addascàre , vrb: addescare Definition
giare a papare ponendho in buca sa cosa a unu pipiu, a unu chi no podet papare a solu (ma si narat fintzes de chie papat cun dificurtade manna, apenas arrennescet o no arrennescet a papare a solu); pònnere o betare s'addescu, sa brovenda a is animales
Synonyms e antonyms
aescai,
abbrovendhae,
imbuconai
Sentences
atzegadu, si de tzibbu un'aizu che ingullias fit de àteras manos addescadu ◊ a chie los addescat, lendhe s'addescu aggantzant a sa manu ◊ sa mama addescat sos puzonedhos minudos in su nidu ◊ su maritu addescaiat sos minores ◊ unu malàidu grave mancu a si addescare si abbalet ◊ Nennedha est addascandhe su late a su piticu
Etymon
srd.
Translations
French
nourrir à la petite cuillère
English
to feed
Spanish
dar de comer
Italian
imboccare,
nutrire
German
in den Mund stecken,
füttern.
addedàre , vrb Definition
iscumbatare canta est una cosa cun s'addeda
Synonyms e antonyms
ammadiri,
mesurai
Etymon
srd.
Translations
French
mesurer
English
to measure
Spanish
medir
Italian
misurare
German
messen.
addegadiàre , vrb Definition
fàere a tegadia, fodhe de sa pruna ortitza, chi no ammadurat s'ossu e abbarrat coment'e una tega, buida in mesu, modhe, e apustis si sicat deunudotu
Etymon
srd.
Translations
French
rabougrir
English
to grow badly (said about fruit or plants)
Spanish
zocatearse,
apestarse
Italian
imbozzacchire
German
einschrumpfen.
addegàre , vrb: atecare,
ategai Definition
fàere sa tega, nau de unos cantu laores (fae, pisucre, pisu)/ fasoledhu ategau = a tega fata
Etymon
srd.
Translations
French
nouer (bot.)
English
to set
Spanish
transformarse el ovario en fruto
Italian
allegare (fare i baccèlli)
German
ansetzen (Bot).
addeinàre , vrb: addevinae,
addevinare,
addivinai,
addivinare Definition
nàrrere su giustu, sa cosa comente est e mescamente comente at a èssere in su benidore, faendho a pentzamentu, chentza ndhe ischire, coment’e chi unu ndhe siat deinu
Synonyms e antonyms
atzertai,
deinare,
indeinare,
ingertai,
inzevinzare
Sentences
tue as àpiu in sorte de pòdere addivinare s'ustinu nostru
Etymon
spn.
Translations
French
deviner
English
to guess
Spanish
adivinar,
acertar
Italian
indovinare
German
erraten.
addelantài, addelantàre , vrb: addelentare,
adelantai,
adelantare,
adelentare,
atelentare Definition
crèschere is benes, s'interessu, fàere àteru interessu
Synonyms e antonyms
assusai,
errichire,
mediare,
mezorare
2.
Nicolau cunfessore in isciéntzias addelantadu sos fideles amparade!
Etymon
spn.
adelentar
Translations
French
accroître ses biens
English
to encrease one’s possessions
Spanish
incrementar los bienes
Italian
incrementare i pròpri bèni,
gli avéri
German
vermehren.
addemàre , vrb: demare Synonyms e antonyms
assubentai
/
ilmaladiare
Etymon
srd.
Translations
French
devenir poussif
English
to become broken winded
Spanish
enfermar de huélfago
Italian
imbolsire
German
dämpfig werden.
addengàe, addengài , vrb: dengai* Definition
pigare a unu cun denghes, a frandhigos, a milindros (o fintzes su si fàere pigare deosi)
Synonyms e antonyms
afissiai,
ammelindrare,
annenneriai,
dangherare,
fiacare,
imberriare,
imbimbinare
Sentences
issa totu dh'addengara e po denghi dhu narara: Su pipiu, su sposu, su pipiedhu miu! ◊ custu est denghi, e mi praxit su èssiri addengau, po èssiri sèmpiri fogu allutu po tui! ◊ tziu Pietrinu, gei mi parit ca fustei si est addengau, chi no essit prus! ◊ bai ca sa mama no dh'addengat, no dhi portat su cafei a letu!
Translations
French
choyer,
cajoler
English
to fondle
Spanish
lisonjear
Italian
vezzeggiare,
coccolare
German
hätscheln.
addenticàre , vrb: addentigai,
addentigare,
addentigrai,
addentijare,
addrenticare,
adentiae,
adentiai Definition
istrínghere cosa cun is dentes, arrennèscere a matzigare, mossigare cosa tostada
Synonyms e antonyms
addentai,
dencicare,
immorroxare,
iscafitai,
monsiare,
mòssere
/
maistai
2.
custa cosa tosta deo no l'addéntigo, ca mi dolent sas dentes
Etymon
srd.
Translations
French
mordre
English
to bite
Spanish
hincar los dientes
Italian
addentare
German
anbeißen.
addestràre , vrb Definition
abbituare a fàere una cosa fintzes a tènnere pratighesa, a dh’ischire fàere bene, in calecunu mestieri o css. faina o impreu
Synonyms e antonyms
annestrare,
indestrare
Etymon
itl.
Translations
French
entraîner
English
to train
Spanish
entrenar
Italian
addestrare
German
ausbilden.
addesumàre , vrb: desumare Definition
ispartzire in partes oguales una cosa, pruschetotu s'interessu
Synonyms e antonyms
cumpaltire,
driverare,
ispartzire,
paltire
Sentences
su babbu etotu lis at addesumadu s'interessu e gai donzunu de sos fizos si tenet contu sa parte sua
Translations
French
répartir,
partager
English
to split (up)
Spanish
repartir
Italian
ripartire,
frazionare
German
aufteilen.
addiciài , vrb Definition
pònnere su díciu, s'annomíngiu, s'ingiúliu
Synonyms e antonyms
annomingiai,
aparalumenare,
aproegliare,
imparanigiai,
allomingiai,
azistrare
2.
cussus funt addiciaus "grutajus"
Etymon
srd.
Translations
French
surnommer
English
to nickname
Spanish
apodar
Italian
soprannominare
German
einen Spitznamen geben.
addignài, addignàre , vrb: addinnare,
dignai* Definition
su si abbasciare a calecuna cosa, fàere calecuna cosa chi iat a pàrrere de si umiliare ma chi est sèmpere una cosa de bonu, digna, chi si faet tenendho làstima
Sentences
Deus si fut addignau de mandai un'istedhu a lúgiri in sa vida de Antoni
Translations
French
daigner
English
to deign
Spanish
dignarse
Italian
degnarsi
German
geruhen.
addilíre, addillíre , vrb: addirire Definition
giare su cuntentu, atobiare a su chi bolet s’àteru
Synonyms e antonyms
acuntentae,
adduire
Sentences
su babbu e sa mama lis ant addillidu donzi brama, a sos fizos (C.Meridda)
Etymon
itl.
Translations
French
adhérer
English
to assent
Spanish
adherir
Italian
aderire
German
sich anschließen.
addiosàre , vrb Definition
cunsiderare meda a ccn., agiummai che unu deus, ma prus che àteru nau in su sensu de istimare forte, de sentire amore meda
Synonyms e antonyms
indeosare
Etymon
srd.
Translations
French
déifier
English
to deify
Spanish
divinizar
Italian
deificare
German
vergöttern.
additzionàre , vrb Definition
aciúnghere una cosa a s'àtera, pruschetotu números faendho contos
Synonyms e antonyms
aciúgnere,
agiànghere,
agnànghere,
annatare,
summai
Translations
French
additionner
English
to sum up
Spanish
sumar
Italian
addizionare
German
zusammenzählen.
additzosàre , vrb Definition
fàere cuntentos, prexaos, addiciaos, diciosos
Etymon
srd.
Translations
French
rendre heureux
English
to make happy
Spanish
hacer feliz,
dichoso
Italian
rèndere felici
German
beglücken.
addoàe , vrb: addoai 1,
addoare,
adduai 1,
doare Definition
fàere sa doa, mescamente ororu de is làcanas, segare de su chi dhue creschet e innetiare a manera chi unu fogu fuiu no agatet cosa de abbruxare
Synonyms e antonyms
dogare
Sentences
su fogu unu tempus dhu poniant isceti me is nebronis ma dh'addoànt po no nci essí foras ◊ cun butios de sàmbene bos l'amos addoadu, su fogu! ◊ si addoat a fogu, a marra, a fraci e cumenti benit a bèni
Etymon
srd.
Translations
French
faire des bandes anti-incendie
English
to make anti-fire strips
Spanish
hacer cortafuegos
Italian
fare le fasce antincèndio
German
Brandschutzstreifen roden.
addobbài , vrb: addobbare,
addubbare,
atobbai,
atobbare,
dobbare Definition
iscúdere, giare cropos, atripare, pigare a cropos; atumbare o lassare andhare a cropu; acropare, cravare a cropos / a. su ferru = mazare, triballare su ferru in s'incúdine
Synonyms e antonyms
abbanzare,
aciociai,
acorpai,
arropai,
assurrare,
atripai,
cardare,
carrubbare,
ildobbare,
isciúdere,
magiare,
sussare
/
tzocare
/
imbolare
Sentences
addòbbadi sa conca a sos muros, si no ischis it'e fàghere! ◊ intendiant cussa gennixedha addobbendisí de istrémpiu ◊ no ti paro sas palas nendhe "Addobba!" ◊ ista sériu, mighi ti addobbo! ◊ at addobbau tres cropus arrabiaus a sa genna ◊ una fémina arruendu at atobbau sa conca a unu truncu ◊ una die atobbeint a su batente: fit una pisedha minore
2.
si ndh'est addobbadu subra mia
3.
is sordaus iant addobbau is obbilus a Gesús po dh'apicai a sa gruxi
Etymon
srd.
Translations
French
battre,
frapper
English
to beat
Spanish
golpear,
dar,
sacudir
Italian
percuòtere,
bàttere,
sbàttere
German
schlagen,
stoßen.
addojàre , vrb: addrojare Definition
pigare assíchidu po dónnia cositedha, bíere cosa de tímere in dónnia logu
Synonyms e antonyms
abbabbarrotai,
adumbrai,
arreselai,
assumbrai,
umbrai
2.
sa upa de sos mannos addojat sas isperas istranzas
Etymon
srd.
Translations
French
s'effaroucher
English
to shy
Spanish
ensombrecerse
Italian
adombrarsi
German
scheuen.