cobbulàre , vrb: copulare Definizione iscríere cantones de befa, ispartzire a pesadas unu cumponimentu Etimo spn. coplear.
cóbbulu cóbbula
cobecàre cavacài
cobécu , nm: acovecu,
cobélciu,
cobercu,
copélciu,
copérciu,
copercu,
covecu,
covésciu,
crobecu,
cropecu,
crovecu,
cruecu,
cuercu,
cuprecu Definizione
tapu ladu, ciatu, fintzes unu pagu cucurúciu, de pònnere in pitzu po ammontare un'istrégiu (e su chi dhu'est aintru); crobecu est puru unu pratu de argidha, fintzes sa parte de sa mola chi si ponet in pitzu de su coro e chi girandho molet su laore; is duos pígios de su pane carasau fresau, po comente funt unu a cara a s'àteru
Sinonimi e contrari
cabertore,
cavacu,
tavacu
Modi di dire
csn:
covecu de s'ogru = sa pabarista, sa prapedha; covecu de mola (sa túnica) = cosa grai meda, nadu cun fele; covecu de su pane (de fresa)= pizu; servire de covèsciu = (nau de ccn.) serbire pro cuerrare àtere
Frasi
a s'isterzu li ponzo su piatu a covecu ◊ sos tumbinos, in sas carrelas, zughent unu covecu ◊ su dimóniu fait is pingiadas e no is cruecus! (E.Olla)
2.
sos chimbanta chivalzos faghent chentu covecos
3.
lea, za no sunt mancu covecos de mola, no!
Cognomi e Proverbi
prb:
su subercu segat su cobercu
Etimo
ltn.
cooperc(u)lu(m)
Traduzioni
Francese
couvercle
Inglese
lid
Spagnolo
tapa
Italiano
copèrchio
Tedesco
Deckel.
cobedína , nf: cubedina,
coberina 1,
cuberina,
cubidina,
cuidina,
cupidina Definizione
mesu carrada, genia de istrégiu mannu a doas, prus che àteru sa metade de una carrada pitica segada in duos de traessu, po manigiare a sa binnenna, catzigare àghina, pònnere mustu; fintzes carratzolu / cubidinedha = zenia de umpuale de linna
Sinonimi e contrari
bagione,
tina
/
carraciola,
cupoto
Frasi
budhit che mustu in sa cobedina ◊ andat totu carrapa carrapa… est cumenti a una cubidina: chi arruit s'isciàsciat! ◊ ses a mustatzus de pilu aresti e a culu de cuberina!
Terminologia scientifica
stz
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
cuve
Inglese
vat
Spagnolo
tina
Italiano
tino
Tedesco
Bottich.
cobélciu cobécu
cobeltòre cabertòre
cobeltúra cabertúra
coberài , vrb: coberare,
coborai,
cobrare,
corbai,
crobare,
cropare 2,
cuberai,
cuberare,
cuberari,
cuperare,
cuverare Definizione
cricare, agatare e arregòllere calecuna cosa chi serbit, fintzes fàere pagare unu dépidu
Sinonimi e contrari
abbogiare,
acatare,
acurumai,
aprovistare,
arragolli,
bruscare,
chilcare,
imbènnere,
pelcutzare
/
sdurri
Modi di dire
csn:
corbai su dinai, s'ora, su tempus, sa cosa, avocados; crobare zente = fàghere zente, chircare zente pro àere azudu in ora de bisonzu mannu; crobare ànimu, corazu (o crobare de ànimu, de corazu)= agatai, tènniri sa fortza, su coràgiu; crobare fama = parai fama; cuperau (nadu de criadura) = pipiu isbandonau de sa mama, lassau a chini dhu bolit pigai, agatau e arregortu
Frasi
comenti at a ai fatu a coberai totu cussu dinai! ◊ chi agiuet a su fatore a crobare prontamente missu o àtera zente (F.I.Mannu)◊ is pagus postus in Sardigna funt coberaus cun ispintas políticas ◊ candho, zente mia, as a crobare asséliu?! (A.Canalis)◊ canno cantat mannai deo cobero totu is allegas ◊ a gràscia chi lu avio cuverau cussu pacu de cosa chi giuchio! ◊ a su càntaru assortint is fémminas cun is brocas po coborai s'abba de bufai
2.
at già crobadu su sonnu chi fit perdendhe ◊ pregaus a Deus po chi si agiudit a coberai is grandus valoris de sa vida ◊ mira, santutza de oro, apo pérdidu su coro: no lu apas crobadu tue? (Grolle)
3.
s'assessori mi at donau apuntamentu, ma no si est fatu coberai ◊ mi addulcat su coro s'ammentu, ma no ti tia chèrrere prus crobare ◊ a babbu miu dh'apu a cuberai in domu? ◊ at cicau acantu fuat s'iscusórgiu e dhui at cuberau cinixu ◊ su ciuérgiu e s’ílixi si cuberant in atrus logus puru, ma su sardu dhu manixaus nosu feti!
4.
ant chircadu s'àidu e crobadu de si ndhe essire
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
procurer,
trouver
Inglese
to find,
to get
Spagnolo
encontrar,
cobrar
Italiano
procurare,
procacciare,
esígere
Tedesco
besorgen,
fordern.
coberaméntu , nm Definizione su buscare cosa e fàere provista, su ndhe tirare unu dépidu Sinonimi e contrari coberantza, cobru, coveratu Etimo srd.
coberàntza , nf Definizione
su ndhe tirare unu dépidu, unu pagamentu
Sinonimi e contrari
coberamentu,
esígida
Etimo
spn.
cobranza
Traduzioni
Francese
recouvrement,
perception
Inglese
exaction
Spagnolo
cobranza
Italiano
esazióne,
riscossióne
Tedesco
Eintreibung.
coberàntza 1 , nf Definizione nau in cobertantza, su cobèrrere, sartiare su mascu a sa fémina Sinonimi e contrari coberimentu, sartionzu Etimo srd.
coberàre coberài
cobércu cobécu
cobería , nf Definizione su cobèrrere Sinonimi e contrari cadhiconzu, cadhigamentu, coberantza 1, codhóngiu.
coberibbànca, coberibbàngu , nm: coberribbanca Definizione genia de tapeto de pònnere in pitzu de sa mobbília (càscia o àteru) coment'e tiàgia o mantili Sinonimi e contrari coberigàscia Etimo srd.
coberidòri , nm: coberridore Definizione
su cuadhu mascu de casta chi si betat a is ebbas po dhas sartiare e pesare arratza
Sinonimi e contrari
ammessarzu,
zuchidore
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
étalon
Inglese
stallion
Spagnolo
padrillo
Italiano
stallóne
Tedesco
Zuchthengst.
coberídu , pps Definizione de cobèrrere Sinonimi e contrari cobertu, cucuzau Frasi poi de pagu sas undhas ant coberidu sa conca de su soldadedhu ◊ su Cristos a sa rughe ingiaidu sos fideles in pena l'ant bizadu, de invocos e piantu coberidu.
coberidúra , nf Definizione
su chi serbit po ammontu, a carragiare cosa; foedhandho de animales, coberimentu de su mascu po improssimare s'animale fémina
Sinonimi e contrari
coberimentu,
cuguzura,
sartionzu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
recouvrement
Inglese
covering
Spagnolo
cobertura,
monta
Italiano
copriménto
Tedesco
Decken.
coberigàlighe , nf Definizione genia de covecu chi si ponet apitzu de su càlighe de sa Missa Terminologia scientifica prdc Etimo srd.