arrebedhài , vrb: arrepedhae,
arrepedhai,
arrepedhare Definizione
fàere fortza po no si lassare dominare; fàere fortza po no pònnere mente
Sinonimi e contrari
acromai,
acumbuai,
arrampedhai,
arrebbellai*,
calchedhare,
calchidare,
callidare,
carcinai,
screnciai
Frasi
sa màchina est arrepedhada e no si resessit a la pònnere in motu
2.
chi no arrepedhas, tui no ses cuntentu! ◊ ma càstia custu impiegau arrepedhandu a su chi narat su síndhigu!
Traduzioni
Francese
offrir de la résistance
Inglese
to rebel
Spagnolo
rebelarse
Italiano
ribellare,
far resistènza
Tedesco
sich erheben,
Widerstand leisten.
arregortzài , vrb: arregurtzai Definizione
pònnere iscaza, orrugos de pedra, pedra pitica in is calancas, fossos, buidos, faendho muru, po prènnere, aparigiare
Etimo
ctl.
regalzar
Traduzioni
Francese
boucher des fissures avec de petits bouts de pierre
Inglese
to splinter again
Spagnolo
encascotar,
rellenar
Italiano
riempire con schégge di piètra le fessure dei muri,
rinverzare
Tedesco
mit Spänen oder Splittern verstopfen.
arresciòni , nm: arriscioni,
arrintzone,
arritzone,
arritzoni,
arruscioni,
arrutzoni,
erriscioni*,
ritzone Definizione
arritzoni de mata, de terra, de sicu, genia de animaledhu chi si faet sa tana in terra o in buidos de mata, essit solu a denote, portat sa pedhe totu ispinas (foras de sa bentre) e candho dhu tocant si faet a bòcia totu ispinosa a dónnia bandha; genia de animaledhu de mare, tundhu, piticu de sete o oto centímetros, a ispinas longas a dónnia bandha (arritzoni de mari o de tríscia); su primu corgiolu de sa castàngia, totu a ispinas longas; nau in cobertantza, su sutabbídhiu de sa fémina / is partis de un'a. de mari: scroxu, ispina, buca, títulas (oos, solu de s'a. fémina), sidhus (genia de bentosas)
Sinonimi e contrari
eritu*,
ischissone
/
tzinnea,
tzintzinu
Modi di dire
csn:
intrada de leoni e bessida de arritzoni = fatura de chie si paret de chèrrere o de poder fàghere meda e agabbat a birgonza o no faghet nudha; is arritzonis (de mari) iscolant = perdent sos oos, che lis essint irfatos a brou
Frasi
dhoi at lèpuris, conillus e arruscionis ◊ portat is pilus círdinus coment'e un'arruscioni
Terminologia scientifica
anra, erinaceus aeuropeus italicus; anb, arbacia pustulosa, paracentrotus lividus, echinus acutus, e. melo, sphaerechinus granularis; rbr
Traduzioni
Francese
hérisson,
hérisson de mer
Inglese
hedgehog
Spagnolo
erizo
Italiano
rìccio,
rìccio di mare
Tedesco
Igel,
Seeigel.
arrítzu 1 , nm: erritzu 1,
ritzu 2 Definizione
orrughedhu minudu de calecuna cosa, fintzes bículu o tanchedhu de cosa a papare
Sinonimi e contrari
abighíngiu,
brutura,
grisu 1,
rena,
renza,
rosca,
solla
Frasi
dogna arritzu ti parit una trai ◊ bis s'arritzu me is ogus de su bixinu ma no su truncu chi portas tui ◊ a pràngiu teneus malloredhus cun ghisau, arritzus de sartitzu e tomatas ◊ in sa símbula no dhui lassàt un'arritzu de pódhini
Cognomi e Proverbi
smb:
(S)arritzu
Traduzioni
Francese
fétu,
grain de poussière
Inglese
speck
Spagnolo
pizca
Italiano
brùscolo
Tedesco
Körnchen.
arrómu , nm Definizione
est su betare frores o erbas o cambos po bellesa
Sinonimi e contrari
arramadura
Frasi
ant portau fròngia po arromu ◊ po Corpus Domini andastus a segai arromu e arromastus sa bia
Terminologia scientifica
sntz
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
jonchée de fleurs
Inglese
decking with flowers
Spagnolo
el decorar con flores
Italiano
infiorata
Tedesco
Blumenschmückung.
arróscu , nm, nf: arruscu,
orrusca,
rusca* Definizione
su pígiu de corgiolu chi abbarrat a su suérgiu apustis bogau su ortigu, corgiolu de is matas
Frasi
bollu su ortigu cun s'arruscu interu comenti ndi dhu bogant de su truncu de su suérgiu
Terminologia scientifica
rbr
Traduzioni
Francese
seconde couche externe de l'écorce du chêne-liège
Inglese
second rind of cork-tree
Spagnolo
segunda capa del corcho
Italiano
secónda scòrza del sùghero
Tedesco
die zweite Korkrinde.
arveghínu , agt: berbechinu*,
elveghinu,
vervechinu Definizione
chi est de brebè; nau in suspu de unu, chi est tontu o de pagu contu coment'e is brebès, o chi deasi dhu càrculant
Sinonimi e contrari
irvechinu
Frasi
su pópulu arveghinu ant de trampare
Traduzioni
Francese
de brebis
Inglese
sheep's milk cheese
Spagnolo
de oveja
Italiano
pecorino
Tedesco
Schaf…
àrviu , nm: àviu 1 Definizione
cosa chi si arrennescet a ischire de calecuna chistione; capacidade de pigare is fragos; fintzes marcu, neghe, mància chi abbarrat de calecunu male / pigai àrviu de ccn. cosa = leare oru, chircare de ndh’ischire, bènnere a ischire, pigai s’arrastu
Sinonimi e contrari
arviedhu,
assunta,
indíscia,
seru,
sudhitura
/
annasu,
arrasta
Frasi
is arrúndilis si pesant a bolai fintzas a candu no intendint àrviu de luna prena ◊ ndi apu inténdiu un'arviedhu a trevessu chi ses isposa ◊ arguai si teniat àrviu de unu nemigu: dhu carriàt finas a dhu fai a chirriolus!
2.
s'àxina ocannu tenit àrviu de pesti niedha ◊ su chi fint chirchendhe l'at agatadu su cane cun s'àviu ◊ paret cane de cassa chi at pigau àviu a crachi cosa!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
connaissance,
avoir vent de qqch.
Inglese
inkling
Spagnolo
indicios
Italiano
sentóre
Tedesco
Witterung.
asciugàriu , nm: sciugàriu Definizione
su bene, totu is trastos de sa cojuada noa: istrégiu, trastos, bestimentu, mobbília e àteru
Sinonimi e contrari
aciva,
ammanitzu,
pannamenta
Etimo
spn.
axuuar
Traduzioni
Francese
trousseau de jeune fille
Inglese
trousseau
Spagnolo
ajuar,
equipo
Italiano
corrèdo della spòsa
Tedesco
Aussteuer.
assaghinàre , vrb Definizione
isciúndhere su logu, sa cosa, de saghina, de orrosu
Sinonimi e contrari
issaghinare,
saurrare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire devenir humide de rosée
Inglese
to wet with dew
Spagnolo
rociar
Italiano
bagnare di rugiada
Tedesco
mit Tau benetzen.
assainetàre , vrb Definizione
pònnere sainete, giare sabore bonu a sa cosa de papare
Sinonimi e contrari
insaboriai
| ctr.
isaboriare
Etimo
srd.
asainetar
Traduzioni
Francese
donner de la saveur
Inglese
to flavour
Spagnolo
sazonar,
sainetear
Italiano
insaporire
Tedesco
würzen.
assanniàda, assannigàda , nf Definizione
cropu de sanna
Sinonimi e contrari
issannada
Frasi
assanniadas e mossos de sirbone ◊ lassa istare sa figu biculada, ca si bi agatas calchiunu bobboi ndhe podes àere un'assannigada… (B.Mureddu)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
coup de défense
Inglese
bite with the fangs
Spagnolo
colmillazo
Italiano
zannata
Tedesco
Hieb mit den Hauern.
asserilàu , pps, agt: assirilau Definizione
de asserilare; chi est làngiu meda, nau de porcu chi giughet gremes
Sinonimi e contrari
lagnu,
marriu
Traduzioni
Francese
infesté de vers,
plein de vers
Inglese
wormy animal
Spagnolo
animal verminoso
Italiano
animale verminóso
Tedesco
Tier voller Würmer.
assessoràu , nm Definizione
parte de un'amministratzione púbblica, cumpartimentu chi pertocat is afàrios, is fainas, is impreos de una matessi genia (es. trebballos e òperas púbblicas, cultura, su personale o àteru) e incàrrigu a chie dhu depet contivigiare
Traduzioni
Francese
mandat de conseiller
Inglese
assessorship
Spagnolo
concejalía
Italiano
assessorato
Tedesco
Assessorat.
assortàdu , agt: assortau,
assultatu Definizione
bene assortadu, chi tenet bona sorte, bona fortuna, dícia
Sinonimi e contrari
addiciadu,
afoltunadu,
auradu,
aurosu,
diciosu,
fadosu,
iscofadu,
orbau
| ctr.
irfortunadu,
mabassortau
Modi di dire
csn:
èssere assortadu = bene assortadu, tènnere fortuna; èssere male assortadu = irfortunadu, àere males, dirgràssias mannas
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
qui a de la chance
Inglese
lucky
Spagnolo
afortunado
Italiano
fortunato
Tedesco
glücklich.
astoremarínu , nm Definizione
stori de pisci, de sa púliga, genia de pigione papadore de petza chi faet abbitu in logos de istagnu
Terminologia scientifica
pzn, circus aeruginosus
Traduzioni
Francese
faucon de marais
Inglese
duck-hawk
Spagnolo
arpella,
borní
Italiano
falco di palude
Tedesco
Rohrweihe.
àstua , nf: àstula Definizione
orrughedhu de linna minore, crutzu e ladu, bogau o segau unu pagu de longu, a isperradura, segandho e iscudendho a segure; genia de naturale de ccn. / àstua de prana = apranadura
Sinonimi e contrari
alciuza,
doladu,
gliesca,
iscata,
isciapa,
schedra,
taza
/
naturale
Modi di dire
csn:
bogai à. de unu truncu, faisí a àstulas; betare s'à. de unu a un'àteru = pigai is difetus de un'àteru; andhare in àstula (nadu de unu) = èssere astulau, irdeortu, pagu atentu faghindhe cosa
Frasi
àstula negat d'esser de presone, ma su truncu est de veru delincuente (B.Asili)
2.
pro s'àstula mala chi at, lu leant totu de lantza e de punta ◊ bae chi già li at betadu, s'àstula de su babbu!
Cognomi e Proverbi
prb:
àlbori orrutu, totus dhi bogant àstula
Etimo
ltn.
astula
Traduzioni
Francese
éclat de bois
Inglese
splinter
Spagnolo
astilla de madera
Italiano
schéggia di légno
Tedesco
Holzsplitter.
atafiaméntu , nm Definizione
su papare a meda, impresse, papada manna
Sinonimi e contrari
abbentrada,
abbrentosicada,
abbrentosichedhada,
abbuzada,
atatamacada,
atatina,
isbuserigada
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
action de gaver
Inglese
big-feed
Spagnolo
atracón
Italiano
scorpacciata
Tedesco
Fresserei.
ataleschí , cng Definizione
a tales chi… = a manera chi…, a puntu chi…
Frasi
avisant sos fideles ataleschí acudant a crésia ◊ a tales chi viva friscu e sanu ◊ onora a su babbu e a sa mama a tales chi bivas tempus meda ◊ si un'istante iscultaias, a tales chi piús no ti ndhe bantes, ti proao in rejones apagantes
Traduzioni
Francese
de sorte que,
afin que
Inglese
so that
Spagnolo
para que
Italiano
talchè,
affinchè
Tedesco
so daß,
damit.
atèndhere , vrb: atendi,
atèndiri,
atènnere Definizione
tènnere contu, giare atentzione a unu trebballu, a una faina, a una persona po su chi dhi podet serbire, fàere faina; fintzes serbire, abbàlere de fàere fortza / pps. aténdhidu / atèndiri de… = sassiare de…, cun…; atendhe!, atendhide! = bai, baxei, faghe, faghide su chi azis de fàghere, no irbies/irbiedas pro me, itl. prego!
Sinonimi e contrari
achistiri,
contifizare,
oloire
| ctr.
irbandhonare,
lassai
Frasi
sas sorres la fint atendhendhe ca aiat tentu unu fizu ◊ bellu grassu cuss'animali: bai ca si atendit! ◊ no podeus atendi mancu custus duus fillus piticus ◊ bazi, atendhide si azis de fàghere! ◊ sos pitzochedhos depent atèndhere in famíllia, puru! ◊ donzunu devet atènnere a sas fainas suas ◊ mi ndi andu ca tengu cosa de atendi
2.
cun s'artrosi chi tengu mancu is brutzus mi atendint prus, e is didus a su própiu!
3.
is matas po crèsciri de prus tocat a dhas atendi de àcua
Etimo
itl.
attendere
Traduzioni
Francese
prendre soin,
s'occuper de qqn,
qqch.
Inglese
to attend,
to look after
Spagnolo
atender
Italiano
accudire,
dedicarsi,
badare a qlcs.,
a qlc
Tedesco
versorgen,
pflegen.