aprofetài, aprofetàre , vrb: aprofitai,
aprofitare,
prufetare Definizione
su ndhe bogare totu su bene possíbbile candho faet, bogare profetu, útile, no pèrdere s’ocasione bona; isfrutare is àteros o su dhis fàere dannu candho no si podent abbàlere o difèndhere
Frasi
pecadore, e cale ispetas piús manna biadia si de custa morte mia oe no ti ndhe aprofetas? ◊ che so acurtzu a butega e ndhe aprofito pro mi leare cosa ◊ tocat a ndhe aprofitare como chi est tempus bonu, a ndhe collire s'olia, no iscontzet! ◊ diciosus totus cudhus chi de custa gràtzia divina si ant aprofitai!(G.Loi)
2.
est aprofitendusindi, de mei! ◊ ti ndhe ses aprofitadu, de cussu pisedhu, ca ses prus mannu! ◊ deo l'apo posta in brios e àtere si ndh'est aprofetendhe! ◊ s'ammoradu l'aiat agatada sola e si ndhe fit aprofitadu
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
profiter
Inglese
to profit
Spagnolo
aprovechar
Italiano
approfittare
Tedesco
benutzen,
ausnutzen.
aprofundài, aprofundhàre , vrb: profundai Definizione
fàere prus fundhudu unu fossu, unu buidu; intrare prus aintru in is chistiones, cricare su fundhu de calecuna cosa
Sinonimi e contrari
afungai 1,
afungurai,
aprofundhire,
indevucare
Traduzioni
Francese
approfondir
Inglese
to deepen
Spagnolo
profundizar
Italiano
approfondire
Tedesco
austiefen,
vertiefen.
aproghilàre, aprogliài , vrb: aproigliai 1,
aproillae,
-ai,
-are,
aproliai,
-are Definizione
bènnere o dipèndhere de calecunu àteru logu; lòmpere, torrare, recuire a domo, bènnere a próliu
Sinonimi e contrari
acodie,
acoltziare,
acosiare,
acostai,
acostire,
apriodhai,
aprobiai,
assortire
/
recoire
Frasi
sa genti aproillàt de dónnia parti ◊ seus abetendidhu: ancora est a aprogliai! ◊ candu dhis est essiu s'ispédhiu de arramigai, ita nas ca funt aproliaus a domu? ◊ a bidha aproliaus a s'iscurigada, ca marraus po cantu est luxi ◊ ndi bit de dotoris aproliaus, innòi, si tzérriat agitóriu!…
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
venir
Inglese
to come
Spagnolo
proceder,
recogerse
Italiano
provenire
Tedesco
herkommen.
aprovistàre , vrb Definizione
fàere o giare provistas
Sinonimi e contrari
coberai
Frasi
de binu ndhe faghent solu pro si aprovistare issos
2.
za fis bene aprovistadu de sartitza e de pressutos! (R.Bechere)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
approvisionner
Inglese
to supply
Spagnolo
aprovisionar
Italiano
approvvigionare
Tedesco
versorgen.
aprummonàre , vrb Definizione
giare o pigare carda, arrennegu meda, tzacu meda
Sinonimi e contrari
aciumonare,
afelonare,
imprumonare
Frasi
mi ndhe aprummonat solu a bi pessare a totu su male chi mi ant fatu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
avoir du dépit,
prendre la mouche
Inglese
to make s.o. angry
Spagnolo
enfadarse mucho
Italiano
fare stizza
Tedesco
jdn ärgern,
sich ärgern.
apuài, apubàe, apubài, apubàre , vrb Definizione
abbaidare e arrennèscere a bíere, fintzes cun paga lughe o atesu o a dónnia modu cun dificurtade, giustu coment’e candho totu su chi si podet bíere est una puba, una figura pagu crara, calecuna cosa chi no si biet e ne cumprendhet bene it'est; si narat fintzes in su sensu ebbia de bíere, abbaidare disigiandho
Sinonimi e contrari
abbistare,
assebeltare,
illampiare,
impubai
/
bídere
Frasi
cussa luxixedha apenas si podit apubai ◊ apo apubadu un'iscritura antiga ◊ de atesu arrennesciat a apubai sa spéndula ◊ comenti orbescit si apubat su colori de is cosas ◊ no apubu nudha, sa vista mi est cumentzendi a mancai ◊ fut iscuriu che in buca ma apo apubau is porcos
2.
fai chi su tzurpu apubit! ◊ su pastoredhu at apubau unu trunchedhu de ollastu liuru ◊ mi pòngiu innòi, chi mi apubint! ◊ sa màchina noa dha tenis giai apubada ◊ si cravat che unu lupu candu apubat su pistoni!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
apercevoir
Inglese
to perceive
Spagnolo
divisar,
ver
Italiano
scòrgere,
avvistare
Tedesco
erblicken,
sichten.
apubulàre , vrb Definizione
bènnere gente meda, prènnere de gente, nau de unu logu
Sinonimi e contrari
abbudronare,
afiotulare,
afollare,
assaurrare,
atrepillai,
atropare,
atrumare,
atutinare,
pobulare
| ctr.
ispobulare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se presser
Inglese
to crowd (together)
Spagnolo
agolparse
Italiano
affollarsi
Tedesco
sich drängen.
apudhài , vrb: apudhare Definizione
su si che artzare a su pudhàrgiu, a s’acorru de is pudhas, artzare a pitzu de calecuna cosa che is pudhas; andhare a in artu; su si crèdere meda, bogare atza che pudhu in mesu de pudhas
Sinonimi e contrari
apiculai,
apodhilare,
apudhalzare
/
ampiai,
alciare
/
alleporedhare,
alleporizare,
apudhichinare,
incaboniscai,
ingrigliare
Frasi
ma càstia cussu caboni chi si est apudhau asuba de sa carrada! ◊ custa pudha fiat apudhada asuba de unu muntoni de òru…
2.
sa nébida a mengianu de su Frumindosa si ndi apudhat a bidha
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se percher,
ragaillardir,
remplir d'orgueil
Inglese
to perch,
to make proud,
to make cocky
Spagnolo
posarse los pájaros,
engallarse
Italiano
appollaiarsi,
ringalluzzire,
insuperbire
Tedesco
sich niederkauen,
eitel werden,
stolz werden.
apudhalzàre , vrb: apudharjare,
apudharzare Definizione
artzare a su pudhàrgiu, istare in s’acorru de is pudhas
Sinonimi e contrari
apodhilare,
apudhai,
apudhionare
2.
bi at unu paone apudharzadu subra de una conchita
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se percher
Inglese
to perch
Spagnolo
posarse los pájaros
Italiano
appollaiarsi
Tedesco
sich auf die Stange setzen.
apudhichinàre, apudhighinàre , vrb Definizione
fàere su pudhighinu, che is pudhighinos, nau prus che àteru in cobertantza de is piciochedhos; su si pònnere o istare che pudhas, che pudhighinos in pitzu de calecuna cosa
Sinonimi e contrari
alleporedhare,
alleporizare,
apudhai,
incaboniscai,
ingrigliare
/
apudhalzare
2.
apudhighinada in sas àlbures, sighiat a si fàghere sa zoronada budhinne cariasa
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'enorgueillir,
ragaillardir
Inglese
to make proud,
to make cocky
Spagnolo
engallarse
Italiano
insuperbirsi,
ringalluzzire
Tedesco
stolz werden,
eitel werden.
apugnalài, apugnalàre , vrb: pungelae Definizione
pigare a puntas de pugnale, a istocadas, a istichias de lepedha
Sinonimi e contrari
aggortedhai,
istocagiare
Frasi
est andhadu e l'at apugnaladu a traitoria ◊ a chie cheret cantendhe apugnalat, suta s'otava sua ognunu morit (Pirastru)
Etimo
ctl., spn.
apunyalar
Traduzioni
Francese
poignarder
Inglese
to stab
Spagnolo
apuñalar
Italiano
pugnalare
Tedesco
erdolchen.
apugnigosài , vrb: apunnigosai,
apunziconare Definizione
iscúdere, pigare a cropos de púngiu
Sinonimi e contrari
abbuciconai,
acatzotai,
apugnigorai,
apuinare,
apunzare,
apunzicare,
burtzigare
Frasi
si apunziconat sos càvanos e si addobbat sa conca a su muru
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
donner des coups de poing
Inglese
to come to blows
Spagnolo
dar de puñetazos
Italiano
prèndere a pugni
Tedesco
jdn. mit Faustschlägen traktieren.
apuligàre , vrb Definizione
pònnere sa puligada, istrínghere a forte cun is manos (o fintzes cun àtera cosa) a inghíriu de su tzugu
Sinonimi e contrari
afogare,
aggangae,
aggrangugliare,
aggangulitare,
apistijare,
atuduxare,
martinicare,
strossai
Frasi
s'àinu si est apuligadu cun sa fune
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
étrangler
Inglese
to strangle
Spagnolo
estrangular
Italiano
strozzare
Tedesco
erdrosseln.
apumiciài, apumitzàre , vrb: pumiciai* Definizione
arrasigare, allisare cun pedra fúmiga, o pedra tosca o púmitza
Traduzioni
Francese
poncer
Inglese
to pumice
Spagnolo
apomazar
Italiano
pomiciare
Tedesco
abbimsen.
apunciudàe, apunciudài , vrb Definizione
fàere a punta, bogare sa punta a calecuna cosa / apunciudau = chi est a punta meda (nau fintzes de monte, montigu)
Sinonimi e contrari
acuciai,
apuntare,
arrodai 1,
immolare
2.
funt armaus cun s'arma apunciudada ◊ a s'orrocheto dhi at istichiu unu frustigu apunciudau po dhu fàiri a bardúnfula
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
appointer
Inglese
to point
Spagnolo
aguzar,
sacar punta
Italiano
appuntire
Tedesco
spitzen.
apunghedhài, apunghedhàre , vrb Definizione
cosire a improdhu, coment'e faendho punghedhas, fatúgios, pònnere puntos fatos male; fàere punghedhas, pungas, bruscerias; fintzes pònnere sa punta de is peis, nau de is pipios cumenciandho a camminare e de chie ballat
Sinonimi e contrari
afioncai,
atrapungare
2.
cuss'imbroglioni mi at apunghedhau po mi ponni avatu is piciocus!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
ravauder d'une façon grossière
Inglese
to patch
Spagnolo
corcusir
Italiano
rinfrinzellare
Tedesco
schlampig zunähen.
apunghitài , vrb Definizione
arregòllere cosa a pagu a pagu, cun dificurtade
Sinonimi e contrari
preulire,
regutzulare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mettre de côté
Inglese
to scrape together
Spagnolo
ahorrar,
recoger poco a poco
Italiano
raggruzzolare
Tedesco
zusammensparen.
apuntalài , vrb: apuntalari Definizione
pònnere puntales, puntedhos, a calecuna cosa po dh’aguantare inartada de terra, po no che orrúere
Sinonimi e contrari
afrucaxai,
apontedhae,
impuntedhai,
inforchidhare,
trumpai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
étayer
Inglese
to buttress
Spagnolo
apuntalar
Italiano
puntellare
Tedesco
abstützen.
apuntzàre , vrb Definizione
betare crupas a unu
Sinonimi e contrari
apuntai,
apuntzirigare,
apuntzulare,
disalabai
Frasi
innanti de apuntzare o de irvapiare sa zente, lea s'abba dai sa vena!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
blâmer,
accuser
Inglese
to blame,
to accuse
Spagnolo
acusar
Italiano
biasimare,
accusare
Tedesco
tadeln,
beschuldigen.
apunzàre , vrb Definizione
pigare a cropos de púngiu, pruschetotu candho, pranghendho su mortu, no si podet padire su dolore e unu s’iscudet púngios a petorras
Sinonimi e contrari
abbuciconai,
acorpai,
addolare,
apugnigosai,
apunzicare
Frasi
tue moris… si apunzant atitendhe mama, babbu, muzere ◊ sa mama isfaghíndhesi in piantu si apunzaiat pro su fizu mortu ◊ sos depidores mandhaiant sas muzeres a si apunzare preghendhe de no che los bogare ◊ si l'aiat picada chin iss'etotu apunzàndhesi sos càvanos
2.
sos cumpanzos etotu l'ant apunzadu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
donner des coups de poing
Inglese
to punch
Spagnolo
dar de puñetazos
Italiano
prèndere a pugni
Tedesco
jdn. mit Faustschlägen traktieren.