; su fundhurúgiu chi faet s'ógiu / trigu de c. = sa fundhana, s'úrtimu chi si ndhe collit
Sinonimi e contrari
coàina,
coale,
mucra,
mundidhu,
múndulu,
scefabi
Terminologia scientifica
msg
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
grenaille
Inglese
riddling
Spagnolo
granzas,
borra
Italiano
vagliatura
Tedesco
Sieben.
cerfàda , nf Definizione su cerfai Sinonimi e contrari pistada Etimo srd.
cerfài , vrb: scerfai Definizione fàere a cerfa, pistare a orrughedhos fines Sinonimi e contrari abbullonare, acatare 2, aggatare, ischerfare*, ischertzare, ischitzare, istercare Frasi si no ti cerfu un'ogu, si no t'iscàrigu e t'ismurru, eja chi t'ismermu e ti allàcanu!
cérfula , nf Definizione cerfa, pàgia, laore treulau, scerfau Frasi cun pagus fúrrius is cuadhus torrànt su séidu totu a fenu tràinu e cun àturus fúrrius su sterrimentu fut furriau a cérfula pronta a bentulai.
cèrga , nf: aterga, terga* Definizione genia de fògia larga meda e istrinta chi imbodhigat a tantos pígios s'ispiga de su moriscu Sinonimi e contrari impanna Terminologia scientifica rbr.
ceríglia , nf: cherilla Definizione candhela de chera finedhedha; chera pitica chi is cussorres in chida santa, apustis iscravau su Cristos, arregalant a sa gente Sinonimi e contrari ttrs. tziríglia Etimo spn. cerilla.
cerimónia ceremónia
cerimoniài , vrb: acerimoniai, tzerimoniai* Sinonimi e contrari chistionai, faedhare, fentomare, nemonai, pronunciare Frasi seu a dolori de brenti ma non ndi apu cerimoniau a nemus.
cerína , nf: cherina,
chirina,
chirrina,
gerina Definizione
logu po pònnere su porcu; logu serrau, genia de acorru cumonale po dhue pònnere bestiàmene tenturau, aciapau faendho dannu; in is cuiles, aprigu ammontau po ammamare e seberare crabitos, angiones, bitellos; dhue at logu chi cherina dhu narant a sa pratza o cortina, su tretu totu asuta de una mata, o fintzes a sa crélica
Sinonimi e contrari
acorru,
ammamadorju,
chirra,
crina,
irchile,
seperadorju
/
bàgliu
/
coltina,
pratzada
Frasi
de cristianos no ant assimizu, si sunt fatos che porcos in cherina ◊ si est veru chi imbitzadu at a matzone, cunza bene s'anzone in sa cherina! ◊ che ant postu su sirbonedhu in d-una chirina de preda ◊ tenet sa corte cucugiada po as crabas e as cerinas po us crabitedhos
2.
si betat custu bandhu: Chie li mancat su zú andhet a cherina ca bi ndhe at unu tenturadu!
Cognomi e Proverbi
smb:
Cerina, Cirina
Terminologia scientifica
srr
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
enceinte,
fourrière
Inglese
corral
Spagnolo
pocilga
Italiano
recinto per bestiame
Tedesco
Pferch.
ceringiólu , nm Definizione acorru, cerina pitica po animales Sinonimi e contrari mandrile Etimo srd.
cernèra , nf: cirniera,
tzerniera Definizione
genia de ferru chi si ponet a is aperturas po intrare e girare in is càncaros o grofales (o fintzes po duas perras de apertura intradas apare); in is bestimentos, sisia de cosa forte fata in duas perras cun is oros de mesu coment'e a gancitos piticos chi intraos apare mantenent su bestimentu serrau ue sa c. est cosia
Sinonimi e contrari
frontissa,
grafale
/
tiralampu
Traduzioni
Francese
charnière (mécan)
Inglese
hinge,
zip
Spagnolo
bisagra,
cremallera
Italiano
cernièra
Tedesco
Scharnier.
cérnia , nf: gérnia Definizione
una genia de pische mannu
Sinonimi e contrari
scirenga
Terminologia scientifica
psc, epinephelus guaza
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
mérou
Inglese
grouper
Spagnolo
mero
Italiano
cèrnia
Tedesco
Zackenbarsch.
ceróbida, ceróbiga , nf Definizione
chera óbida, sa matéria chi is abes arregollent de is frores e ponent po serrare is istampos de is casidhos
Sinonimi e contrari
cheripighe,
sinóbiga
Terminologia scientifica
sbs
Traduzioni
Francese
propolis
Inglese
bee-glue
Spagnolo
propóleos
Italiano
pròpoli
Tedesco
Vorwachs.
cerolói , nm: ciroloi,
cirolóido,
ciruloi Definizione
genia de materiale de plàstica tostada trasparente
Frasi
faco unu giardinu chin sos fiores de ciroloi
Traduzioni
Francese
celluloïd
Inglese
celluloid
Spagnolo
celuloide
Italiano
cellulòide
Tedesco
Zelluloid.
cerósu , agt: cherosu Definizione
chi portat chera, chi est fatu de chera
Cognomi e Proverbi
smb:
Cherosu
Traduzioni
Francese
cireux
Inglese
waxy
Spagnolo
ceroso
Italiano
ceróso
Tedesco
wachshaltig.
cerotéri , nm Definizione chi si credet meda, chi si giaet bàntidos Sinonimi e contrari bagianu 1, bantaditu, brafanteri, bragheri, pageri, pagiosu, vantagiosu Terminologia scientifica ntl.