aldíga , nf Definition genia de càbbia po pigionedhos de pudha.
aldubbiàncu , nm: ardubbiancu, cardubbiancu Definition una calidade de cardu, cardu o cardixedhu de pastori, o fintzes cima de cibiru, ispina bianca (est bonu a papare, portat is fogighedhas a vias biancas in mesu e faet una cranciofedha pitichedhedha) Synonyms e antonyms aldubintu, barduangioninu Scientific Terminology rba, Galactites elegans Etymon srd.
aldubíntu , nm: bardubintu, cardubintu Definition una calidade de cardu, bona de papare, e bona (su frore) a mòrrere su late: dhi narant puru cardu o cardixedhu de pastori, cima de cibiru e spina bianca Synonyms e antonyms aldubbiancu, barduangioninu Scientific Terminology rba, Galactites elegans Etymon srd.
aldugràbinu , nm Definition gardu latosu (bogat unu sucighedhu biancu), una genia de cardu druche meda Synonyms e antonyms caldugastredhu, cardumele Scientific Terminology rba, Scolymus hispanicus Etymon srd.
alè! , iscl Synonyms e antonyms ajó! Sentences alè, mandronis: sunt is noi oras e no si nd'iscavuais ancora de su letu?! Translations French allons! English come on! Spanish ¡vamos! Italian suvvia! German wohlan!
alebèdhe alaepèdhe
alegúmini , nm: algúmene, aligúmine, aligúmini, legúmene Definition una genia de laores (loris a tiradura) chi faent su granu aintru de una tega chi si aperit in duas perras: fae, basolu/pisu, pisucre, chíghere, lentígia, e àteru, totu bonos meda po alimentu ca portant proteinas meda Etymon itl. Translations French légume English legume Spanish legumbre Italian legume German Leguminose, Hülsenfrüchte.
alegústa alagústa
alémbru , agt Synonyms e antonyms abbentadu, allabentau, allampadu, ammincau, atolondrau, atontau, bambioco Translations French inconsidéré, irréfléchi English hasty Spanish imprudente Italian avventato German leichtsinnig.
alemúsina , nf: allemúsina, allimúsina, lemósina Definition cosa, sèmpere pagu o pentzada coment'e pagu, chi si giaet po làstima a is pedidores, a gente bisongiosa meda Synonyms e antonyms caridade Sentences no seu annendu mancu a s'allemúsina! ◊ fai s'alemúsina de un'arrogu de pani! Etymon itl. (e)lemosina.
alemusinéri , nm, agt: lemusineri Definition chi o chie faet s'alimúsina Sentences cussu est ómine alemusineri e totu caridade Etymon srd. Translations French mendier English almoner Spanish limosnero Italian elemosinière German Almosenspender.
alenàda , nf Definition una torrada de àlidu Synonyms e antonyms alentada, alidada Sentences bíere, bufare a un'alenada Etymon srd. Translations French haleine, souffle English breath Spanish aliento Italian alitata, fiato German Atem.
alenàre , vrb: alinare Definition mandhare a fora su respiru, arrespirare Synonyms e antonyms abidai, anidare Sentences aleno ervosas dulcuras furadas dae sa catassa fumosa de s'últimu tortu 2. intendho su bentu alinendhe acurtzu meu Etymon ltn. alenare Translations French respirer, souffler English to breathe, to blow Spanish respirar, soplar Italian respirare, soffiare German atmen, blasen.
alenigúrtzu , agt Definition chi torrat àlidu a pelea, chi torrat àlidu impresse, assupandho Synonyms e antonyms assubentau, catragnadu Etymon srd. Translations French poussif English breathless Spanish jadeante Italian bólso German kurzatmig.
alentàda , nf Synonyms e antonyms alenada.
alentadúra , nf Synonyms e antonyms alentamentu Etymon srd.
alentài , vrb: alentare Definition pònnere, giare o pigare alientu, gana, fortza, coràgiu Synonyms e antonyms abbiatzai, abbibare, abbiorare, abiociai, animai, incorai, indanimai | ctr. disalentai, scorai Etymon spn. alentar Translations French animer, encourager English to animate, to infuse courage Spanish alentar Italian animare, infóndere coràggio German Mut einflößen.
alentaméntu , nm Definition su alentare, giare o pigare alentu Synonyms e antonyms alentadura Etymon srd.
alentàre alentài
alénticu , agt Definition de alentu.