cerrúra cerrúa
certadòre, certadòri , nm, agt: certaroi,
chertadore Definizione
chi certat, chi dhi praghet a brigare; chi o chie gherrat po calecuna cosa
Sinonimi e contrari
begosu,
brigajolu,
brigantinu,
brigàntzulu,
chertosu,
derredhu,
pletista,
pretadori
Frasi
dhus depeus agiurai po bivi atesu de mamas e babbus certarois!
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
bagarreur
Inglese
quarrelsome,
fighing (person)
Spagnolo
pendenciero,
reñidor
Italiano
rissóso,
combattivo
Tedesco
rauflustig.
certài , vrb: cheltare,
chertare,
chestare Definizione
pigare foedhos s'unu cun s'àteru, foedhare a boghes s'unu contr'a s'àteru; nàrrere foedhos de briga e fintzes de ammeletzu a unu / certai a unu = dare una briga a unu; certai de pari a pari = brigare s'unu cun s'àteru
Sinonimi e contrari
abbetiae,
briare,
brigociae,
cuntierrare,
ghirtare,
irvapiare,
pabarotare,
pletare,
trilliare
Frasi
mairu e mulleri funt sempri certendi: ma poita s'ant a èssi cojaus, si no si podenta biri?! ◊ sas dies mias, duncas, passare las devo chertendhe? ◊ ant certau e arropaus puru si funt
2.
dh'iat tzerriau su maistu e dh'iat certau ◊ dèu dha certai sempri, a sorri mia
Cognomi e Proverbi
prb:
candu unu non bolit, duus non certant
Etimo
ltn.
certare
Traduzioni
Francese
se quereller avec qqn.,
gronder
Inglese
to quarrel,
to scold
Spagnolo
pelear,
reñir
Italiano
diverbiare,
bisticciare,
sgridare,
redarguire
Tedesco
streiten,
schelten.
certàra , nf Definizione
su brigare, totu su chi si narat brigandho
Sinonimi e contrari
aciociada,
aciocu,
atachizu,
bria,
certu,
ghirta,
pletu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
querelle,
réprimande
Inglese
strife,
quarrel,
scolding
Spagnolo
pelea
Italiano
contésa,
litigata,
sgridata
Tedesco
Streit,
Schelte.
certaròi certadòre
certèsa , nf: tzeltesa Definizione
su èssere seguros de calecuna cosa, su èssere una cosa segura
Sinonimi e contrari
seguresa,
seguria
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
certitude
Inglese
certitude
Spagnolo
certidumbre,
certeza
Italiano
certézza
Tedesco
Gewißheit.
cértidu , nm Sinonimi e contrari aciocu, atachizu, bria, certara, certu, chertonzu Frasi a pitichedha trabballà in domu de genti arrica e giai de sa primu dí apu arregortu cértidus! Etimo srd.
certificài, certificàre , vrb: tzertificare Definizione
averguare e assegurare una cosa, unu fatu, prus che àteru cun calecunu documentu iscritu
Sinonimi e contrari
abberguare
Traduzioni
Francese
certifier,
s'assurer
Inglese
to attest
Spagnolo
certificar
Italiano
certificare
Tedesco
bescheinigen.
certificàu , pps, nm: tzertificadu Definizione
de certificare; paperi iscritu, documentu chi dichiarat segura una cosa o unu fatu chi ant averguau
2.
su dotori dhi at fatu su certificau po is dis chi no est andau a tabballai ca fut malàdiu ◊ ci mi mòrgio… mi fàciu fai su certificau de morte!
Traduzioni
Francese
certificat,
acte,
document
Inglese
certificate
Spagnolo
certificado
Italiano
certificato
Tedesco
Bescheinigung.
cértu , nm, nf: cheltu,
cherta,
chertu,
chestu [unu certu = nr. unuxértu]
Definizione
is foedhos chi si narant s'unu contra a s'àteru a murrúngiu po calecuna chistione; totu su chi si narat brigandho a unu, prus che àteru cun tzacu e a boghes; su si pònnere in giustítzia po calecuna chistione o diferéntzia
Sinonimi e contrari
aciocu,
afarratóriu,
atachizu,
bria,
certara,
cértidu,
chertaria,
chertonzu,
chiliertu,
cibbureu,
condierra,
cumbata,
gherra,
pletu,
trivérsia
/
matana
Modi di dire
csn:
donai unu c. = brigare, nàrrere cosa a unu a boghes; cumentzai, mòviri, pesai c. = atacare briga
Frasi
in domo nostra no bi apo bidu mai unu cheltu e ne murrunzu ◊ ant pesau unu certu!… po un'iscatuleta! ◊ lobres cantu amas chena chertos! ◊ dhi at fatu unu certu, sa mulleri, chi dhoi ndi fiat po issu e po àterus! ◊ si carchi santu no as a cumpanzu, lèala in calma, no ndhe fetas cherta! ◊ una dí pigat certu cun sa mulleri e dha pungit
2.
andhesit poi ancora sete annos, otora in chertu cun sa sorte ◊ addainanti t'isetant oras de chertu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
querelle
Inglese
strife,
quarrel
Spagnolo
disputa,
pelea
Italiano
contésa,
divèrbio,
bistìccio,
lite
Tedesco
Streit.
cértu 1 , agt, prn: tzeltu* [una cosa certa = nr. unagòsacérta]
Definizione
chi est seguru, sa cosa segura / certu ca… = seguramente; ponni una cosa in certu = pònnere in craru
Sinonimi e contrari
securu
/
cabancunu
2.
labai, o genti, est ora de si pentiri ca Deus est po ponni totu in certu!
Traduzioni
Francese
certain
Inglese
certain
Spagnolo
seguro
Italiano
cèrto
Tedesco
sicher.
cértu 2 , agt, prn: tzertu 1 [una certa cosa = nr. unacèrtagòsa]
Definizione
una genia, una calidade de…; a prn. si narat pl. e bolet nàrrere unos cantu e a bortas si acumpàngiat cun unos, unas coment'e agt. etotu
Frasi
certa genti no est bella mancu a si satzai!
2.
certus faint aici, àterus de àtera manera
Traduzioni
Francese
certain
Inglese
certain
Spagnolo
cierto
Italiano
cèrto
Tedesco
einig.
cervédhu cerbédhu
cèsa, césia , nf: gesa [sa cesa = nr. sacèsa] Definizione logu sacru inue si faent funtziones de fide a Deus o a santos Sinonimi e contrari chégia* Frasi in d-unu cuadredhu de tziu Titinu Nivola v'est sa vidha de Orane chin sas cesas, sos gúturos, sas cortes ◊ abbadiandhe sa néula vio sa cesa de Gonare ◊ custa est sa césia mazore Terminologia scientifica bdh, prdc.
cessài, cessàre , vrb: sensare*, tzessare Definizione finire, firmare, acabbare de fàere una cosa Sinonimi e contrari acabbae | ctr. sichire Frasi faidha cessai sa delincuéntzia!
cèsso , nm: tzesso Definizione logu addatu po fàere de su corpus, fàere bisóngiu o abba.
céssu! , iscl: cesu!,
essu!,
gessu!,
tzessu! Definizione
Gesu = si narat po isarcu, isporu, meravíglia, po unu dannu
Sinonimi e contrari
esummaria!
Frasi
cessu it'arrori chi m'at costau! ◊ cessu, e como comente fato?! ◊ cessu ite as fatu a pònnere fogu! ◊ cesu cantu risplendhet sa luna in su chelu! ◊ cessu ita fillus malus chi seus! ◊ cessu, cessu it'apu biu!…
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mon Dieu!
Inglese
good lord!
Spagnolo
¡Dios mio!
Italiano
oh Dio!,
Gesù!
Tedesco
ach Gott!
céstru , nm Definizione tabbacu burdu a frore orrúbiu, genia de matighedha po bellesa (no est naturale in Sardigna: benit de su Méssicu) Terminologia scientifica mt, Cestrum elegans.
césu! céssu!
cesúra , nf: (sa cesura = nr. sacesúra) chejura
chesura,
chexura,
chijura,
chisura 1,
chixura,
crasura,
crasuri,
cresuna,
cresura,
cresure,
cresuri,
crexura,
crijura,
crisura,
crisuri,
crixura,
crujura Definizione
genia de serru fatu mescamente de cosa chi creschet a sola o prantada apostadamente (cresura bia), o fintzes ponendho totu de longu in terra o in pitzu de unu muru sida segada (cresura morta); a logos, orrugu o tretu de terrenu serrau po pònnere a ortalítzia
Sinonimi e contrari
crisaju,
cungiadura,
serru
/
oltu
/
barasone,
raspisone
/
campu
Modi di dire
csn:
èssere a cresura in mesu = (nadu de terras) tènniri is terras acanta de pari; gratzu de crujura = tupisone, berrisone; cresura de apostizu = impizadura, berrisones postos subra de unu muru pro serrare de prus
Frasi
sa bíngia est serrada a cresura ◊ sos puzones sunt in sas chijuras ◊ imbenteusí cresuris noas, ma de froris! ◊ Barbàgia, isorve onzi cadhu ferradu: crijura no lu bortet e ne muru! ◊ ndhe ant leau sa pronitza de sa cesura ◊ sos muros de sa tanca fint chin sa cresura de apostizu subra, frimmada chin sas pedras
2.
a sa britzicreta si aiat ligatu unu gratzu de crujura e botedhos ◊ aiat fatu abbanna sa crujura de s'àitu ◊ fit a gherra chin d-una tupa de crujura
4.
ci cras no proet, aus a annare a sa cresure
Terminologia scientifica
srr
Etimo
ltn.
clausura
Traduzioni
Francese
haie,
enceinte
Inglese
fence
Spagnolo
seto (m),
cercado (m)
Italiano
sièpe,
recinzióne
Tedesco
Zaun.