coberigàscia , nm Definizione
telu téssiu po dhu pònnere a usu de tiàgia in pitzu de is càscias
Sinonimi e contrari
coberibbanca
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
nappe pour coffre
Inglese
box cover
Spagnolo
tela para cubrir las arcas
Italiano
copricassa
Tedesco
Truhedecke.
coberiméntu , nm: coberrimentu Definizione
su ammontare cosa; su chi faent is animales mascos po improssimare s'animale fémina; in poesia (mutos, mutetus), is versos chi serrant una pesada e chi funt própriu su chi su poeta tenet de nàrrere
Sinonimi e contrari
coberidura,
sartionzu
/
cobertantza,
torrada
3.
custos duos versos de coberimentu sunt pacu grabbosos!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
recouvrement,
monte
Inglese
leap
Spagnolo
monta
Italiano
copriménto,
mónta
Tedesco
Decken.
coberína , nf Definizione is versos de una pesada chi torrant paris cun s'istérria e dha serrant Sinonimi e contrari cobertantza, torrada | ctr. istérria, sterrina Etimo srd.
coberína 1 cobedína
coberínzu , nm Definizione su foedhare in cobertantza, in manera chi cuet, naendho una cosa po un'àtera, po delicadesa o fintzes a manera chi no cumprendhat chie no depet ischire Sinonimi e contrari bàlcica, cobertansa, súspiu Etimo srd.
cobèrrede, cobèrrere, cobèrri , vrb: cobèrriri,
copèrrere,
cuberri Definizione
pònnere cosa in pitzu de un'àtera chi no si biat; nau de mascu, de ómine, artzare a pitzu o pònnere in pitzu de sa fémina po dh'improssimare o àteru (e foedhandho de sa fémina si manígiat su matessi vrb.)/ cobèrriri is faltas de un'àteru = cuare sas neghes de s'àteru
Sinonimi e contrari
acarragiai,
acuguzare,
cuai,
imbusciae
/
cadhicare,
saltiare,
zúchere
| ctr.
iscuguzare
Frasi
si coberzant sos chelos de niedhore e pàsidos comintzent sos butios! (G.Ruju)◊ si fiat furriada coberrendusí sa faci ◊ su sèmini dhu coberint de terra cun s'arau o a marra ◊ sa terra si est coberta de erba
2.
su bandhidore brullanu betaiat su bandhu: Totu cudhas chi cherent cobertas andhent a piata!…◊ po cobèrrede a tie mi seo orrovinau!
Terminologia scientifica
ssl
Etimo
ltn.
cooperire
Traduzioni
Francese
monter,
saillir
Inglese
to cover,
to leap
Spagnolo
tapar,
cubrir,
montar,
cubrir,
acaballar
Italiano
coprire,
montare
Tedesco
decken,
decken.
coberribbànca coberibbànca
coberridòre coberidòri
coberriméntu coberiméntu
cobèrriri cobèrrere
cobèrta , nf: coperta,
crobeta,
cuperta Definizione
ammontu grussu, de letu; sa parte de pitzu de una domo, sa chi carràgiat totu; fintzes paperi coment'e imbodhigu
Sinonimi e contrari
acavannu,
assacarru,
caldada,
coce,
coguzu,
cubutóngiu,
cucutzura,
cugutzadorza,
cugutzóngiu,
frassada
/
cabertura,
teulada
/
cdh. cupalta
Modi di dire
csn:
ghetare sa cuperta = betare cabertura; essiri in cannas de crobeta = pesàresi a boghes male arrennegados; fai ballus in crobeta = fàghere machines de s'allegria a meda
2.
ant fravicau sa coperta de sa domo ◊ sos magasinos suos si prenaiant de trigu chi bisonzaiat a irghirare sa cuperta pro che lu fàghere càpere totu ◊ su cucumeu est lamendu peri is crobetas ◊ chi dhus iat postus in allirghia, peri ballus in crobeta iant a èssi fatu! ◊ sa crobeta faet abba ca dhue at canale segau
Terminologia scientifica
dmo
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
couverture
Inglese
cover
Spagnolo
manta,
bóveda
Italiano
copèrta
Tedesco
Decke.
cobertànsa, cobertànscia, cobertàntza , nf: crobetantza,
crobetàntzia Definizione
su foedhare (o fintzes fàere) coment'e cuandho, in manera chi cuet, naendho una cosa po un'àtera po delicadesa o fintzes a manera chi no cumprendhat chie no depet; sa de duas partes de is mutos, is versos de sa serrada
Sinonimi e contrari
bàlcica,
coberinzu,
cucuzàntzia,
súspiu
/
coberimentu,
copertura,
torrada
| ctr.
sterrina
Frasi
funt alleghendi in cobertantza ◊ li cantamos mutos de befe pro nos ndhe coglionare in cobertansa
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mots couverts
Inglese
concealed language
Spagnolo
lenguaje obscuro
Italiano
linguàggio copèrto,
allegorìa
Tedesco
Allegorie.
cobertèdha , nf Definizione min. de coberta; genia de trastu a betare in palas Sinonimi e contrari cobertina.
cobertína , nf Definizione
pedra manna, de pigare totu sa largària de unu muru, chi ponent a istúturu in is muros a bullu, in pitzu, po dhos acabbare; in is teuladas, sa téula chi si ponet covecada in pitzu de is téulas de canale; paperi prus grussu a parte de foras de unu libbru; ammontu po pipiu
Sinonimi e contrari
cobertedha,
crobeca
Traduzioni
Francese
chaperon (techn.)
Inglese
cover
Spagnolo
cubierta
Italiano
copertina
Tedesco
Maueraufsatz.
cobertógliu , nm: cobertoxu, crabatoxu, crabetoxu, crobertórgiu, crobetoxu Definizione totu su chi serbit de ammontu, a pònnere in pitzu, mescamente in su letu Sinonimi e contrari ammontu, assacarru, bestimenta, carrarzura, cubutzóngiu, cucutzura, cugutzadorza, cugutzóngiu, cucuzu, imbusciadórgiu Frasi sena de crabetoxus de fidi tremit sa cuscéntzia (F.I.Congiu)◊ dh'iant portada a su letu e coberta cun cobertoxus de ierru ◊ su crabetoxu de sa barraca fiat fatu cun mudregu e launaxu ◊ crocaiaus in d-una stoja fata de fastoja e unu sacu béciu po crabatoxu Etimo srd.
cobertòne , nm: copertone Definizione
pígiu grussu de gomma de is orrodas de màchina
Traduzioni
Francese
enveloppe d'une chambre à air
Inglese
tyre
Spagnolo
cubierta
Italiano
copertóne
Tedesco
Reifen.
cobertòre, cobertòri cabertòre
cobertóxu cobertógliu
cobértu , pps, agt: copertu Definizione
de cobèrrere; chi est o chi dh'ant carragiau / èssere a terrinu cobertu, a terra crobeta (nau de frutos chi orruent a terra in sa cortina)= a meda, de cuguzare su terrinu
Sinonimi e contrari
acarraxau,
cucuzau
/
cdh. cupaltu
| ctr.
iscuguzadu
Frasi
est andhadu abbissi li torraiant su chi li deviant e l'ant mazadu e cobertu de bascaràmine!
2.
in sas cortinas, cun su bentu chi at fatu, bi est sa nughe, sa castanza, sa landhe a terrinu cobertu
Traduzioni
Francese
couvert
Inglese
covered
Spagnolo
cubierto,
tapado
Italiano
copèrto
Tedesco
bedeckt.
cobertúra, cobertúru cabertúra