Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abasciàu , pps, agt: abbassiau Definition de abasciai; chi ch'est abbasciau Synonyms e antonyms calau, faladu | ctr. artziau, pigadu Translations French descendu, baissé English got down Spanish bajado Italian scéso German heruntergekommen.

abbacài, abbacàre , vrb: abbacuai, abbacuare, abbracare Definition fortzare prus pagu, menguare, abbasciare de calecuna cosa, nau mescamente de fortzas o de cosas chi faent fortza; tròchere e abbasciare sa parte prus arta, incrubare Synonyms e antonyms abblandai, abbonantzai, allentai, ammellare, assebiai, assussegai, illebiare, imbacari / abbambiai 1 / abasciai, imbasciai, muciare | ctr. acadriare, afortiai, apretai, incrispai Sentences testimonzas de isperas gallizant lieras pro sempre saidadas dae unu bentu chi niune at a poder abbacare (C.Puddu)◊ su ventu at abbacatu ◊ abbacare su dolore ◊ su temporali est abbacau ◊ abbàcala sa barra! ◊ sos boes ant abbacau su passu ◊ abbacuit su fogu! ◊ che li fut morta sa muzere e pro abbracare su dispiaghere corcaiat cun sa teraca 2. abbaca sa fune! 3. fuit abbacanne sa conca po saludu ◊ colanne at abbacadu sa bannera pro saludu a sas autoridades ◊ prus ti abbacas e prus su culu si paret! Translations French calmer, ralentir, diminuer English to calm, to slow down, to diminish Spanish calmar, reducir, bajar Italian calmare, rallentare, scemare German beruhigen, abnehmen.

abbàtere , vrb: abbàtiri Definition betare o fuliare a terra; pèrdere de ànimu, fàere pèrdere su coràgiu Synonyms e antonyms abbatire, abbilgonzare, isarcare | ctr. animai, audire, incorai Sentences ndhe at abbàtidu un'àrbure 2. si est abbàtidu pro nudha ◊ sa mala fortuna mi abbatit Etymon itl. Translations French abattre English to pull down Spanish abatir Italian abbàttere German niederwerfen.

abbertighedhàre , vrb: Definition foedhandho de is matas chi portant frutu, iscúdere a pértiga a is cambos po ndhe fàere orrúere a terra su frutu Synonyms e antonyms abbertighitare, magiare Etymon srd. Translations French gauler English to beat down Spanish varear Italian abbacchiare, bacchiare German abschlagen.

abbonantzài , vrb: abbonatzare Definition pònnere, torrare o fàere torrare in bonu, nau de su tempus e fintzes de gente Synonyms e antonyms abbacai, abblandai, achedare, apachiare, apasaogare, assebiai, asselenare, assussegai, illenare Sentences dh'at abbonantzau cun unu bàsidu ◊ apustis de su certu s'est abbonantzau ◊ su tempus si est abbonantzau Etymon srd. Translations French se calmer English to calm down Spanish apaciguar Italian abbonacciare German beruhigen.

abboníri , vrb Synonyms e antonyms abbacai, abblandai, abbonantzai, abboniai, apachiare, apasaogare, assebiai, asselenare, assussegai Etymon srd. Translations French calmer English to calm down Spanish apaciguar Italian rabbonire German begütigen.

acavacài , vrb: acovecai, acrobecare, acrovecai, cavacai Definition betare a covecu, betare apitzu; betare a conca a bàsciu, coment’e ponendho a covecu; fintzes bortulare, furriare / a. a ccn. = cumbíncherelu, conchinàrelu a carchi cosa, fintzas pònnereli timoria faedhendhe de no lu lassare mancu faedhare comente cheret Synonyms e antonyms abbucai, acuguzare, apatigai, bíncere, furriai, tavacare | ctr. iscavacare Sentences chi fui dèu nci dhi acovecau sa pingiada in conca! ◊ is argiolas no acabbànt mai, cun su celu totu de unu colori acovecau in pitzus 2. tèngiu unu bellu scannu po mi sèi: cussu gei no si nci acovecat! 3. li ant covacadu sa carena in su putu 4. cussa tenit unu mairu pioncu e unu fillu acovecau! Etymon srd. Translations French retourner, renverser English to turn upside down Spanish volcar, dar la vuelta Italian capovòlgere German auf den Kopf stellen.

achirràre , vrb: achirriare Definition bènnere o andhare a unu chirru, a una bandha, e fintzes pònnere o acostire, andhare o lòmpere a iscúdere a ccn. Synonyms e antonyms abasciai, andhare, assèndhere, bènnere, brincae, falare, pòniri | ctr. alciare, ampiai, pigai 1 Sentences achirriare a Tàtari ◊ su mudiore achirrat de repente: no s'intendhent prus chidérios de pessones, de animales (L.Loi) 2. achirratinne dae cadhu! ◊ canno proet, s'abba achirrat dae sas nues ◊ a su postale si li fint secatos sos frenos in sa pénnita e fit achirratu che unu raju a supra de su carru ◊ a Cristos nche l'ant achirratu dae sa ruche ◊ lampu de focu chi li achírriet! 3. a sa zanna l'at achirriau s'istanca ◊ a Cherchedhu l'ant achirratu s'apoerju "Sindrajolu" Etymon srd. Translations French descendre English to get down Spanish venir, ir, bajar Italian venire, andare, scéndere German kommen, gehen, absteigen.

acóntu , nm Definition parte chi si pagat o chi si giaet de unu tanti chi si depet Sentences apo bocau sa cartera pro li dare un'acontu pro sa tanca Etymon itl. Translations French acompte English down payment Spanish anticipo Italian accónto German Anzahlung.

aculigionài, aculingionài , vrb: aculungionai, aculunzonare, aculurgionai, acurruxonai Definition nau de gente e de animales, fàere coment'e a culurgione, totu arregortu, coment’e acancarronau; fàere totu a pinnigas, atzirbisonau, nau de pedhe o cosas deasi; fàere a bocitedhas (nau de casu, de farra e àteru) Synonyms e antonyms aciunciulire, acoconare, acuculiare, acugutzare, acurruxonai, ammacionai, pinnichedhare / acuguciai, ammischinai / arrunzai / abballinare, allomborae, arrombulonai | ctr. istirare 2. ita in s'ierru, ca ti ndi acurruxonas acanta, in letu! Etymon srd. Translations French se pelotonner English to crouch down Spanish agazaparse Italian rannicchiarsi German sich zusammenkauern.

afassú, afassúa , avb Definition a s'a. = a coredhu, ghetau apari, totu a méschiu chentza órdine perunu, a passiu, afaiu, a su chi unu at in gana Translations French pêle-mêle en vrac English upside down Spanish en desorden Italian catafàscio German durcheinander.

allentài , vrb: allentare Definition abbacare una cosa tropu càdria, tropu tirada, fàere prus lentu, prus lenu, prus pagu forte Synonyms e antonyms abbambiai 1, aflusciai, afrincai, allenare, illebiare, illenare | ctr. acadriare, apretai, incrispiai Sentences ant allentau su passu e si sunt firmadas ◊ a mie faghet dannu su lentore ca mi allentat piús de su fenu 2. de coro Ti pregamus, o Signore: allenta su rigore! Translations French ralentir English to slow down Spanish ralentizar, disminuir Italian rallentare German lockern.

allisàda , nf: allisiada, allixada Definition su allisare Synonyms e antonyms allisadura, allisamentu Sentences su pitzinnu andhat a si pompiare in s'ispricu e si dat un'allisiadedha a pilos Etymon srd. Translations French bichonnage, attifement English smoothing down Spanish alisadura Italian lisciata German Glätten.

allupíri , vrb rfl: allupriri, allurpire, allurpiri Definition su si betare che lupu, papare che lupu, aira Synonyms e antonyms afarcai, allupiare 1, botzicare, ingolopire Etymon srd. Translations French se jetter sur la nourriture, se gaver English to throw oneself like a wolf, to gulp down Spanish atracar, hartar Italian avventarsi come un lupo, ingozzarsi German gierig essen.

apéssu , nm Synonyms e antonyms billa 1, imbussulatura Etymon srd. Translations French bordage English turning down Spanish doblez Italian rimboccatura del lenzuòlo German Umschlag.

arrembulài , vrb: arrumbiai, arrumbuai, arrumbulai, orrumbulai, romulare Definition andhare coment’e cosa tundha, a bisura de orroda (segundhu de ite si foedhat, no tanti bene, andhare cun dificurtade) Synonyms e antonyms arrodulare, cadhinare, codulare, istirigare, lodhurare, lumburare, rodhulare, trodhulare, tromedhare, trumbulare Sentences arrúmbula sa carrada po dh'isciacuai! ◊ nc'est arrumbulau de s'iscala ◊ est pitichedhedhu e arrúmbuat puru cument'e unu cíxiri 2. sa vida fut andendu ainnantis arrúmbua arrúmbua Etymon ltn. rhombus Translations French dégringoler (dans), rouler English to tumble down Spanish rodar Italian ruzzolare German hinunterrollen.

arrevésciu , agt: arrevessu, arrovésciu, orrovésciu, rebessu* Definition chi est su contràriu de comente depet èssere, de comente depet andhare, fatu a s'imbesse; nau de gente, chi o chie portat arrevesciori, chi est revessu, chi abbétiat po su trotu, chi no adduit a s’arrexone Synonyms e antonyms contràriu, deghésciu / rebelde, testarrudu, traessu | ctr. giustu / achistiadu, arrejonadu, atinadu, giudisciosu Sentences ses arrevésciu e tostorrudu coment'e unu burricu! ◊ fait pràngius bonus chi faint ammodhiai marirus arrevèscius ◊ est prus arrevésciu de sa figu morisca Translations French à l'envers, revers, sot English upside down, foolish Spanish revés, necio Italian rovèscio, stólto German verkehrt, töricht.

asseriài, asseriàre , vrb Definition abbrandhare unu movimentu; nau de ccn., su si fàere sériu, serionzu, acabadu, pentzamentosu, tristu; fàere a mancu, arrisparmiare de fàere calecuna cosa Synonyms e antonyms abbacai, abblandai, abbonantzai, apachiare, apasaogare, assebiai, asselenare, assussegai / asseriatzare, seriari | ctr. agegherai, salarzare, seguzare / allegrare Sentences s'arriu surrungiosu si est asseriau ◊ fit una rundhinedha, ma como si est asseriada abberu ◊ sos canes si sunt asseriaos ◊ candho at intesu gai, s’aira sua contra a issu si est asseriada 2. fit unu pitzinnu asseriadu impresse, chena risos ◊ arrispundendi, cuss'ómini brullanu si fiat asseriau 3. biadu a chie assériat, assumancu a betzu! 4. assériadi, asséria, de ti cojare: sa vida est menzus bajana! Etymon srd. Translations French se calmer, devenir sérieux English to calm down, to become sad Spanish calmarse, entristecerse Italian calmarsi, rattristarsi German sich beruhigen, traurig werden.

aterrài , vrb: aterrare Definition betare o calare a terra, pònnere in terra (mescamente nau de màchinas chi si pesant a bolare in is aeras, candho ant acabbau su bólidu); nau in cobertantza, fàere a bregúngia a unu, o fintzes andhare in contràriu a unu de mala manera; umiliare, cunsiderare cun umilesa / andai, movirisí aterra aterra = bassos bassos, cuatos cuatos Synonyms e antonyms aterrighinare, isterricrare, isterrighinare, istragorzare / afachilare Sentences sos ariopranos aterrant in s'arioportu ◊ un'ariopranu at aterradu in d-unu paris ◊ tui aterradí e no ti movast ca funt iscudendi de perda! 2. no apo aterrau sa mama, ma apo difesu su fizu ◊ at fatu domandha a sos carabbineris, l’ant fatu àbbile, ma in su Comunu ant aterradu totu e no l’ant fatu partire 3. ma chini si esaltat in supérbia at a èssiri umiliau e aterrau Etymon srd. Translations French terrasser English to knock down Spanish aterrizar Italian atterrare German niederwerfen.

aterramènta , nf Definition su aterrare, betare a terra a cropu, mescamente su isfundhare o segare matas a paris de terra Translations French abattage English pulling down Spanish derribo Italian abbattiménto German Fällen.