rúnnine rúndhina
runníu , agt, nm Definizione chi o chie rundhat, istat andhandho, in giru Sinonimi e contrari runnadore, rundhajolu, rundhanu, rundheri Etimo srd.
rúntza , nf Definizione calidades diferentes de lua, tupighedhas linnosas chi bogant unu latighedhu toscosu chi faet a iscrafíngiu che a s'orrúngia, si ndhe ferit a sa carre Sinonimi e contrari latóricu, lua, runtzedha, titímbalu Terminologia scientifica rba, Euphorbia peplus, E. pithyusa ssp. cupanii.
runtzèdha , nf: runzedha Sinonimi e contrari runtza / lua, rughedha / cdh. rugnedha.
runtzinàlla , nf Definizione cuadhedhos metzanos e, in cobertantza, gente metzana Frasi fache discostare sa runtzinalla chi si m'est bortada Etimo srd.
runtzinàre , vrb Definizione prus che àteru, furare cuadhos Sinonimi e contrari afufai, arpiai, arrapagnare, aungrare, furai, sdorrobbai Etimo srd.
runtzínu , nm Definizione cuadhedhu de pagu contu, metzanu, fintzes burricu Frasi no apretedas s'isprone a su póveru runtzinu, si no in mesu caminu si arrempellat apuradu (F.I.Mannu) Cognomi e Proverbi prb: onzi cadhu curridore torrat a runtzinu Etimo itl. ronzino.
runtzòne , nm: rutzone Definizione
genia de passante de ferru, po poderare serrada un'apertura
Sinonimi e contrari
alcione,
barcioni,
facioni,
ferrisciale
Frasi
bi at zanna chi serrat a crica e zanna chi serrat a rutzone (S.Seu)
Cognomi e Proverbi
smb:
Ruzzone
Etimo
itl.
runzone
Traduzioni
Francese
verrou
Inglese
bolt
Spagnolo
cerrojo,
pestillo
Italiano
chiavistèllo
Tedesco
Riegel.
rúnza rúngia
runzài , vrb: arruntzai* Definizione fàere totu a pinnigas, a piegas, coment'e orrobba posta male, a muntone Sinonimi e contrari acarrongiai, afrangillonai, apigiare, atavellai, frongire, granculai | ctr. istirai.
runzèdha runtzèdha
rúnzida rúnida
runzonàda , nf Definizione
in sa carena, su tretu de is errigos
Terminologia scientifica
crn
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
région rénale
Inglese
renal region
Spagnolo
riñonada
Italiano
regióne renale
Tedesco
Kreuz.
runzòne , nm: orrungione* Definizione s'arremu (duos), in bentre a parte de apalas, ue passat totu su sàmbene po ndhe seberare s'orina chi nche bogat a sa busciuca / r. abbasciadu = chi at cédiu, caladu prus a bàsciu Sinonimi e contrari arrene, arrigu, nerule.
runzósu , agt: arrungiosu*, orrugnosu, runzosu Definizione chi portat s'orrúngia; nau de ccn. po su chi sentit, chi tenet coment'e ódiu, tírria po s'àteru Sinonimi e contrari zelosu / cdh. rugnosu.
rúo rú
ruólu rólu 1
ruósu rubósu
rúpere , vrb Definizione
su naschire, su essire de s'erba intzeurrada, su passare de una parte a s'àtera in logos prenos de linna (cresura, matedu, padente cracu); su pesare de s'arrescotu a pitzu in su cadhàrgiu postu in su fogu; su si apèrrere de una pibisia impostemada (in matéria)/ pps. rúpidu / rúpere in titas = ammadurare in titas, nadu de pitzoca faghindhe a fémina
Sinonimi e contrari
acarpire,
irrúpere,
irrutiare,
punciai,
rupire,
scoitai,
tidhire
Frasi
si no proet, s'erba no rupet ◊ duos tudhos d'erba bi at rúpiu ◊ in cussu tretu ifustu su logu est totu rúpidu ◊ aiat próitu meta e a capitanni su terrinu fit rúpitu primitiu
2.
passesit rupendhe buscos de ozastros, de chercos, de lidones ◊ rupes sos gianniles, pedendhe ◊ in cussas cresuras no faghet a bi rúpere ◊ no isco comente cussa famíllia de Frantza passendhe in Córsica ndhe rupeit innoghe
3.
su soru depet rúpere chentza pesare bullu
Cognomi e Proverbi
prb:
bucone partiu no rupet brente
Etimo
ltn.
rumpere
Traduzioni
Francese
pousser,
pénétrer
Inglese
to sprout,
to pass through
Spagnolo
brotar,
penetrar
Italiano
spuntare dell'èrba,
penetrare
Tedesco
hervorsprießen,
eindringen.
rupiàre , vrb: ruspiare Definizione betare salia, ispudu, betare a fora Sinonimi e contrari arruspire, carraschiare, gruspire*, iscupiri, ispudai, rispiare Frasi amus bidu calchi ómine de fama ruspiendhe sa mama e tzertas mamas frundhendhe sos fizos (G.A.Cossu)◊ cantu de bene retzis in sa vida lu rúspias in fele biaitu! ◊ "Proet vostè!", li rispondhet cudhu rupièndhesi in manos e frighèndhelas una cun s'àtera ◊ teniat sa buca piena de salia e no ischiat inue rupiare 2. su columinzu rúpiat fumu.