imprendhidòre , nm Definizione chie impreat unu capitale in calecunu trebballu, indústria o àteru de produtivu.
imprènere, imprèni , vrb: imprènniri Definizione
prenare, mescamente prènnere a unu de ideas o fintzes de fàulas bastat de dhu pònnere contra a un'àteru o fintzes po dhu cumbínchere de calecuna cosa e dhu tènnere a favore
Sinonimi e contrari
infertzire 1,
pienare,
plèniri,
reprenare
/
cumbínchere,
improssimare,
intrúxiri
Frasi
imprenu de sa pobidha, a innòi no nci fiat prus torrau e aditzu aditzu mi salludàt (A.Garau)◊ iant imprenu sa genti po nci dhus bogai de is làcanas insoru ◊ est issu chi dhus at imprenus, promitendidhus maris e montis! ◊ candho deo no che so imprenent a issu contr'a mie
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
plagier,
endoctriner
Inglese
to subjugate motally
Spagnolo
influir,
adoctrinar
Italiano
plagiare,
indottrinare
Tedesco
plagiieren,
indoktrinieren.
imprenidòre , agt, nm Sinonimi e contrari bolluzadore, insulladori, mintevogu, piliseri, supuzeri, trebuleri Etimo srd.
impreniméntu , nm Definizione su imprènere; foedhandho de terras, su semenóngiu Sinonimi e contrari prenimentu / prenirura, semenóngiu 2. torrat su tempus de s'imprenimentu: sa terra isciusta aspetat su sèmini! Etimo srd.
imprennàre imprendài
imprènniri imprèni
imprènta , nf Definizione
genia de marcu o singiale chi abbarrat ponendho calecuna cosa mescamente a incracadura; machinàrios e istabbilimentu po iscríere líbberos, giornales e àteru e fintzes s'iscritura de òperas a machinàriu / s'i. de sa muneda = zenia de mógliu pro imprentare dinari
Sinonimi e contrari
arrastu,
sémida
/
assempru,
assimitzu,
bisura
/
istamperia
Frasi
preparo un'abbarzu cun s'intentu de dare a sa natura s'imprenta de sas manos mias ◊ at lassadu s'imprenta de su pè
2.
isse cheriat assemitzare a sos cusinos e chircaiat de si dare imprentas e maneras de ómine vonu ◊ già giuches imprentas vonas!…
3.
no eus pótziu passai a s'imprenta totus cudhas òperas dignas de èssiri pubblicadas
Etimo
spn.
emprenta
Traduzioni
Francese
empreinte,
frappe,
cachet,
typographie
Inglese
imprint,
mint mark,
seal,
printing works
Spagnolo
huella,
imprenta,
cuño
Italiano
imprónta,
cònio,
sigillo,
tipografìa,
stampa
Tedesco
Abdruck,
Prägestempel,
Siegel,
Druckerei,
Druck.
imprentadòre, imprentadòri , nm Definizione
chie trebballat (o tenet istabbilimentu, machinàrios) po imprentare
Traduzioni
Francese
typographe
Inglese
printer
Spagnolo
tipógrafo
Italiano
tipògrafo
Tedesco
Drucker.
imprentadúra , nf Definizione su imprentare Sinonimi e contrari imprimidura, istampa.
imprentài, imprentàre , vrb Definizione
pònnere, lassare o fàere s'imprenta, ma nau mescamente in su sensu de iscríere líbberos, giornales e àteru cun machinàrios
Sinonimi e contrari
puncionai
Frasi
deo istimo cussas manos de pastore e cussa cara ue bentos fritos e suore bi ant iscritu su prétziu de su pane cun líteras imprentadas in sa pedhe (S.Corriga)◊ cussu líbberu at imprentadu in s'ammentu de sos Sardos sos versos de Mereu ◊ portant su mari sardu imprentau in is ogus
Etimo
spn.
emprentar
Traduzioni
Francese
imprimer,
graver
Inglese
to print
Spagnolo
imprimir
Italiano
stampare
Tedesco
drucken.
imprentzadúra , nf Definizione su imprentzai Sinonimi e contrari afissa, aggafiada, astrinta Etimo srd.
imprentzài , vrb: isprentzare Definizione istrínghere a prentza, istrínghere o incasciare fintzes in mesu de duas cosas Sinonimi e contrari prenciai, supressare / aggafiare Frasi su lustincu dhu poniant a còghede e apustis dh'isprentzànt in d-unu sachitu e bessiat s'ozu (L.Pisano) Etimo srd.
imprèsa , nf Definizione organizatzione de un'atividade po prodúere o bèndhere ccn. cosa, fintzes iscuadra o cambarada de operajos a contu de un'impresa postos a fàere unu trebballu; cosa, pruschetotu de grandhu importu, chi unu leat a fàere / fai unu trabballu a i. = a iscarada, a cótimu Sinonimi e contrari aziendha / cantieri Frasi cussu triballu l'at leadu un'impresa 2. cue b'est s'impresa triballendhe.
impresàriu , nm Definizione mere de un'impresa Sinonimi e contrari imprendhidore / cdh. imprisàriu Frasi cussu depit èssi s'impresàriu chi pagat is chi fàinti cosa in sa televisioni, is chi cantant, sonant ◊ tra sardos no be at distintzione, manovales, minadores e impresàriu.
impresonài imprasonài
impresonaméntu , nm Definizione
su impresonare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
incarcération
Inglese
imprisonment
Spagnolo
encarcelamiento
Italiano
carcerazióne
Tedesco
Einkerkerung.
impresonàre imprasonài
impressàdu , pps, agt Definizione
de impressare; chi tenet presse / avb. a s'impressada = impresse
Sinonimi e contrari
acodiu,
allestridu,
impressaridu,
impressidu
/
ttrs. imprissadu
| ctr.
adasiau,
immajonadu
2.
sigo, timendhe de mi perdire in buturinos caminendhe impressadu ◊ impressados sezis? tratenide!
3.
a s'impressada onzi isperànscia ti che ses gitendhe
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
qui a de la hâte
Inglese
hurried
Spagnolo
presuroso,
apresurado
Italiano
frettolóso
Tedesco
eilig.
impressadúra , nf Definizione su impressare, impresse, coitandho meda Frasi custu pani est cotu a impressadura: a foras est cotu ma aintru est crú Etimo srd.
impressadúra 1 , nf Definizione su imprassai Sinonimi e contrari abbratzada, imprassada, afianzamentu, afranzadura Frasi boleus ballus sadrus, no ballus a impressadura, comenti faint cussus aremigus, putzi! putzi! Etimo srd.