abbagadiàre , vrb: bagadiare Definizione fàere bagadiu, fàere festa, no andhare a trebballare Sinonimi e contrari afestai Frasi su lunis m'abbagadio ca est printzípiu de chita, su martis so cossumita: no beto bucone a buca Etimo srd. Traduzioni Francese prendre congé Inglese to take a day off Spagnolo estar de vacaciones Italiano celebrare il giórno festivo, far vacanza Tedesco feiern.

abbalvatàre , vrb: abbarbatare, abbarvatare, abratare 1, alvatare, arbatare, arvatare, barbatare*, brabatai 1, brabatari Definizione arare sa primu borta una terra, pruschetotu in beranu, a manera de dha cumenciare a aprontare Sinonimi e contrari irrudiare, scoturai Frasi alvatendhe so istadu cun bitelledhos in terrinos cruos Etimo srd. Traduzioni Francese défricher Inglese to till Spagnolo roturar Italiano dissodare il terréno Tedesco urbar machen.

abbrusciàre , vrb: abbrussare, abbrutzai, abbrutzare, abbultzare, abbursai, abburtzai, abburtzare Definizione tocare su brúciu po connòschere su motu de s'artéria, su tochedhu de su coru; mòvere is bratzos, istrínghere cun is bratzos, cun is brúcios, a logos giare e istrínghere sa manu saludandho Sinonimi e contrari apulsai, brucitai / anatare Frasi bengat, su dotori, a mi abburtzai! ◊ bi at dutore chi ti faghet sa retzeta e mancu ti abbrutzat ◊ mi abbultzo: su coro est martedhendhe ◊ pustis chi si l'at bene abbadiada l'abbrúsciat e fit débbile de motu 2. Tzipirianu si nc'est ghetau a s'àcua: dhu bideis abbrutzendi? ◊ ndhe apo abbrussadu de àrbures, sempre a su piga e fala a segare sida a su bestiàmine!… 3. aus annovau e abbursau is amigus partendu Etimo srd. Traduzioni Francese tâter le pouls au poignet, prendre le pouls Inglese to feel s.o.’s pulse Spagnolo tomar el pulso Italiano tastare il pólso Tedesco den Puls fühlen.

addordigàre , vrb: addortigare, atorticare, atortigare Definizione bínchere sa fortza de ccn. cosa atrotigandhodha, incrubandho o acostindho apare is duos càbudos; imbodhigare cosa a tantas bortas; nau in cobertantza, ammasedare a unu, aderetzare in su cumportamentu, giare curretzione / a. sa bica = abbrandhare s'atrivimentu, sa barrosia de ccn. Sinonimi e contrari atortiae, atrotixai, indortigare / trogai / annestrare 2. cussu est malu chei su pudidinosu, ma si benit in petus de su tiu za lu addórdigat bene! Etimo srd. Traduzioni Francese tortiller, corriger Inglese to twist, to correct Spagnolo torcer, corregir, reprender Italiano attortigliare, corrèggere il comportaménto Tedesco verbiegen, zurechtbiegen.

addotorài, addotoràre , vrb Definizione giare o pigare sa làurea, fàere a dutore, laureau; nau a disprétziu de unu, giare a bíere chi ischit totu issu, su si crèdere ischípiu meda Traduzioni Francese décerner un diplôme, obtenir son diplôme, faire le pédant Inglese to graduate, to air one’knowledge Spagnolo licenciarse, titularse, maestrear, presumir de docto Italiano addottorarsi, fare il saccènte Tedesco doktorieren, den Besserwisser spielen.

alimèta , nf: animeta 1, limeta 1 Definizione bículu de tela tètera, bianca nida, pus che àteru a forma cuadrada, de pònnere po ammontare su càlighe naendho sa missa Terminologia scientifica prdc Traduzioni Francese pale Inglese pall Spagnolo palia Italiano palla, quadrato di téla per coprire il càlice nella méssa Tedesco Tuch, das den Messkelch zudeckt.

arranomonài , vrb: arrenomenai Definizione nàrrere su númene de unu Sinonimi e contrari arremonae, fentomare, mantovare Frasi fostei no nd'iat inténdiu mai arranomonendi? Etimo ctl. renomenar Traduzioni Francese nommer Inglese to name Spagnolo nombrar Italiano nominare, fare il nóme di qlc Tedesco erwähnen.

atzipàre , vrb Definizione aconciare su fogu ponendhodhoe bene is tzipas, is tzitzones Sinonimi e contrari abbibare, achicai, assissai, ateneae, atzipajare, ischichinare, scarrabbussonai Frasi est a s'atzipa atzipa duos mutzigones in su foghile Etimo srd. Traduzioni Francese alimenter le feu Inglese to foment Spagnolo atizar el fuego Italiano fomentare, alimentare il fuòco Tedesco das Feuer unterhalten.

batorúnu , nm Definizione de bàtoro, unu: una parte de css. cantidade o mannària ispartzia in bàtoro partes oguales Frasi si apillieit a sos carvonajos a li dare su batorunu de su carvone Etimo srd. Traduzioni Francese quartier Inglese quarter Spagnolo la cuarta parte Italiano il 25% Tedesco fünfundzwanzig prozent.

cadredhòne , agt Definizione chi dhu tenet a vítziu a cadredhare Sinonimi e contrari cadredhosu Terminologia scientifica ntl Etimo srd. Traduzioni Francese impatient Inglese craving person Spagnolo agitado, inquieto Italiano che ha il vìzio di smaniare Tedesco erregt.

cadredhósu , agt Definizione chi de naturale costumat a cadredhare, chi no tenet passiéntzia Sinonimi e contrari cadramissosu, cadredhone, latranghigultzu Frasi sa crapita si est posta a cúrrere, cadredhosa, e nch'est sadhida a intro de un'àtera tanca ◊ unu de sos frades fuit ideosu, fogaritzu, cadredhosu e presumidu Terminologia scientifica ntl Etimo srd. Traduzioni Francese impatient, nerveux Inglese eager Spagnolo impaciente Italiano impaziènte, che ha il vìzio di smaniare Tedesco ungeduldig, aufgeregt.

cambizàre , vrb Definizione annestrare, domare unu cuadhu a camminare comente bolet chie dhu cicit Etimo srd. Traduzioni Francese dresser un cheval Inglese horse training Spagnolo adiestrar el caballo Italiano addestrare il cavallo Tedesco zureiten.

carrucàre , vrb: carrugare Definizione portare a carruga, carrare o portare su trigu, su laore, a s'argiola po dhu treulare, a domo a dh'incungiare Sinonimi e contrari assedare, isseidare Frasi los bido carruchendhe in sas costeras cun sa màrghine a cúcuru ◊ bi cheriat su carru a carrugare trigu e lana ◊ carrucat a s'arzola sos mannucros de su tricu Etimo srd. Traduzioni Francese porter les graines à l'aire Inglese to carry grain to barnyard Spagnolo rebañar el trigo en la era Italiano portare il grano all'àia per la trebbiatura Tedesco den Weizen auf den Dreschplatz bringen.

carvonàre , vrb Definizione fàere o manigiare crabone Frasi sa sacheta la zughiat su babbu carvonendhe Etimo srd. Traduzioni Francese faire du charbon Inglese to coal Spagnolo carbonear Italiano fare il carbóne Tedesco Kohle brennen.

casigiài , vrb: casizare Definizione fàere a casu, fàere su casu Terminologia scientifica csu Etimo srd. Traduzioni Francese faire le fromage Inglese to make cheese Spagnolo hacer el queso, quesear Italiano fare il formàggio Tedesco Käse bereiten.

cenadórgiu, cenadróxu , nm, nf: chenadolzu, chenadorju, chenadorza, chenadorzu, chenadroxu, chenatòglia, chenatógliu, chenatòrgia Definizione s'ora candho e su logu inue si chenat; paschimentu chi su bestiàmene faet addenote Modi di dire csn: istedhu de chenadorzu o istedhu chenatógliu (ma fintzas "sa chenadorza")= su primu istedhu chi si podet bídere su sero irmurinendhe (ma est su pianeta Vènere); noti de chenadroxu = note de tempus malu addata pro piscare ambidha in su stàinu Frasi sos pastores inie cun sas bamas a chenadorzu sòlene passare (P.Mossa)◊ sas bamas a chenadorzu essint a pàschere ◊ sa robba a chenadorza s'isprabinaiat in sas palas umbrinas 2. dae donzi cussòglia no si pesant sas robbas pro sa chenatòglia Terminologia scientifica sdi Etimo srd. Traduzioni Francese heure du dîner, lieu du dîner Inglese time and place of the supper Spagnolo la hora y el lugar donde se cena Italiano l'óra e il luògo della céna Tedesco Uhrzeit und Ort des Abendessens.

chi , prn: ci 1 Definizione prn. relativu in parte de calesiògiat númene mascu o fémina, singulare o plurale, sugetu o cumplementu (su sardu no narat "su/sa cale, is calis, sos/sas cales", si no cun valore de càusa: su cales); coment'e prn. relativu s'impreat meda cun funtzione de avb. de logu in su sensu de inue, aundi, de tempus in su sensu de candho e de àteros cumplementos (fintzes acumpangiau cun pron. pers. po su sensu precisu de su cmpl.); in campidanesu e mesania s'impreat meda cun valore de cng. si po pònnere una cunditzione (e fintzes in prop. de ispédhiu); faet un'avb. in d-unas cantu maneras de nàrrere po inditare un'atzione chi sighit: èssere o istare + bvrb. sing. 2ˆ p. impr + chi ti… + bvrb (1ˆ p. sing. ind. pres.) = èssere o istare a su + bvrb 2ˆ p. impr. + matessi bvrb 2ˆ p. impr.; su/sa + nm. chi est su/sa + matessi nm… = fintzas su/sa… (s'impreat fintzes cun avb: oe chi est oe… = fintzes oe, ancora como) Sinonimi e contrari ue, candho / si Frasi dàemi sa cosa chi zughes in manu ◊ càstia a su trabballu chi ses fendi! ◊ custu est su contu chi praxit a tui ◊ bi ndhe at chi trampistant negusciendhe runza ◊ nàrami totu sas cosas chi cheres ◊ a carrela acudiat pisedhos chi teniant àteras cosas de contare ◊ sa Sardínnia tenit risorsas chi point èssi postas a fundamentu de indústrias noas ◊ apo arriciu is novas ci mi as mannau ◊ custa no est màchina chi potas cúrrere meda!◊ su ci apo fatu est istàpia una cosa ci est pràcia a totus (C.Argiolas) 2. sa domo chi isto l'apo comporada ◊ bi aiat unu palatu chi bi fint sas fadas ◊ sa die chi ant fatu a tie no ant fatu àtera cosa si no gravèglios e rosas ◊ fut s'annu chi at niau meda ◊ a candho como chi no at mes'annu apedhat, ite at a èssere a mannu, custu catedhu! ◊ sa dí chi furia gioghendu a mammacua apu agatau custu ◊ in s'annu chi non isciu ci funta duus fradis, unu arricu e s'àteru pòbiru ◊ sa poesia est unu frutu chi li cunfaghet su tempus asciutu (Màsala)◊ aiant postu a béndhere una siendha chi su mere fuit mortu ◊ at tzerriau unu cassadori chi dhi teniat cunfiantza meda (E.Musio) 3. un'amigu bonu no dhu agatas mancu a perda furriada, chi dhu circas in s'ora de s'abbisúngiu ◊ su meri miu, ci tèngiu fàmini, mi donat pastura ◊ chi boles chi mi chelle, chelladi innanti tue! ◊ como, ci morzo, mi morzo cuntentu ◊ oe nemos andhat a carrixae: bieus ci su mere si decidit a nosi pagae comente si depet! ◊ filla mia, chi si lassasta intrai finas a candu passat s'àcua! 4. fúrria chi ti fúrrio, e ite no ant imbentadu?! ◊ fint tira chi ti tiro fintzas chi che l'ant segadu ◊ est totaganta die pista chi ti pisto, cun cudhu martedhu! ◊ fit chirca chi ti chirco, fintzas chi l'at àpidu ◊ primu fiast sempri "papa chi est papa" e immoi no mi ndi bolis donai?! 5. teniat unu difetu chi no papàt atra cosa si no pasta reali 6. sa fera chi est sa fera candho ofendhet lu fachet pro si difèndhere (G.Piga) Etimo ltn. qui Traduzioni Francese que, qui Inglese what, which Spagnolo que Italiano che, il quale, la quale, i quali, le quali Tedesco der, die, das, welcher, welche, welches.

chimbúnu , nm Definizione de chimbe, unu: de una css. cantidade o mannària ispartzia in chimbe partes oguales, una Frasi su trigu si l'at collidu su mere pro iscontare chimbunos ◊ su podestade li at mandhadu sos carabbineris a domo pro l'istasire pagas misuras de trigu chi li depiat de chimbunu Etimo srd. Traduzioni Francese le 20% Inglese twenty per cent Spagnolo 20% Italiano il 20% Tedesco zwanzig Prozent.

chimíre , vrb Definizione nau de erbas, fàere o bogare sa chima o candhelita ue faent su frore Sinonimi e contrari abbrabai, abbrossare, frunzire 1, inchimire, inceurrare, ingrilliri, tidhire / folai, indobiri Frasi beda, tzicória, litos betzos e gai si che chimint comente intrat beranu Etimo srd. Traduzioni Francese bourgeonner Inglese to sprout Spagnolo germinar, brotar Italiano germogliare, fare il gètto o stèlo di alcune èrbe Tedesco sprießen, treiben.

chirighitài , vrb Definizione fàere su chirighiri Sinonimi e contrari tzilighitare, ischizire 1 Etimo srd. Traduzioni Francese chatouiller Inglese to tickle Spagnolo hacer cosquillas Italiano fare il sollético Tedesco kitzeln.

«« Cerca di nuovo