arremonàe, arremonài , vrb: arremorare,
arrimonai,
rammonai* Definitzione
nàrrere su númene de unu o de una cosa po dh'arregodare in su chistionu, portare a númene; fintzes foedhare, istare a chistionu; arregodare
Sinònimos e contràrios
arranomonai,
fentomare
/
arrallai
/
arragodai
Frases
tui mi arremonas is nòminis insoru ◊ timint fintzas a dh'arrimonai, a s'inimigu ◊ seu seguru ca as a èssi arremonau
2.
dhoi fiat sa genti in sa festa passillendu e arremonendu ◊ cussus no faint àteru che arremonai de cosa de papai!
3.
mi arremoro ca su de apèrrere su truncu po fàere s'iscala de su carru nosi poniat pistighignu
Tradutziones
Frantzesu
mentionner
Ingresu
to mention
Ispagnolu
mencionar
Italianu
menzionare
Tedescu
erwähnen.
arrempicài, arrempichiàre , vrb: arrepicae,
arrepicai,
arripicare,
arrepichiare,
rempicare* Definitzione
sonare is campanas a ora meda, a festa
Sinònimos e contràrios
scaviai 1,
strichillonai,
trichizare
Frases
su bentu santziàt s'impicau coment'e su tratallu de una campana arrepichendu ◊ su sonu de is campanas arrepichiandho a festa acumpàngiat sa crufessone ◊ baxi e arrempicai is campanas!
Tradutziones
Frantzesu
sonner à toute volée
Ingresu
to chime
Ispagnolu
repicar
Italianu
scampanare
Tedescu
die Glocken läuten.
arrendài , vrb: arrendhare,
rendai Definitzione
giare o pigare cosa in arrendhu o afitu / preíderu mortu, cadira arrendara = si unu lassat su chi tenet, calicun’àteru si ndhe ponet luego mere
Sinònimos e contràrios
afitare 1,
allocare,
apejonare
Ètimu
spn.
Tradutziones
Frantzesu
louer
Ingresu
to let
Ispagnolu
arrendar
Italianu
affittare
Tedescu
vermieten,
mieten.
arrèndhede, arrèndhere , vrb: arrendi,
arrèndiri,
rèndhere 1 Definitzione
cèdere is fortzas, su si lassare bínchere, su si giare a bintu / pps. arréndhidu, arresu
Sinònimos e contràrios
allacare 1,
allaventare
/
ammodhiae,
ammollai,
cèdere,
disarcare,
istajire
Frases
no si arrendit mai mancu a sa solloca ◊ mi cherzo arrèndhede a sos crabineris ◊ su molenti miu s'est arréndiu, no ci dha fait prus
Ètimu
itl.
Tradutziones
Frantzesu
se rendre,
céder
Ingresu
to surrender
Ispagnolu
rendirse
Italianu
arrèndersi,
cèdere
Tedescu
nachgeben.
arrengherài , vrb: arringherai,
ringherai Definitzione
foedhandho de cosa o de gente, pònnere a ringhera, fàere una ringhera
Sinònimos e contràrios
acarredai
Frases
ant arrengherau is sedilis a giru a giru ◊ funta totus arringheraus, messendi, mancai in binti
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
disposer en rangées
Ingresu
to line up
Ispagnolu
poner en hileras,
alinear
Italianu
dispórre in filari,
in file,
schierare
Tedescu
in Reihe aufstellen.
arreoràre , vrb Definitzione
èssere a diferente idea
Sinònimos e contràrios
iscussentire
| ctr.
adduire
Tradutziones
Frantzesu
n'être pas d'accord
Ingresu
to dissent
Ispagnolu
disentir
Italianu
dissentire
Tedescu
nicht übereinstimmen.
arrepiàre , vrb: repiare Definitzione
su si pigare un'arrépiu, firmare un'iscuta a pausare, arreare
Sinònimos e contràrios
tasire
/
abarrai,
aturai
Frases
s'ómine no arrépiat mai
2.
in domo sua isse non bi arrepiaiat prus ca totus lu chircaiant
Tradutziones
Frantzesu
arrêter,
faire halte
Ingresu
to stop,
to grant a rest
Ispagnolu
hacer una pausa
Italianu
sostare,
concèdersi una trégua
Tedescu
rasten.
arrepicài 2, arrepicàre , vrb rfl: repicare Definitzione
su si pònnere bene de bestimentu, cuncordare cun arrepicus
Sinònimos e contràrios
allaputzai,
impompitare
Frases
ma càstia comenti si arrepicat custa bècia! ◊ est totu bèni arrepicau, oi
Ètimu
spn.
repicarse
Tradutziones
Frantzesu
se pomponner
Ingresu
to wear frills,
to dress elegantly
Ispagnolu
acicalarse
Italianu
ornarsi di frónzoli,
vestire con eleganza
Tedescu
sich mit Flitterwerk schmücken,
sich mit Eleganz kleiden.
arrepranài , vrb Definitzione
fàere una cosa o unu logu in paris, pranu
Sinònimos e contràrios
aglianai,
alladiae,
apalisare,
apianare,
illadiare,
ispianare,
splanai
Ètimu
ctl.
replanar
Tradutziones
Frantzesu
aplanir
Ingresu
to flatten
Ispagnolu
allanar
Italianu
appianare
Tedescu
einebnen.
arrèscere, arrèschere , vrb: arresci,
arrèsciri Definitzione
su si firmare de sa cosa chi passat candho agatat un'istrintu, puntas o àteru chi no dha lassant andhare: dhu narant fintzes in su sensu de si firmare cun ccn., de achicare o de si firmare foedhandho, de lígere male
Sinònimos e contràrios
abèschere,
ammadèschere,
arrancare,
arrèghere,
arrescedhinai,
obèschere
/
arreare,
firmai
| ctr.
andai
Maneras de nàrrere
csn:
arrèsciri bèni in su cuadhu = ischire istare o andhare a cadhu; arrèsciri in su ludu = afungàreche in su ludu; andai o fai arresci arresci = a su frimma frimma
Frases
fuant imbàtius in d-una sica e sa navi si fut arréscia ◊ candho atogat s'iscudet a punzu pro no li arrescher su mossu in caminu (Piras)◊ mi est arréscia un'ispina de pisci ◊ s'arau at arréscidu in is perdas ◊ is corrus de su cerbu ant arrésciu in is matas
2.
est arrésciu… inchi dhi arrèsciant is barras! ◊ tui arrescis in dónnia logu si agatas genti a chistionai! ◊ camina e no ti arrescas finas a candho durat lughe ◊ arresche inoche, ca deo andho a cudhane!
Tradutziones
Frantzesu
entraver,
interrompre,
échouer,
s'arrêter
Ingresu
to hinder
Ispagnolu
atascarse
Italianu
incagliare
Tedescu
auflaufen.
arreselài , vrb: reselai* Definitzione
su no giare fide, su àere bendha o duda
Sinònimos e contràrios
dudai,
suspetai
/
abbabbarrotai,
addojare,
adumbrai,
assumbrai,
umbrai
| ctr.
cunfiai,
fidai
Tradutziones
Frantzesu
se méfier,
hésiter
Ingresu
to distrust,
to totter
Ispagnolu
recelar
Italianu
diffidare,
tentennare
Tedescu
mißtrauen,
schwanken.
arrespinài , vrb: raspinai* Definitzione
èssere arrasposu, essire arrasposu
Tradutziones
Frantzesu
devenir rêche,
faire devenir rêche
Ingresu
to make rough (become)
Ispagnolu
curtir,
agrietar
Italianu
rèndere o divenire rùvido
Tedescu
grob werden,
grob machen.
arressàre , vrb Definitzione
su si firmare de camminare, de fàere cosa, fàere firmare / pps. arressadu, arressu
Sinònimos e contràrios
afrimai,
arrèghere,
arremai 1
| ctr.
andai
Frases
mi arresso a li porrire azudu ◊ si est arressa pro si pasare azicu ◊ su mundhu no si est mai arressu e ne mai s'at a frimmare ◊ a Pirella, ca fit ingomendhe chene masticare bene, sa sartitza si li est arressada in gurguzu!
2.
l'arressant chin su cadhu ◊ a mimme no b'at crisura o làcana chi mi arressat
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
bloquer,
arrêter
Ingresu
to stop
Ispagnolu
parar
Italianu
fermare
Tedescu
halten.
arrestài , vrb: arrestare Definitzione
pònnere is ferros, betare in presone a unu / a. líteras = frimmare sa posta a manera chi no lompat a chie depet
Sinònimos e contràrios
ammanetare,
imprasonai,
ingalerare,
ingiabbulare,
ingribbiai,
tènnere
| ctr.
iscapare
Frases
is carabbineris fuant benius a domu po arrestai su babbu ◊ custa cantzone dh'iat cantada su bochidore in s’ora chi dhu fiant arrestandho ◊ a chini mi bollit ponni in contraventzioni, a chini mi bollit arrestai! ◊ una vorta ndhe l'at finia in caserma, ma non ca l'aviant arrestau
Tradutziones
Frantzesu
arrêter
Ingresu
to arrest,
to capture
Ispagnolu
detener
Italianu
arrestare,
catturare
Tedescu
verhaften.
arrestigàre , vrb: arrestricare Definitzione
pònnere sa restiga a unu trastu, bestire unu trastu (cadira) de restiga
Sinònimos e contràrios
afiletai,
impagliai
2.
su fiascu arrestigadu muntenet su binu friscu
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
empailler
Ingresu
to cover with straw
Ispagnolu
empajar
Italianu
impagliare
Tedescu
mit Stroh umwickeln.
arresuminài , vrb: resuminai Definitzione
nàrrere sa matessi cosa cun prus pagos foedhos
Sinònimos e contràrios
arresumi
2.
is fuedhus nous, batallendidhus e manixendidhus a bonu proi, arresúminant comenti su trigu modhi
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
résumer
Ingresu
to reassume
Ispagnolu
resumir
Italianu
riassùmere
Tedescu
zusammenfassen.
arresurtài, arresurtàre , vrb: arrisultai,
erresultare,
resultai* Definitzione
àere un’arresurtau, su chi essit o chi si ndhe bogat de calecuna cosa chi si faet, de su chi si cricat de ischire; diventare calecuna cosa; bínchere una dificurtade e lòmpere a un'iscopu
Sinònimos e contràrios
essire,
resèssere
Frases
tiu Perantoni si bistiat de màscara e ndi arresurtàt ca fiat arriri prus de is àtaras màscaras ◊ de s'iscritura sagrada arresurtat chi Elias fiat unu campioni po su nòmini de su Segnori
2.
Deus bollat chi s'inciascu arresurtit beridadi!
3.
Pitanu iat apretau s'arretore po che arresurtare a dhi lassare su cuadhu ◊ nemos ch'est arresurtau a calare a fundhu
Tradutziones
Frantzesu
résulter
Ingresu
to result
Ispagnolu
resultar
Italianu
risultare
Tedescu
sich ergeben.
arresuscitàre, arresussitàre , vrb Definitzione
torrare a biu, nau de Cristos / s'Arresussitau = Cristos torradu a biu
Frases
Zesugristu sa tertza die est arresussitau ínteri sos mortos
2.
sa die de Pasca a s'incontru s'Arresussitau cun sa Mamma si assortint apare
Tradutziones
Frantzesu
ressusciter
Ingresu
to resuscitate
Ispagnolu
resucitar
Italianu
resuscitare
Tedescu
auferstehen.
arretàe , vrb: arretare,
arretai,
retai Definitzione
nau de sa natura de su mascu, su si fàere tostada, chíbbera, tètera
Sinònimos e contràrios
arrintzonare,
arritzare
Frases
cussu est ómine chi no arretat ◊ est arretendhe, comente at bidu féminas
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
être en érection
Ingresu
to have the erection,
to be in erection
Ispagnolu
tener una erección
Italianu
avére l'erezióne,
èssere in erezióne
Tedescu
in Erektion sein.
arretolàre , vrb Definitzione
fàere a retolu, a chedha, essire in medas
Sinònimos e contràrios
abbudronare,
acedhae,
afollare,
apubulare,
atropare,
atrumare,
atutinare
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
assembler,
rassembler
Ingresu
to join up
Ispagnolu
juntarse
Italianu
unirsi,
aggrupparsi
Tedescu
sich sammeln.