aldíga , nf Definition genia de càbbia po pigionedhos de pudha.
aldubbiàncu , nm: ardubbiancu, cardubbiancu Definition una calidade de cardu, cardu o cardixedhu de pastori, o fintzes cima de cibiru, ispina bianca (est bonu a papare, portat is fogighedhas a vias biancas in mesu e faet una cranciofedha pitichedhedha) Synonyms e antonyms aldubintu, barduangioninu Scientific Terminology rba, Galactites elegans Etymon srd.
aldubíntu , nm: bardubintu, cardubintu Definition una calidade de cardu, bona de papare, e bona (su frore) a mòrrere su late: dhi narant puru cardu o cardixedhu de pastori, cima de cibiru e spina bianca Synonyms e antonyms aldubbiancu, barduangioninu Scientific Terminology rba, Galactites elegans Etymon srd.
aldugràbinu , nm Definition gardu latosu (bogat unu sucighedhu biancu), una genia de cardu druche meda Synonyms e antonyms caldugastredhu, cardumele Scientific Terminology rba, Scolymus hispanicus Etymon srd.
alè! , iscl Synonyms e antonyms
ajó!
Sentences
alè, mandronis: sunt is noi oras e no si nd'iscavuais ancora de su letu?!
Translations
French
allons!
English
come on!
Spanish
¡vamos!
Italian
suvvia!
German
wohlan!
alebèdhe alaepèdhe
alegúmini , nm: algúmene,
aligúmine,
aligúmini,
legúmene Definition
una genia de laores (loris a tiradura) chi faent su granu aintru de una tega chi si aperit in duas perras: fae, basolu/pisu, pisucre, chíghere, lentígia, e àteru, totu bonos meda po alimentu ca portant proteinas meda
Etymon
itl.
Translations
French
légume
English
legume
Spanish
legumbre
Italian
legume
German
Leguminose,
Hülsenfrüchte.
alegústa alagústa
alémbru , agt Synonyms e antonyms
abbentadu,
allabentau,
allampadu,
ammincau,
atolondrau,
atontau,
bambioco
Translations
French
inconsidéré,
irréfléchi
English
hasty
Spanish
imprudente
Italian
avventato
German
leichtsinnig.
alemúsina , nf: allemúsina, allimúsina, lemósina Definition cosa, sèmpere pagu o pentzada coment'e pagu, chi si giaet po làstima a is pedidores, a gente bisongiosa meda Synonyms e antonyms caridade Sentences no seu annendu mancu a s'allemúsina! ◊ fai s'alemúsina de un'arrogu de pani! Etymon itl. (e)lemosina.
alemusinéri , nm, agt: lemusineri Definition
chi o chie faet s'alimúsina
Sentences
cussu est ómine alemusineri e totu caridade
Etymon
srd.
Translations
French
mendier
English
almoner
Spanish
limosnero
Italian
elemosinière
German
Almosenspender.
alenàda , nf Definition
una torrada de àlidu
Synonyms e antonyms
alentada,
alidada
Sentences
bíere, bufare a un'alenada
Etymon
srd.
Translations
French
haleine,
souffle
English
breath
Spanish
aliento
Italian
alitata,
fiato
German
Atem.
alenàre , vrb: alinare Definition
mandhare a fora su respiru, arrespirare
Synonyms e antonyms
abidai,
anidare
Sentences
aleno ervosas dulcuras furadas dae sa catassa fumosa de s'últimu tortu
2.
intendho su bentu alinendhe acurtzu meu
Etymon
ltn.
alenare
Translations
French
respirer,
souffler
English
to breathe,
to blow
Spanish
respirar,
soplar
Italian
respirare,
soffiare
German
atmen,
blasen.
alenigúrtzu , agt Definition
chi torrat àlidu a pelea, chi torrat àlidu impresse, assupandho
Synonyms e antonyms
assubentau,
catragnadu
Etymon
srd.
Translations
French
poussif
English
breathless
Spanish
jadeante
Italian
bólso
German
kurzatmig.
alentàda , nf Synonyms e antonyms alenada.
alentadúra , nf Synonyms e antonyms alentamentu Etymon srd.
alentài , vrb: alentare Definition
pònnere, giare o pigare alientu, gana, fortza, coràgiu
Synonyms e antonyms
abbiatzai,
abbibare,
abbiorare,
abiociai,
animai,
incorai,
indanimai
| ctr.
disalentai,
scorai
Etymon
spn.
alentar
Translations
French
animer,
encourager
English
to animate,
to infuse courage
Spanish
alentar
Italian
animare,
infóndere coràggio
German
Mut einflößen.
alentaméntu , nm Definition su alentare, giare o pigare alentu Synonyms e antonyms alentadura Etymon srd.
alentàre alentài
alénticu , agt Definition de alentu.