ammedàre , vrb: ammelai 1,
ammelare,
ammenare,
ammerare Definizione
sighire a betare a un'istrégiu, prènnere meda / ammelai una carrada = annúnghere binu a sa cuba comente sighit a budhire su mústiu
Sinonimi e contrari
aciúgnere,
agnànghere,
annúnghere,
assusai 1
| ctr.
bocare,
ilbagantare
Frasi
ammera abba a sa padedha ca est pagu su brou! ◊ ammera sale a sa cassola ca est bamba! ◊ at ammerau ozu a sa làmpana ◊ is giorronadas suas fiant a binnennare, mirare cupones budhindo, prentzare binatza e ammelare carradas ◊ s'irrichesa terrena su coro no ammenat!
Traduzioni
Francese
remplir jusqu'au bord,
combler,
ajouter
Inglese
to add,
to fill up
Spagnolo
colmar
Italiano
colmare,
aggiùngere
Tedesco
auffüllen,
hinzufügen.
ammediài 1 , vrb: ammeriai,
ammeriare,
mediai* Definizione
fàere su meigama, su meriedhu, abbarrare in s'umbra (nau pruschetotu de su bestiàmene) in tempus de basca
Sinonimi e contrari
acamai,
meliagrare
Frasi
sas belveghes fint ameriadas in sa corte ◊ is brebeis ammeriendi fiant cun sa conca una asuta de sa brenti de s'àtera ◊ ammério sa chedha in s'umbra de s'úmbulu ◊ daghi fiant ammeriandhe, Loisedhu si che fiat bénniu a inue fiaus noso
2.
arrumbullànt sentza de assébiu cumment'e unu crabu macu chi no iscít anchi ammediai!
Traduzioni
Francese
faire la sieste,
rester dans l'ombre
Inglese
to have a siesta,
to stay in the shadow
Spagnolo
sestear
Italiano
meriggiare,
stare all'ómbra
Tedesco
im Schatten Mittagsruhe halten.
ammeditzàre , vrb Definizione
cosire, betare tzàpulos a bestimentu segau
Sinonimi e contrari
aciapuai,
aconciai,
apuntroxai,
ataparatare,
atrapulai,
tzapugnire
Frasi
at una beste betza e teves bídere comente l'at ammeditzada!
Traduzioni
Francese
rapiécier
Inglese
to patch up
Spagnolo
remendar
Italiano
rattoppare
Tedesco
flicken.
ammelindràre , vrb: ammilindrae,
ammilindrai,
ammilindrare,
melindrare Definizione
pigare (unu pipiu, unu minore) a milindras, a denghes, a frandhigos
Sinonimi e contrari
addengae,
dangherare,
imberriare,
imbimbinare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
caresser,
cajoler
Inglese
to caress
Spagnolo
acariciar,
halagar
Italiano
carezzare,
vezzeggiare
Tedesco
schmeicheln,
hätscheln.
ammellàre , vrb: mellare 1 Definizione
asseliare, abbrandhare, fàere ammellu, fàere cessare
Sinonimi e contrari
abbacai,
abbambagare,
abblandai,
addurcare,
apasaogare,
apachiare,
apracidare
Frasi
ammelladu onzi motu, in sa cussorza s'intenniat solu su cróculu de sa funtana ◊ ajó, custos dúbbios ammella! (P.Mossa)◊ no mi la dias sa morte, ma tantu rigore ammella! ◊ no faghent prus bardanas, ammelladu ant sas matanas ◊ ammella, Larentu, de t'istracare s'ischina!
2.
sias tue bàlsamu pro ammellare, no fele!
Traduzioni
Francese
apaiser
Inglese
to placate
Spagnolo
aplacar
Italiano
placare
Tedesco
besänftigen.
ammengàre , vrb Definizione
fàere o èssere mengu, pòberu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
vivre dans la gêne
Inglese
to be to poverty
Spagnolo
empobrecer,
vivir en la estrechez
Italiano
stare in misèria,
nelle strettézze
Tedesco
im Elend leben.
ammentài, ammentàre , vrb Definizione
portare o tènnere presente in sa mente, batire o fàere presente a sa mente una cosa passada o fintzes una cosa chi depet bènnere, de fàere / a/c. candho su vrb. est prnl. si manígiat fintzes cun s'aus. àere; cong. 2ˆ p. pl. ammentezas; no s'a. dai como a posca = iscarèsciri totu tropu luegus
Sinonimi e contrari
arragodai,
sobènnere
| ctr.
ilmentigare,
iscadèssere
Frasi
no ti ammentas candho a inoghe beniat sa zente a bídere su mare? ◊ a ti ammentas cantos sirvones che aiat? ◊ a bos ndhe ammentades de su bandhu chi betaiant unu tempus? ◊ o Sardos, ammentade sas traschias pro tènnere atza in sa lota pro s'identidade! (Z.A.Cappai)◊ mi aio ammentatu comente aiat rimunitu su locu ◊ mi ndhe as ammentatu de cosas!…◊ si at ammentadu su chi li fit capitadu ◊ mi so ammentendhe chi depo fàghere unu cumandhu!
2.
ammenta ca postigràs faghimus cudhu cumandhu! ◊ bos mandho unu saludu pro bos ammentare chi sa bontade bera frorit intro de su coro
Etimo
itl.
ammentare
Traduzioni
Francese
rappeler
Inglese
to remember
Spagnolo
recordar
Italiano
rammentare,
ricordare
Tedesco
erinnern,
sich erinnern an.
ammerchinzàre , vrb Definizione
istare o giare a merchinziu, a míndhigu, tropu pagu
Sinonimi e contrari
musunzare,
susuncai
Frasi
li at ammerchinzadu fintzas su pane
Traduzioni
Francese
lésiner
Inglese
to skimp (on)
Spagnolo
escatimar
Italiano
lesinare
Tedesco
sparen mit.
ammeriàre 1 , vrb: ammiriare,
meriare 1 Definizione
pigare sa méria, sa mira, iscudendho atesu, isparandho o fintzes pigandho fotografias; fèrrere, ingòllere / ammeriàresi un'amigu, unu cumpanzu = castiai, iscioberai un'amigu, unu cumpàngiu
Sinonimi e contrari
alleltzare,
puntai
Frasi
as isbagliadu su bersàgliu ammiriadu ◊ cun sa tríbide in manu, si fit ammerienne una fémina pro bi che la imbolare ◊ ammeriaiat cun su tiralàsticu e no fadhiat mai ◊ imbreacu, isterriat su bratzu ameriànnesi s'istampu de su fríschiu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
viser
Inglese
to aim
Spagnolo
apuntar
Italiano
mirare,
puntare
Tedesco
anlegen.
ammertzedàre , vrb: ammessedare Definizione
nàrrere ammertzedes!, torrare gràtzias / a. a mannu = ringratziare meda, cun piaghere
Sinonimi e contrari
arrengrassiai
Frasi
sas notíscias de custu argumentu mi las at assupridas tiu Bainzu, chi ammessedo a mannu (G.Addis)◊ ammertzedo a Deus pro sa bona sorte
Traduzioni
Francese
remercier
Inglese
to thank
Spagnolo
agradecer
Italiano
ringraziare
Tedesco
danken.
ammesài 1, ammesàre , vrb Definizione
fàere a mesu, imbuidare un’istrégiu fintzes a sa metade, bogandhondhe sa metade de sa cosa
Sinonimi e contrari
immesare,
ismesujare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
partager en deux,
réduire de moitié
Inglese
to halve
Spagnolo
dividir en dos
Italiano
dimezzare
Tedesco
halbieren.
ammeschiàre, ammesciàre , vrb: ammischiare,
ammisciare,
ammissiare,
meschiare* Definizione
betare totu a unu (fintzes su bestiàmene, madriedu cun bagadiu), pònnere totu impare cosas diferentes, murigare apare
Sinonimi e contrari
ammasturai,
ammescurai,
imbesturai,
melciàre,
minai 1
| ctr.
chirrare,
distínghere,
sceberai
Frasi
amigos mios, mai ammeschiedas profumu de Musas chin àteros fragos! (P.Giudice Marras)◊ unu chi aiat iscultadu finas a tandho si ammisceit in s'arrejonu ◊ sas cosas malas si ndhe ammísciant in sas cosas vonas ◊ in custas cosas tue no ti bi amméschies! ◊ sezis ammescendhe totu
Traduzioni
Francese
mélanger
Inglese
to mix
Spagnolo
mezclar
Italiano
mescolare
Tedesco
mischen.
ammeschinàu , agt: ammischinau Definizione
chi si ammischinat; chi dhue at de ndhe tènnere làstima
Frasi
"Tocamí, teni piedadi!" tzerriàt unu a totu boxi, ammeschinau
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
minable
Inglese
who moves to pity
Spagnolo
que mueve a piedad
Italiano
che muove a pietà
Tedesco
wer Mitleid erregt.
ammestadài , vrb: ammistadai,
ammisterai Definizione
fai ammistadi o tenni un'ammistadi, nau de cojuaos, su si dha intèndhere cun àtera fémina o àter'ómine (ma si narat fintzes in su sensu de amighéntzia cun chiesiògiat)
Sinonimi e contrari
afancedhae,
afantare,
amicare,
amicitziare
Frasi
Micheli abbetiosu, no mi bollu ammistadai…◊ su tali, mancai béciu e babbu de tantis fillus, si est ammistadau cun d-una piciochedha
2.
is duas famíglias fiant ammistaradas e biviant totus impari
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
vivre en état de concubinage
Inglese
to maintain an illicit affair (love)
Spagnolo
amistarse,
amancebarse
Italiano
intrattenére una relazióne amorósa illécita
Tedesco
ein außereheliches Verhältnis unterhalten.
ammiàre , vrb Definizione
giare a cumprèndhere una cosa cun calecuna móvia de conca, de manu o àteru
Sinonimi e contrari
acinnai 1,
atzinnire,
chinnire,
oghidare
Frasi
ponzei su pódhighe afaca a su nasu e ammiei in manera misteriosa (N.Falconi)◊ su babbu si tirat de cinta e lia ammiat a su fizu (N.Rubanu)
Etimo
ltn.
ad + micare
Traduzioni
Francese
faire un clin d'œil,
faire signe
Inglese
to make gesture,
to wink
Spagnolo
hacer un ademánseña
Italiano
ammiccare,
far cénno
Tedesco
winken.
amminestrài, amminestràre , vrb Definizione
pònnere o betare sa minestra a is pratos
Frasi
mi pariat s’ora de nche falare sa patedha dae su focu e de amminestrare.
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
servir
Inglese
to dish
Spagnolo
escudillar
Italiano
scodellare
Tedesco
anrichten.
amministrài, amministràre , vrb: ministrai Definizione
contivigiare unu bene de propiedade o púbblicu
Sinonimi e contrari
contifizare,
cuberrare,
guvernai,
miramentare
Traduzioni
Francese
administrer
Inglese
to manage
Spagnolo
administrar
Italiano
amministrare
Tedesco
verwalten.
ammintirotàre , vrb Definizione
fàere su mintirotu, su si fichire in mesu po cosas chi no dhi depent interessare
Sinonimi e contrari
cotulare,
infrichiri,
infruncuai,
intraudhare,
intraudhulare,
intraugliare,
intremèsiri
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'entremettre
Inglese
to interfere
Spagnolo
entrometerse
Italiano
introméttersi
Tedesco
sich einmischen.
amminudài , vrb: amminudare,
amminujare Definizione
firchinare, segare, fàere a minudu, a orrugos piticos
Sinonimi e contrari
irminujare,
ispiculedhare
Frasi
amminuja sa preda chin sa matza e lassatila!◊ segamos sos rampos sicos e los amminudamos a bistrale ◊ mammai est amminudandhe unu pudhu pro sa chena
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
morceler,
débiter
Inglese
to break into pieces
Spagnolo
trocear
Italiano
spezzettare
Tedesco
zerstückeln.
ammirài , vrb: ammirare Definizione
abbaidare a un'àteru (o una cosa) agiummai cun meravíglia, cun ispantu e istima po sa bellesa, s'abbilesa o àteru, agatare s'àteru de ammiru
Frasi
furiaus in sa pratzita ammirendi una mata de magnólia ◊ fint ambos abbaucados ammirendhe cudha pitzinna ◊ ammirant s’àlvure fozida sos chi sunt suta pasendhe
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
admirer
Inglese
to admire
Spagnolo
admirar
Italiano
ammirare
Tedesco
bewundern,
schätzen.