aculaciài , vrb Definition
pigare a nadiadas, a cropos de manu isprata a nàdigas
Synonyms e antonyms
annadiai,
innadiai,
isculivitare
Etymon
srd.
Translations
French
fesser
English
to spank
Spanish
pegar en el culo
Italian
sculacciare
German
den Hintern versohlen.
aculigionài, aculingionài , vrb: aculungionai,
aculunzonare,
aculurgionai,
acurruxonai Definition
nau de gente e de animales, fàere coment'e a culurgione, totu arregortu, coment’e acancarronau; fàere totu a pinnigas, atzirbisonau, nau de pedhe o cosas deasi; fàere a bocitedhas (nau de casu, de farra e àteru)
Synonyms e antonyms
aciunciulire,
acoconare,
acuculiare,
acugutzare,
acurruxonai,
ammacionai,
pinnichedhare
/
acuguciai,
ammischinai
/
arrunzai
/
abballinare,
allomborae,
arrombulonai
| ctr.
istirare
2.
ita in s'ierru, ca ti ndi acurruxonas acanta, in letu!
Etymon
srd.
Translations
French
se pelotonner
English
to crouch down
Spanish
agazaparse
Italian
rannicchiarsi
German
sich zusammenkauern.
acumbeniàre , vrb: cumbeniare Definition
pònnere is cumbénias, is comodidades, mescamente in sa domo
Synonyms e antonyms
acumbenentziare
Etymon
srd.
Translations
French
doter un appartement de tous les conforts
English
to have,
to provide oneself
Spanish
regalarse comodidades
Italian
avére o provvedérsi di tutte le comodità
German
mit allem Komfort versehen.
acumbuài , vrb: acumburai,
acumerare,
cumerare* Definition
si narat de is animales candho cràchidant artzandho ambos cúmburos impare, giare cumeradas, mescamente candho s'animale no bolet andhare (in cobertantza, si narat fintzes de gente chi cadredhat); pònnere is cúmburos in terra a cicire
Synonyms e antonyms
acromai,
arrebedhai,
calchedhare,
carcinai,
screnciai
/
arrampedhai,
arrebbellai
/
sècere
Sentences
su burricu est acumbuendi ca non boit a dhu tocai
2.
ita ses fadendi, ti ponis a acumburai?! (D.Maccioni)◊ si ndi est andara acumbuendi parèt un’ègua in domas, ma ge dha passat!
3.
las aiat atzapatas una ritza e s'àtera acumerata in terra ◊ a su fitzu l'aiat bistu, a s'ingrenucata comente fit, acumerànnesi supra sos carcantzos
Translations
French
regimber,
ruer
English
to kick (out)
Spanish
cocear
Italian
ricalcitrare
German
ausschlagen.
acumentàre , vrb Definition
coment'e cumbinare, torrare paris, èssere cuncordu
Synonyms e antonyms
cuncodrai
| ctr.
iscumentare
Translations
French
concorder
English
to coincide
Spanish
coincidir
Italian
collimare
German
zusammenpassen.
acumonài , vrb: acumonare Definition
arregòllere o pònnere totu impare, totu a unu (bestiàmene, àteru), a cumone; giare su bestiàmene a contivigiare a mesu pérdia e a mesu badàngiu, a mesapare; su si pònnere impare
Synonyms e antonyms
aggregare,
assotziai
Sentences
parte de sas abbas de cussu riu est intubbada: su restu est acumonada pro abbare campos e frutales ◊ si boleis guadangiai de prus, acumonaisí in sotziedadi!
Scientific Terminology
pst
Etymon
srd.
Translations
French
réunir
English
to aggregate
Spanish
juntar,
poner en común
Italian
aggregare,
méttere in comune
German
zusammentreiben,
Vieh in Halbpacht haben
acumpagnàre , vrb: acumpangiae,
acumpangiai,
acumpannare,
acumpanzai,
acumpanzare Definition
andhare impare cun ccn., fintzes po dhi fàere de ghia, po dh'agiudare; andhare aifatu de ccn. po dhi fàere onore; unire o pònnere a duos a duos, pònnere una cosa cun calecun'àtera
Sentences
acumpanzachelu a domo sua, su pitzinnu, ca a solu no l'ischit! ◊ si mi acumpanzas, cheria andhare a chircare unu malàidu! ◊ acumpanzabbila cun sa manu, sa cosa, ca sa màchina a sola no si la leat bene! ◊ acumpangiadhu cun s'ogu po biri aundi andat!
2.
si acumpàngiat s'annada eus a fai arregorta bella ◊ tempus a favori ti at acumpangiau
Etymon
itl.
Translations
French
accompagner
English
to take to
Spanish
acompañar
Italian
accompagnare
German
begleiten.
acunnàre , vrb Definition
andhare in crica de féminas, istare aifatu de is féminas, fàere fainas de fémina
Etymon
srd.
Translations
French
s'affaiblir
English
to become weak
Spanish
ser mujeriego,
afeminar
Italian
infiacchirsi,
effeminare
German
werweichlichen.
acuntentàe, acuntentài , vrb: acuntentare,
cuntentai Definition
fàere o abbarrare cuntentu, giare su cuntentu, provare cuntentesa, prexu / malu a cuntentare = mendhegosu, difícili de acuntentai, itl. esigènte
Synonyms e antonyms
apagnai,
saltifàghere
Sentences
custos Sardos s'acuntentant de pagu, che cadhos e àinos (Cossu)◊ sos fizos oe, si non los acuntentant in sos disizos, minetant de si che andhare dai domo ◊ acuntèntadi de su chi ti daent! ◊ a marolla benit a dh'acuntentai!
Translations
French
contenter
English
to please
Spanish
contentar,
complacer,
satisfacer
Italian
accontentare,
soddisfare
German
zufriedenstellen.
acupài , vrb: cupai* Definition
fàere o ammesturare is cartas e ispartzire su matzu in duos o prus muntonedhos
Synonyms e antonyms
ilgupare,
smatzai 1
Translations
French
couper un jeu de cartes
English
to halve
Spanish
barajar,
cortar
Italian
smezzare le carte
German
abheben (Kartenspiel).
acupài 1, acupàre , vrb: aggupare Definition
si narat de unos cantu ebrúgios (es. latuca, càule) chi si serrant comente a bòcia, cun is fògias cracas; fàere coment’e a cupu, nau de sa manu fata a cofu serrandho unu pagu is pódhighes / aggupare sas oricras = allutai is origas po intèndiri o ascurtai bèni
Synonyms e antonyms
aggupulare,
aupare
2.
est aggupanne sa manu a un'oricra ca no intendhet ◊ cun is manus acupadas abetàt a dhi calai sa gràtzia e… aici est aturau! ◊ aggupanne sas oricras acurtzu potites intènnere
Etymon
srd.
Translations
French
taller
English
to head
Spanish
acogollarse
Italian
accestire
German
bestauden.
acurtzài, acurtzàre, acurtzàri , vrb Definition
segare cosa faendhodha prus curtza; acostire, andhare o bènnere prus acanta
Synonyms e antonyms
cercinae,
chertzinare,
chirchinare,
incruciai
/
acostai
| ctr.
illongare
2.
como acurtza a innoghe ca ti allumo su fogu e ti callentas!
Etymon
srd.
Translations
French
raccourcir
English
to shorten
Spanish
acortar
Italian
accorciare
German
verkürzen.
acusài , vrb: acusare Definition
incurpare a unu de calecunu dannu o farta, cufessare, fàere ischire de àere fatu male; prus che àteru giogandho a cartas, su si abbogare naendho ite giogu unu portat in manos; fintzes nàrrere a su dutore su male chi si sentit
Synonyms e antonyms
acajonare,
acriminai,
acrupai,
imputai,
incausai,
incrupai
/
decrarare,
nàrrere
Sentences
ita est sa curpa chi seis acusendimidha? ◊ est andau a su cunfessori a si acusai de ai furau ◊ de ite pecadu bos acusades? ◊ mi acuso de sa mala educassione chi apo dadu a fizos mios ◊ sa bíldia dhus acusara po dogna cosa ◊ babbu acuseit a tiu Tottoi chi Frantzischinu s'aiat bodhidu cosa in binza
2.
castit ca chini acusat depit portai giogu! ◊ tra cumpantzos si fachiant tzinnos a sa lestra pro acusare sa carta de tirare ◊ chie acusaiat trinta, chie chimbanta, chie chentu erveches mortas (A.Pau)◊ de custa cosa mi so acusadu a su dutore e nachi est de operare
3.
sa mastra mi acusaiat a tiu Satta, chi lu relataiat a babbu
Etymon
itl.
Translations
French
accuser
English
to charge
Spanish
acusar
Italian
accusare
German
beschuldigen,
anklagen.
acussolzàre, acussorgiài, acussorgiàre , vrb: acussorjare,
acussorxai,
acussorzare,
acutzorgiai,
cussorzare Definition
fàere cussòrgia, pònnere o istare a cussòrgia in calecunu logu (ma fintzes nau po gente chentza bestiàmene), portare su bestiàmene a una cussòrgia a pàschere calecunu tempus
Synonyms e antonyms
aposentae,
assemidare
| ctr.
iscussorjare
Sentences
is pastores in su cumunale si acussòrgiant agantu ant connotu ◊ is Seulesus si fuant acutzorgiaus in custus tretus
2.
sa musca detadora est una musca acussorgiada pruschetotu in is coiles
Etymon
srd.
Translations
French
s'établir,
se fixer
English
to settle
Spanish
establecerse,
asentarse
Italian
stanziarsi
German
sich niederlassen.
acuzonàre , vrb Definition
cuare, pònnere, istare in d-unu cugigone, a una bandha, in tretu apartau
Synonyms e antonyms
acantonai,
achizolare,
achizonare,
acorrunconare,
acuzare,
afurringonai,
arreconai,
inchizolare,
incozolare,
partare
Sentences
si l'acuzonas, sa cosa, irméntigas ue l'as posta ◊ mi acuzono in sa ziminera ◊ candho proghiat si acuzonabat in d-un'angrone e si aperiat su paracu
Etymon
srd.
Translations
French
rencogner
English
to put in a corner
Spanish
arrinconar
Italian
rincantucciare
German
in eine Ecke stellen.
adaretzài , vrb: adderessare,
adderetare,
adderetzai,
adderetzare,
adderetzari,
adereciare,
aderessai,
aderetzai,
aderetzari,
arereciai,
deretare Definition
fàere deretu, ténneru, pònnere prantau, istrantagiau o chi potzat istare a solu; arretirare, pònnere a postu, pònnere adderetu, chi andhet bene o comente si tocat, fintzes torrare apostu una cosa andhada male, guasta
Synonyms e antonyms
acampaniare,
acodomai,
aconciai,
addirire 1,
aggheretzare,
assantai,
assetiai,
inderetare,
indritare
/
mòere,
ispostare
| ctr.
isordulare
Sentences
sa linna trota dh'aderetzat su fogu…◊ po aderetzai a tui mi seu atrotiau dèu! ◊ tocat de azeretare sos revessos ◊ sos tortos los ant azeretados ponzèndhelis unu palu ◊ est chin sas palas che agionedha: pro bi las azeretare cheret apredigada! ◊ aderetzai is istradas, fadei logu ca benit su Messia! ◊ sos piantos cherent adderetados dae minoredhos
2.
est in terra e corzu a isse si no si ndhe adderetat! ◊ fatu fatu ndhe aderetzat s'ischina e s'imbarat a sa màniga de su marrone ◊ sa domu ndi est arruta: tocat a ndi dha torrai a aderetzai ◊ cia Vitória si est totu arereciara po dhi fai sa fotografia
3.
candu si tenit pistocu in bértula is cosas ciai si aderessant ◊ sas féminas bi ant de adderetare su locu ◊ chi mi adderetzu mi dhus pongu totus in buciaca, cussus! ◊ adderètadi, cantu chi ses isterrigorzadu lèndheche sas terras de su paba! ◊ aderetzari milliardos de ómines chi ant pigadu unu sétiu malu no est brulla! (P.G.Mura)
Surnames and Proverbs
prb:
sa mata si adaretzat candu est pitica
Etymon
spn.
aderezar
Translations
French
redresser
English
to strighten,
to mend
Spanish
enderezar,
corregir
Italian
raddrizzare,
aggiustare
German
geradebiegen,
in Ordnung bringen.
adasiài , vrb: addajare,
addasiai,
addasiare Definition
fàere is cosas abbellu, pigaresidha chentza presse, fàere prus abbellu, cun prus pagu lestresa, abbrandhare unu fàere
Synonyms e antonyms
biltentare,
illesinare,
istentae,
tricare
| ctr.
acoidai
Sentences
tónchinos de betzesa addajant s'andhera
2.
erribbau a padente iat addasiau su passu poite is matas furint intipias
Etymon
itl.
adagiare
Translations
French
tarder
English
to delay
Spanish
tardar
Italian
indugiare
German
langsam machen.
adatài , vrb: addatai,
addatae,
addatare Definition
fàere una cosa a manera chi potzat andhare bene a o cun d-un'àtera, o po un'iscopu, una faina; rfl. cambiare su cumportamentu, s'abbitúdine, is capacidades a manera de pòdere fàere o andhare bene in àteru logu e cunditziones, in calecuna cosa o bisóngiu, fintzes cumprèndhere ite est su prus giustu de fàere in d-una faina
Synonyms e antonyms
aggarbai,
cuncodrai
/
arragnare
Sentences
po bivi impai mairu e mullei tocat a si adatai!
2.
si podis no fatzas sa noti po dí e addatadí sempri a su tempus! ◊ isse za si addatat a totu, a fàghere de mastru de muru e a maniale!◊ deo a totu sos trabàglios mi adato
3.
no mi so addatada e bi apo postu tropu sale, in custu mànigu
Etymon
itl.
Translations
French
adapter
English
to fit
Spanish
adaptar
Italian
adattare
German
anpassen.
addagnài , vrb: addannae,
addannai,
addannare,
addanniai,
dannai Definition
fàere dannu, dannos; fàere male, guastu / denti addagnada = mantzada
Synonyms e antonyms
guastai,
indomaxai,
nòcere,
scalabrai
| ctr.
sanare
Sentences
sa cilixia at addagnau su trigu ◊ su píbiri no pistis, chi addagnat a su nasu! ◊ custus drucis no addànniant is cascialis
Etymon
spn?
Translations
French
endommager
English
to damage
Spanish
perjudicar,
dañar
Italian
danneggiare
German
beschädigen.
addàre , vrb: dae 1 Definition
pruschetotu dhu narant de is pipios in su sensu chi si lassant pigare in bratzos fintzes si dhos pigat gente chi no connoschent / addare a ccn. cosa = pentzai, atuai, fai atentzioni a una cosa
Sentences
custa criadura si addaet: andhat cun chie li porrit sas manos a la leare
2.
deo mi aio su contu tiradu: Chissai chi mancu si abbizet de nudha! Invece, belle e maca, bi at addadu!
Etymon
srd.
Translations
French
se donner
English
to allow oneself
Spanish
darse
Italian
concèdersi
German
sich überlassen.