cadrigòni , nm Sinonimi e contrari
cadirone,
cadreatu
Traduzioni
Francese
chaise haute
Inglese
big chair
Spagnolo
silla grande
Italiano
seggiolóne
Tedesco
Lehnstuhl.
cadrigulàda , nf Sinonimi e contrari calche, carchidada, càrcinu, cumerada Frasi dae atentu ca cussu molente dat cadriguladas! Etimo srd.
cadrillonédhu cadillonédhu
cadrillòni cadillòni
cadrína , nf Sinonimi e contrari banchita.
càdriu , agt: càrdiu,
càtriu,
cràdiu 1,
cràtiu Definizione
si narat de una cosa ca est lisa; de una cosa o de unu chi ch’essit o tzucat in lestresa, airau, cun fortza (ma, segundhu ite, fintzes crispu, coment'e ufrau, es. tita prena de late)
Sinonimi e contrari
chídrinu,
crispu,
fruscu 1,
ghidhitu
| ctr.
selenu,
lenu
Modi di dire
csn:
conchi cràdiu = conchi ispilidu, ispinniau; dàrendhe una cràdia e una lena = donaindi una frida e una callenti (de fata, de nada e gai), lassendhe andhare o pretenindhe carchi cosa; tita càrdia = crispa, prena; travàgliu cràtiu = apretadu, meda, fatu impresse; sole cràtiu = forte, pitziosu
Frasi
a canno intenno unu dopiete cràdiu chi pariat unu vallu! ◊ sa balla ch'essit cràdia dae su fusile ◊ candho mi at bidu assupríndheli a fuste za ch'est essidu cràdiu! ◊ a s'ispronizada su cadhu ch'est essidu a passu cràdiu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
intense,
agile,
leste
Inglese
quick,
intense
Spagnolo
intenso,
ágil
Italiano
intènso,
scattante
Tedesco
stark,
flink.
cadríxa cadríga
cadrixàre , vrb Definizione matzigare male sa cosa papandho / c. sas dentes = arrodare dentes, traghedhare, tzacurrare is dentes frigandhodhas apare a forte Etimo srd.
cadródhu , agt, nm: cadrudhu,
caudhu,
craudhu Definizione
chi est béciu meda; persona bècia meda
Sinonimi e contrari
iscadrabudhadu,
iscadrudhadu,
iscarrapociau,
scarrabudhau
/
betzone
/
cdh. caucu
| ctr.
giòvunu,
pisedhu
Frasi
sa deina fit gobbosa e betza craudha ◊ custas cosas no sunt piús de moda: sunt cipiciapa de tzias cadrudhas
Traduzioni
Francese
décrépit
Inglese
decrepit (old man)
Spagnolo
decrépito
Italiano
decrèpito,
vècchio decrèpito
Tedesco
hinfällig,
hinfälliger Greis.
cadrógu , agt, nm: cardogu,
cordogu,
crodocu Definizione
chi est a una lúmina, a un'ogu; tzurpu e istramu / allirgu che cuadhu c. = pagu puru!…, allegru própiu nudha
Sinonimi e contrari
bajocu,
bisogru,
mancioglu
Frasi
fillu solu, est tzurpu o est cardogu ◊ ia a bolli isciri ita at iscritu cussu cordogu de dotori! ◊ seu che cadrogu chi bandat aprapendu
Traduzioni
Francese
borgne
Inglese
monocle
Spagnolo
monóculo
Italiano
monòcolo
Tedesco
einäugig,
Einäugige.
càdru , nm: cardu,
gardu Definizione
una genia de erba areste, de tantas calidades ma sèmpere ispinosas, medas bonas a papare; calecuna calidade dha prantant in ortu
Sinonimi e contrari
baldu 1
/
caltzofa
Modi di dire
csn:
c. acotzau = cracangiolu, biancu nidu e modhe, fatu carrarzadu de terra (nadu in suspu de unu, chi est biancu in cara, malàidu); dogna fundu de cardu parit Bernardu = o est babbu o est cerda de palla
Cognomi e Proverbi
smb:
Cardu, Cardus
Terminologia scientifica
rba
Etimo
ltn.
carduus
Traduzioni
Francese
chardon
Inglese
thistle
Spagnolo
cardo
Italiano
cardo
Tedesco
Distel.
cadrúdhu cadródhu
cadrullína cadrallína
cadrúmbulu , nm: cadumbu,
cadúmbulu,
cadúmburu,
cardúmbulu 1,
cardúmmulu,
carúmbulu,
codumbu,
corombu Definizione
bandhera de santu Giuanni, o frore (grogo) de is isposos: una genia de erba chi alluat fintzes su pische, bona po fàere cerdas de palla
Sinonimi e contrari
carciúmbulu,
travodha,
trodha,
trogodhe,
truvedha,
túmbara
Frasi
de corombu unu tempus fenta is cerdas po portai palla e loris in su carru
Terminologia scientifica
rba, V blattaria, V. conocarpum, V. pulverulentum, V. sinuatum, V. creticum, V. thapsus
Traduzioni
Francese
molène
Inglese
mullein (great)
Spagnolo
gordolobo,
verbasco
Italiano
verbasco
Tedesco
St. Johanniskraut.
cadrúmpu , nm Definizione maladia de is boes: su male de su angu (ufradura a su gúturu, prena de sàmbene malu) Terminologia scientifica mld.
cadrúnfu , agt: acarucu, caducu, cadufu, caduncu, craducu Definizione agt. impreau solu cun male in male caducu o cadufu Frasi unu tempus che orruia a terra, mi essiat isprumàcios dea buca e m'iant nau ca tenia su male caduncu ◊ cussu giughet su male cadufu, est sempre ruindhe e sufrit meda Etimo itl. caduco.
cadrunfulàre , vrb Definizione mòvere che una bardúfola, girotai, bagamundhare Frasi a tie piaghet su cadrunfulare… sétzidi in domo e lassa su ballare!
cadrússu , nm Definizione figumorisca ortitza, cussa chi portat su culatzu grogo acrissau; àteru? (S'Ischíglia 3,95,84) 2. in custu pitziobedhu timu, timu e tremu: assumancus po un'iscutixedha, Deus miu, fadeimí torrai a cadrussu! (D.Cau)
cadúcu, cadúfu cadrúnfu
cadúfu 1 cadófulu