incroxolài , vrb Definizione fàere corgiolu, fàere pígiu de carre, de pedhe Sinonimi e contrari acorzolare | ctr. iscorgiolare, scorgiai, spilloncai Frasi si t'iscroxolas, sa pedhi gei torrat a incroxolai Etimo srd.
incruadúra , nf: incrubadura,
incurbiadura Definizione
su incrubare, su abbasciare o èssere abbasciau a un'ala de unu paris, de calecuna cosa chi iat a istare in paris
Sinonimi e contrari
incrunu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
inclinaison,
courbe
Inglese
inclination
Spagnolo
curvatura
Italiano
inclinazióne,
incurvatura
Tedesco
Neigung,
Beugung.
incruadúra 1 , nf Definizione
su incruai 1, peorare, essire prus dolorosu, peus
Sinonimi e contrari
agghégiu,
incruéschida,
pejoramentu,
pejoria
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
recrudescence
Inglese
recurrence
Spagnolo
recrudecimiento
Italiano
recrudescènza
Tedesco
Verschlimmerung.
incruài , vrb: incrubai,
incrubare,
incuare,
inculbare,
incurbare,
incurbiai,
incurbiare,
incurvare Definizione
abbasciare a un'ala, pònnere a un'imboe, culembru; abbasciare sa conca, indrúchere s'ischina a cara a denanti; su si indrúchere a ccn., a su chi bolet s'àteru
Sinonimi e contrari
ancrucare,
cruai,
incrunai,
inconchinare,
incrinire,
incrubedhare,
incrunai,
indortinare,
ingruxare,
palangai
| ctr.
arritzare,
istantargiai,
ficare
Frasi
m'incurvavo in sa funtana bufandhe a fruncu ◊ si est incrubau a ndi bodhí cosa de terra ◊ fit timendhe a s'incurbiare a cullire crocas ◊ su bentu est tirendi aici e sa mata s'incrubat a cussa parti ◊ zuchet s'ischina a unu cantzu a fortza de istare incurbiau ◊ incrua s'istrexu po pigai prus àcua a tassoni! ◊ totu sas matas s'incrubant ◊ apo incurbadu sa conca e mi so cagliadu
2.
su soli si nci fiat incrubendu
3.
no est de atzetare goi a conca incurbiada su chi nos benit o chi nos fachent!
Cognomi e Proverbi
prb:
chie meda s'incúrviat su culu si li biet
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
incliner,
pencher,
s'incliner,
s'humilier
Inglese
to incline,
to bow,
to bend down
Spagnolo
inclinar,
agachar,
humillarse
Italiano
inclinare,
chinare,
inchinarsi,
umiliarsi
Tedesco
neigen,
sich neigen,
sich erniedrigen.
incruài 1 , vrb rfl Definizione fàere o essire coment'e cruo, tostau, grave, o fintzes (foedhandho de gente) pagu educadu, a sa grussera Sinonimi e contrari incalèschere Etimo srd.
incruàu , pps, agt: incurbiau Definizione
de incruai; chi est a conca e a ischina abbasciada a cara a denanti
Sinonimi e contrari
ancrucadu,
gruciadu,
imbassiadu,
ingruxadu,
parangau
| ctr.
ritzu
Traduzioni
Francese
penché
Inglese
bent
Spagnolo
agachado
Italiano
chino
Tedesco
gebeugt.
incruàu 1 , pps, agt Definizione de incruai 1; nau de una terra, chi est tostada, chentza arada, chi est crudine.
incrubàda , nf Definizione abbasciada de conca (o fintzes cun totu su bustu de sa carena) Sinonimi e contrari incúrbiu, ingratziada Etimo srd.
incrubadítzu , agt Definizione chi s'incrubat cun facilidade, chi no est téteru Sinonimi e contrari indullidori, mugiaditu, abbentaditu | ctr. téteru Etimo srd.
incrubadúra incruadúra
incrubài, incrubàre incruài
incrubedhàu , pps, agt: incurbedhadu Definizione de incrubedhare; chi portat is palas giumburudas Sinonimi e contrari aggobbedhau, inconchedhadu, ingobbedhadu, paligrobedhatzu, tónchinu 1 / cdh. inculcuvidhatu 2. est betzu e totu incurbedhadu ◊ cussu est totu incrubedhau ca at triballau meda ◊ sa tzia est incrubedhada in s'oru de su zannile ◊ zughet sa carena indoliminzada a fortza de arreare incrubbedhau.
incruciài , vrb: incultare,
incultziare,
incurciare,
incursai,
incursare,
incurtzae,
incurtzai,
incurtziare,
ingrutzai,
iscurtziai Definizione
fàere prus curtzu, segare una cosa menguandho sa longària (ma si narat de tempus puru); passare in àteru logu (prus che àteru fora de camminu) a manera de fàere innanti a lòmpere a ue si depet andhare; bènnere o andhare prus acanta a ccn. o a calecuna cosa
Sinonimi e contrari
acurtzai,
cercinae,
chertzinare,
murtzinare
/
acostai
| ctr.
illonghiare,
pellongare
Frasi
su bènnere mancu a sas régulas li at incurtziau sa bida ◊ in atóngiu is diis s'iscúrtziant ◊ balla, ingrutzendi funt is diis: est giai iscurigau mortu!◊ incruciadha, sa chistioni, e coita puru!
2.
cuss'istrada incúrtziat meda ca no bi at furriadas
3.
dhi pigat sa manu, si dh'incurtzat a is lavras e dha basat (F.Pilloni)◊ s'incurtzat acanta coment'e su pistilloni chi bolit cassai unu síntzulu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
abréger,
raccourcir
Inglese
to shorten
Spagnolo
acortar,
abreviar
Italiano
abbreviare,
raccorciare
Tedesco
abkürzen.
incrudèschere , vrb: incruèschere Definizione
provare dolore, dispràxere, fàere o essire peus, prus dolorosu; nau de cosas coendho o faendho, chi no coent o no essint bene / i. su male = impeorai
Sinonimi e contrari
dòlere,
dispiàchere,
incrèschere,
rànchere
/
incalèschere,
incancheriare
Frasi
si pecadu no atrogas su coro incrueschet ◊ cantu martirizu: su patire tou est piús incruéschidu!
2.
l'incrudeschet sa cundanna chi at iscontau
3.
su màndhicu at incrudéschiu ◊ sa pasta si est incrudéschia (G.F.Sedda)
Etimo
spn.
encrudecer
Traduzioni
Francese
regretter,
aigrir
Inglese
to regret,
to grow worse (harsh)
Spagnolo
doler,
exacerbar,
encrudecer
Italiano
rincréscere,
incrudire,
inasprire
Tedesco
leid tun,
sich verschlimmern.
incrudeschidúra , nf Definizione su incrudèschere Etimo srd.
incrudinàre , vrb Definizione essire abbetiosu, tostorrudu, acodinau, su si pònnere de punta / i. de origras = fai origas surdas, no chèrrere iscurtare sa resone Sinonimi e contrari abbetiae, aperrighinare, impuntare Etimo srd.
incrudinónzu , nm Sinonimi e contrari abbétia, tostorrímine Etimo srd.
incruèschere incrudèschere
incruéschida , nf Definizione
su incruèschere
Sinonimi e contrari
aggravamentu,
aggravu,
impeoramentu,
pejoramentu,
pejoria
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
recrudescence
Inglese
fresh outbreak
Spagnolo
recrudescencia
Italiano
recrudescènza
Tedesco
Verschlimmerung.