chinchinnàre , vrb Definitzione
aprontare, cuncordare bene meda, pònnere is chinchinnos
Sinònimos e contràrios
allaputzai,
cumpòniri,
cuncodrai,
mudai
Frases
chinchinnare s'aradu pro arare
Ètimu
ltn.
concinnare
Tradutziones
Frantzesu
préparer soigneusement
Ingresu
to prepare with ability and care
Ispagnolu
preparar con cuidado
Italianu
preparare con abilità e con cura
Tedescu
geschickt und sorgfältig vorbereiten.
coidàde , nf, nm: coidadu,
cuidade,
cuidadu,
cuidatu,
cuidau Definitzione
pentzamentu, presse, incuru faendho is cosas; coidau dhu narant fintzes in su sensu de diferéntzia
Sinònimos e contràrios
acaloramentu,
apensamentu,
apinnicu,
coidu,
contibizu,
presse,
reminu
| ctr.
descuidu
Maneras de nàrrere
csn:
pònnere in cuidadu a unu = pònnere presse a unu; giàresi, dàresi coidadu = tènnere presse, chircare de fàghere sa cosa impresse, coitare
Frases
candho in domo mi narant "Pane cherzo!" e no ndhe apo, mi dao cuidadu e divento a furare resinnadu (B.Caredda)◊ dadi coidadu, ca timo no proat, ca est tronendhe ◊ si sas muntagnas fint de macarrones, e ite vida sa de cudhos chi ant pagu cuidadu! ◊ giaidí coidau!
2.
no tenit coidau de is consillus bonus chi dhi donat genti manna
3.
- calincuna mobadia maba no at a èssi? - no est coidau, est unu spitzu de musca!… (A.Garau)◊ intra Barrabi e Sedhori passat pagu coidau
4.
no iat pérdiu coidau: iat pigau is lentzorus frigaus e dhus iat ispartus asuba de su piciochedhu po dhu cuai
Sambenados e Provèrbios
prb:
su cuidadu faghet sa domo
Ètimu
spn.
Tradutziones
Frantzesu
diligence,
sollicitude
Ingresu
diligence
Ispagnolu
cuidado,
celo
Italianu
solèrzia,
alacrità,
sollecitùdine
Tedescu
Emsigkeit,
Eilfertigkeit.
coídu, cóidu , nm: coiru Definitzione
presse, pentzamentu, incuru de fàere sa cosa, de coitare / a coidu = impresse, fintzes chitzo
Sinònimos e contràrios
coidade,
presse
| ctr.
descuidu
Frases
dàdebbos coidu! ◊ mi ammancant is coidus tuus, o babbu, is anninnias, is istrúncius! ◊ si no ti das coidu dhu tzapas a sa coa!…
2.
ciai est a coidu e acudeus a allegai cun su giòmetro.
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
diligence,
sollicitude
Ingresu
diligence
Ispagnolu
cuidado
Italianu
solèrzia
Tedescu
Emsigkeit.
contivizàdu , pps, agt Definitzione
de contivizare; chi est bene tentu contu, pigau cun incuru
Sinònimos e contràrios
| ctr.
irbandhonadu
Tradutziones
Frantzesu
soigné
Ingresu
painstaking
Ispagnolu
cuidado
Italianu
curato
Tedescu
gepflegt.
cúra , nf Definitzione
su chi si faet po sanare una maladia o unu css. male, mescamente sa meighina chi si leat; incuru, contivígiu o pentzamentu po calecuna cosa
Sinònimos e contràrios
medichina
/
atenscione
Maneras de nàrrere
csn:
fàghere sa cura de sa ua, de su sole, de su mare, e gai; giare a cura a unu, una cosa = tènnere contu
Frases
si che fint inserrados in cantina ca sa meighina de su binu fit crétida sa cura! ◊ est unu male chi no bi at cura
2.
est unu picioconi sanu e inconconiu, ma, chi no donat cura, is féminas dhu torrant a s'ossu ◊ a piciochedhu fut a giare a cura una craba
Ètimu
ltn.
cura
Tradutziones
Frantzesu
traitement
Ingresu
care,
cure
Ispagnolu
cura,
cuidado
Italianu
cura
Tedescu
Kur,
Behandlung.
impipài 1, impipàre , vrb Definitzione
importaresindhe, no fàere contu, lassare a pèrdere calecuna cosa o chistione
Sinònimos e contràrios
afutire,
strafudhai,
strufudhire
Frases
benidiche chin nois e impipadindhe de babbu e de cuile! ◊ tres pisedhos si pessighint a coedhas mesu fora, impipèndhesi de su fritu ◊ impipadindhe, no ti les matana!
2.
si su batu est rassu s'impipat de anzone e de crabitu!
Ètimu
itl.
impiparsene
Tradutziones
Frantzesu
se ficher de
Ingresu
not to care
Ispagnolu
tener sin cuidado,
importar un comino
Italianu
infischiarsi
Tedescu
pfeifen.
miraméntu , nm Definitzione
su mirare, su castiare po custódiu
Sinònimos e contràrios
aggordu,
castiamentu,
càstiu,
tenta 3,
tentonzu
/
contibizu
Frases
pro su malu miramentu ndhe morint prus de chentu ◊ iscura sa robba chi no at miramentu ◊ dae miramentu a cussu malassortadu!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
vigilance,
surveillance,
gouvernement
Ingresu
direction,
vigilance
Ispagnolu
cuidado,
custodia,
vigilancia
Italianu
vigilanza,
govèrno
Tedescu
Aufsicht,
Überwachung,
Besorgung.
remínu , nm: riminu Definitzione
genia de ibertu, lestresa, coidau chi si ponet po fàere sa cosa, a bortas fintzes tropu
Sinònimos e contràrios
coidade,
coidu,
impenza,
oloidura,
pressi,
tarea
/
furighedha
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
hâte,
sollicitude,
zèle
Ingresu
care,
engagement
Ispagnolu
prisa,
urgencia,
cuidado
Italianu
premura,
sollecitùdine,
impégno
Tedescu
Eile,
Raschheit,
Eifer.
strafudhài , vrb: strufudhai Definitzione
importaresindhe, de sa cosa, lassare istare chentza ndhe fàere contu
Sinònimos e contràrios
afutire,
impipai 1,
strufudhire
Frases
si ndh'est strufudhau
Tradutziones
Frantzesu
se ficher de
Ingresu
not to care
Ispagnolu
pasar,
tener sin cuidado
Italianu
infischiarsi
Tedescu
pfeifen auf.