recàpidu , nm: arrecàpidu* Sinonimi e contrari arracatu, provistas Frasi su sàbudu mandàt su connau a bidha po portai recàpidu: pani, ingaúngiu, legúmini e trigu po su semíngiu.
recapitài, recapitàre , vrb Definizione portare ccn. cosa a ue unu si agatat.
recàpitu , nm Definizione logu, domo ue unu si agatat e podet èssere cricau e agatau.
recasciài , vrb: arrecasciai* Definizione aconciare unu muru béciu torrandho a nou unu tretu, una foga, fintzes cartzare unu muru, aciúnghere muru de fundhu, de asuta a tretu tretu.
recatài , vrb rfl: arrecatai* 1 Definizione fàere su giuditziosu.
recatàju , agt, nm Definizione chi o chie no lassat nudha inue passat, chi si che furat dónnia cosa Sinonimi e contrari furànciu, furuncu, mostrengheri Etimo srd.
recataméntu , nm Definizione
su si recatai, su istare unu pagu coment'e duritosos
Sinonimi e contrari
discrutzu,
refrenu,
regrésciu
Frasi
"Fuedhant sa buca e is ogus", m'iat iscoviau una dí chi iat allentau su recatamentu de sempri
Traduzioni
Francese
retenue
Inglese
self-restraint
Spagnolo
recato
Italiano
risèrbo,
ritégno
Tedesco
Zurückhaltung.
recatósu , agt Definizione logu chi dhue creschet erba meda, chi dhue at recatu, pastura meda 2. in sas badhes profundhas de su coro unu bàllizu recatosu e netu pro tene…(J.Pira) Etimo srd.
recàtu , nm: arracatu,
errecatu,
ricatu Definizione
provistedha de cosas de papare: pane, pasta, ingaúngiu, alegúmenes, e àteru, o fintzes erba, pàsculu (foedhandho de bestiàmene); totu su necessàriu po fàere una cosa (cosire unu bestire, iscríere)
Sinonimi e contrari
bustu,
màndhicu,
mucitura,
papai 1,
pàsculu
/
arrecàpidu
Frasi
nues de espe e musca si sunt gherrendhe su recatu ◊ pònemi su recatu pro una chida, ca intro a robba! ◊ dogni astore est in chirca de recatu ◊ fut pastore chentza terra po recatu ◊ cun su ricatu in buca est mortu de su fàmine!
Etimo
spn.
recato
Traduzioni
Francese
nourriture,
provision
Inglese
food,
supply
Spagnolo
comida
Italiano
cibo,
provvista
Tedesco
Kost,
Vorrat.
rèce , nf: arretza,
erressa,
reta,
rete,
retza Definizione
genia de tessíngiu lascu prus che àteru po piscare (ma fintzes sa de is campos de giogare a bòcia po serrare sa porta a parte de apalas, o po serrare logu, o téssia prus a cracu meda fintzes po segare su bentu e aprigare, e àteru); in cobertantza, cosa o trassa chi serbit a cassare a unu no tanti cuncordu po calecuna cosa; puntu, bòcia intrada in rete in su giogu a fúbbalu; línias e cundhutos chi serbint a ispràghere in logu mannu o portare calecuna cosa / genias de retza: po cassai pisci, pillonis, conillus; retza tunda = retza chi, ghetada in s'àcua, si oberit e, arribbada a fundu, si serrat e inserrat su pisci; àtera genia de retzas: elétrica, ídrica, telefónica, de su gasu, e oe internèt
Sinonimi e contrari
arraciallu,
filau,
ganghiledhu,
óbiga
Modi di dire
csn:
parare sa retza = pònnere sa retza a manera de poder tènnere sa fera; pigai a retza = cassai; intrai in sa retza = abarrai ingannaus
Frasi
no resessiant a ndhe tirare sa retza de cantu fit piena de pische ◊ ant lassadu retes e barcas ◊ ghetaidhoi sa retza ca dhoi at pisci meda! ◊ cun sas retas a pala Pep'Iscedhu si aviat a piscare ◊ is piscadores fuant betanno is reces a mare
2.
malaita belosia chi ponet s'ómine in retza! ◊ in sas retzas de amore tenzo su coro inserradu (P.Mossa)
Terminologia scientifica
ts, ans
Etimo
itl.
rezza
Traduzioni
Francese
filet
Inglese
net
Spagnolo
red
Italiano
réte
Tedesco
Netz,
Tor.
rechèdere, rechèdiri , vrb: arrachèdiri, errechèdere Definizione andhare bene meda, fàere bene, pràghere, nau mescamente de cosa de papare, alimentu chi asséliat unu bisóngiu coment'e chi siat própriu cussu su chi bolet o pedit un'organísimu; foedhandho de unu dolore passau, torrare, dòlere torra Sinonimi e contrari cufàchere, piàchere | ctr. nòcere Frasi cussa no est cosa chi mi rechedet: donzi borta chi ndhe mànigo mi faghet male ◊ su tempus at ifriscadu e daghi si che intrat su sole rechedit su fogu 2. su dolori mi rechedit Etimo itl. richiedere.
rechènte , agt: reghente Definizione
chi est fatu de pagu, a friscu, chi est de pagu tempus, fintzes de is tempos nostos
Sinonimi e contrari
modernu,
nobu
| ctr.
anticu
Frasi
custu dannu est reghente: ch'est fintzas s'ormina frisca ◊ sas cosas prus reghentes si connoschent menzus ◊ cussos sont fufurajos naschitos de rechente ◊ tropu rechente e dolorosa fit s’iscadhura de sa malasorte chi custos corvos aiant batúu a domo issoro
Etimo
ltn.
recente(m)
Traduzioni
Francese
récent
Inglese
recent
Spagnolo
reciente,
fresco
Italiano
recènte
Tedesco
jüngst.
rechèsta , nf: renchesta, rinchesta Definizione su rechèdere in su sensu de pedire, dimandhare ccn. cosa / èssere a renchesta (nau de faina) = a mesincumentu, a mesurenchesta, sentza de acabbai Sinonimi e contrari dimandha, percunta, perrogu, preguntada Etimo srd.
rechéstu , pps Definizione de rechèdere, rechédidu.
réchia , nf: arréchias Definizione pasu, paghe; pregadorias po s'ànima de is mortos Sinonimi e contrari arresetu, assébiu, pasa 1 / rechiemeterna Frasi sa gherra de sa vida no at réchia mai 2. réchias e fiores pro sos moltos Etimo ltn. requie(m).
rechiài , vrb Definizione nàrrere, rasare, cantare is réchias Etimo srd.
rechiamàre , vrb Definizione torrare a pigare a unu a sordau, a su servítziu chi fut faendho innanti, pruschetotu po gherra.
rechiemetèrna , nf Definizione requiem aeternam, genia de pregadoria chi si narat po is mortos Sinonimi e contrari réchia Frasi cun s'avolotu de totu cussa genti, in campusantu, no arrennescis a nai mancu una rechiemeterna.
rechíglia, rechíllia , nf: arrelíchia,
richíllia,
relica,
relíchia Definizione
css. arremu chi abbarrat de unu santu o cunsiderau che santu, o cosa chi dhi est aparténnia e at manigiau issu, tenta in contu coment'e sagrada, e fintzes calesiògiat cosa chi s'istimat meda o chi si chistit coment'e cosa de importu (e deosi nau fintzes a befa)/ carculare a unu che r. = meda
Sinonimi e contrari
cdh. rilica,
ttrs. riríchia
Frasi
che relíchias santas dent èssere postas in tecas de oro ◊ duas giòvanas ant tentu s'atrevimentu de pediri is relíchias de is duus santus po dhas portai a sa parróchia nosta
2.
cussu fizu l'at che richíllia ◊ sa luche est birtude, richíllia de su coro, cossolu! (F.Satta)
Terminologia scientifica
prdc
Traduzioni
Francese
relique
Inglese
relic
Spagnolo
reliquia
Italiano
relìquia
Tedesco
Reliquie.