A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

pàltza , nf: parta, partza, peatza, piata, piatza, plassa, platza, pràcia, prassa, prata, pratza Definition logu largu meda e in paris fatu apostadamente in bidhas e citades; logu larghitu, fintzes su tretu tra un'órdine e àteru de sa bide in bíngia (pratza de sarmentu), fintzes giuale, órdine de bide, su tretu o cortiledhu ananti de sa genna de una domo (fintzes in s'orruga), tretu ananti de unu barracu, totu su tretu asuta de una mata; dhu narant a s'argiola puru; postu / min. partzighedha, pratzita, prassigedha Synonyms e antonyms bàlliu, cortile, cortina Idioms csn: fai pratza = fàghere sa piatza, ammanitzare, ordiminzare sa chistione a manera chi, candho unu dimandhat, sa zente siat pronta a nàrrere chi ei; pònnere una cosa in pratza = pònnere in craru una chistione; in pratza de Fulanu = in sa carrela inue istat Fulanu, in dainanti de domo sua; letu de piatza e mesa, a duas piatzas = letu mannu pro duus, a duus tantis de su letu po unu; pratza de letu = su tretu in dainanti de su letu; sa landhe falat a sa prata (in cobertantza)= sos benes de unu tocant a sos parentes; èssere a piata franca (nadu de chie pagat pro istare in carchi logu)= àere postu o allozu in donu; una pratza de pudhas = chedha de pudhas (tentas in cortile) Sentences mesanote est tocada, onzi piata est deserta ◊ in sa pratza de bidha is piciocas e piciocus fiant giai isciampitendi ◊ sa piata sentza pisedhina paret beranu sentza rúndhines ◊ in donzi parta in ube si est firmadu pro totus est istadu un'iscarmentu ◊ giogao semper in partza o in caminu ◊ sa gente est in sa pratza: a chie chistionat, a chie est ciciu 2. cada massaja mundhabat sa prata sua e sos caminos abbarrabant netos ◊ ndi sutzedint de cosas in sa platza mia!…◊ depio carrare linna a prata de pinnetu ◊ apu agatau una bella pràcia de corrorinu ◊ sas pratas sunt semenadas de uliba ◊ e aundi dhu bis, tui, passendi, in pratza de letu?! ◊ una borta iant fatu su triatu in prassa de Bennardu ◊ duas pratzas ainnantis de domu de bosatrus ant bociu a Bissenti! 3. in sa prata pulida cun apentu s'isparghent sos mannugros e manadas, poi sos boes cun pedras ligadas tríulant su laore in bonu assentu (Z.Piludu) Surnames and Proverbs prb: bixina bona, funtana in pratza Scientific Terminology bdh Etymon itl. Translations French place, esplanade, allée English square, open space, walk Spanish plaza, claro, senda Italian piazza, spiazzo, andana German Platz, offener Platz, freier Streifen zwischen zwei Baumreihen.

paltzída , nf: partzia, pratzida 1, pretzida Definition genia de pane modhe, longu e laditu, fintzes genia de panada Sentences pani pintau a cacòis, turedhus e pretzidas ◊ cheria dare una partzida modhe a sa pisedha Scientific Terminology pne Etymon srd.

paltzimènta paltiméntu

paltzíre paltíre

pàlu , nm: pau, pàulu Definition truncu longu meda, deretu e tundhu (o fintzes genia de tubbu de ferru o àteru materiale forte fatu a bisura de truncu) chi ponent prantau in terra po poderare in artu mescamente filos de currente (po cust'iscopu is prus mannos dhos faent a intrajadura); orrugu de ferru grussu e tundhu fatu a punta a una parte e a bisura de pei a s'àtera, po fàere de leva, po si abbàlere movendho cosas graes (mescamente pedra) o fintzes a fàere fossos fungudos e istrintos (sa parte a punta); cerboni, arraiga, nae chi si fichit po agguantare in artu cosa prantada; fintzes orrugu de linna curtzitu, a punta, puncione po prantare prantagedha, o de ferru po giogare (si depet arrennèscere a dhu prantare in terra tirandhodhu a cropu de artu a manera de si cravare aintru de unu tretu precisu)/ furriai su palu in testu = cambiare sas cosas nadas; su pau = zenia de zogu Synonyms e antonyms puntellu / palighedhu / puncione, rocu Sentences podiat imparai cussa faina peri in bidha, chena nci acabbai in su palu de sa furca ◊ su pastori at prantau pàulus po fai un'acorru 2. su palu chin sos ferros de sa mina mi ant fatu s'ischina a unu cantzu 3. depestis centrai tirendi su pau o unu puncioni: abundi arribbàt su pau si apoxàt su diru mannu de su pei e si tiràt sempri fintzas chi non si andàt foras Etymon ltn. palus Translations French poteau English pole Spanish palo Italian palo German Pfahl.

pàlu 1 , nm Definition prémiu chi si giaet in drapu a is cuadhos curridores Synonyms e antonyms pàdhiu, pannu Sentences chin su cadhu est arribbadu primu a sa ralla de su palu ◊ sa baca l'ant posta a su palu de sos cadhos ◊ cadhu de palu, est torradu a runtzinu! Surnames and Proverbs prb: àinu chi cheret isprone no balanzat palu Etymon itl. palio.

palúmba , nf, nm: palumbu Definition culumbu areste / palumbone de tzitade = s'arratza chi faet in citades e bidhas; palumbinu = àtera arratza pitica Synonyms e antonyms caombu, tidone, tidu Sentences a palumbas chin rammos de ulia abberzo sas fentanas ◊ palumbas, turulias e astores nidaiant inoghe Surnames and Proverbs smb: Palumba Scientific Terminology pzn, columba palumbus Etymon ltn. palumbus.

palumbàru , nm Definition chie faet trebballos in s'abba, in fundhu.

palumbòne , nm Definition palumba, culumbu areste Synonyms e antonyms caombu, tidone, tidu Sentences su palumbone est istúrbidu (F.Cocco).

palumbrína , nf Definition logu a cara a tramuntana, a nord, logu de palassole Synonyms e antonyms umbrinu | ctr. solianu Sentences cussu est logu de palumbrina.

palumbrínu , agt Definition chi est a palas a sole, chi istat meda in umbra, nau de logu Synonyms e antonyms umbrinu | ctr. solianu Sentences at sa Sardigna tèremas, rocalzos, logos redossos, sitos palumbrinos (P.Casu)◊ comente su logu fit palumbrinu, sos truncos fint cucuvados de lanedha Etymon srd.

palúmbu palúmba

palúmbu 1 palómbu

palúsca , nf Definition foedhandho de petza de animale pangau, orrugu de sa pala, fintzes sa pala intrea de su porcu cunfetada.

pamènta , nf Definition istérria d'erba, fintzes de cosa semenada a ferràina po su bestiàmene Synonyms e antonyms farràghine Sentences sas bamas sunt istruntzendhe pamentas de trovozu, in sas tancas ◊ sunt pagos sos zassos chi si podent impitare pro pamentas de proendha.

pamentàre , vrb: apamentai* Definition pònnere o fàere su pomentu in logu de istare Synonyms e antonyms arrazolare, impamentare Sentences sunt ispijos de abba giara, làgrimas, perlas chi ti pamentant de prata sa terra!

pamentíle , nm, agt Definition su primu pígiu de laore chi s'isterret in s'argiola, in terra, po dhu treulare / trigu p. Etymon srd.

paméntu , nm: apomentu, pomentu Definition tretu in terra, mescamente aintru de is domos, fatu bene in paris e tostau, prus che àteru a cimentu o arregiolas (o fintzes a tàulas)/ pomentu a sa mosàica = iscacadu; pamentu a terra mazada = de terra impastada e abbatigada a mazu; bogari pisci in p. = cosa chi própriu no faet, cricare iscusas de malu pagadore, chircare resone chentza ndh'àere pro no dare resone a s'àteru Synonyms e antonyms fomentu, pabimentu, pisu 4 Sentences sos Israelitas, candho ant vistu falandhe su focu e sa glória de su Segnore, si sunt acucados chin sa cara a terra in su pamentu e ant adoradu ◊ est fatu a matoni su pamentu ◊ poita su pamentu est isciustu? ◊ sa pinneta noa fit una domo deghile, manna che a sa de sas bidhas, chin su pamentu a tauladu ◊ funt intradas is pudhas e ant imbrutau totu su pomentu! Scientific Terminology dmo Etymon ltn. paumentum Translations French sol, plancher, carrelage, dallage English floor Spanish pavimento, suelo Italian paviménto German Fußboden.

pamída , nf Definition tretu in paris Synonyms e antonyms pàdima* Sentences a cumpridura de messonzu, che carrucaiant su laore a giuros de bidha, in sas pamidas de codina ue totu triulaiant (G.Addis).

pàmpa , nf Definition fogu tenendho, sa fràmmula chi faet su fogu allutu; in cobertantza, genia de sentidu forte chi si provat / iscapai p. = tènnere (nau de su fogu) Synonyms e antonyms fiaca 1, fiamarida, fiamma, fiara, gliama, vampa Sentences truncus e àstuas boghint pampas de fogu biu! ◊ unu chi est intregau a is tiaus bogat de buca pampas de fogu ◊ a candu s’est inténdiu unu frúsiu de bentu e una pampixedha de fogu ndi est calada asuba de ognunu ◊ cussus cambus funt tenendi a pampa manna ◊ comente bient sas pampas de su fogu fuiu, ndhe iscossant duas naes e current po azuare sos massajos a dh'istudare 2. in coro cun s'issoro finivini bi at pampas dolorosas (A.Serra) Etymon itl. Translations French flamme, ardeur English flush Spanish llamarada Italian vampa German Lohe, Glut, Hitze.