Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

sciorroncinài, sciorronciuài , vrb: sciurrunciài Definition su forrogare e ispartzinare chi faent is pudhas cricandho cosa de bicare, andhare cricandho, tocandho; passare o andhare friga friga Synonyms e antonyms iforrogare, isforronciare, isterronciare, scarrovai, scorrovonai / scrabutzinai Sentences is pudhas sciorrónciuant sa cosa ammuntonada ◊ sciorrónciua sciorrónciua, sa pudha at aghetau unu sodhixedhu in su lodami ◊ is perdixis bandant a sa stua a sciurrunciai ◊ unu caboni nci essit e sciurrúncia sciurrúncia arribbat acanta de unu boscu 3. me in bidha sa piciocalla sciorrónciuat a totu dí me is arrugas. Translations French fouiller, gratter le sol, se frotter English to scratch about, to rub oneself Spanish hurgar, frotar Italian razzolare, strusciarsi German scharren, sich streifen.

sciortài, sciortàri , vrb Definition coment'e iscapiare, iscarragiare; nau de su chi podet fàere un'ómine a una fémina, su dhi leare e mescamente guastare sa verginidade, betandhosidhi a poderiu po si ndhe godire / sciortai su pipiu = catzarecheli sas fascas, bogàreli sa trogadura, s'imbussadura; sciortai is tallus, una cosa de àtera = ispartzire, istagiare, seberare Synonyms e antonyms irberzinare, sbuzarrai, sflorai Sentences cumentzeus a sciortai is tallus: dèu seu Nassiedhu, cussu est Arrichetu, fillu miu, e cussa est pobidha mia! (T.Addari)◊ si sciortat su trigu de sa palla, sa cosa maba de sa bona 2. chi est berus ca dh'at sciortada, depit arruri in giustítzia! (G.Mura) Translations French violenter English to rape Spanish violar Italian violentare German vergewaltigen.

scirfinài , vrb Definition fàere a firchinidas, segare a círfinus, a farinos; foedhandho de gente, fàere a befa Synonyms e antonyms afirinedhai, filchinare, ifriare, irfarfaruzare, spamparinai, spimpiridai Etymon srd. Translations French émietter English to mince Spanish desmenuzar Italian sminuzzare German zerkleinern.

scirrài , vrb: iscirrare Definition segare is puntas de sa bide, de sa cosa chi creschet in is cresuras, e àteru: nau de sa bide in ierru, bogare in croba, segàreche is pértigas chi no si lassant po bogare frutu o fàere linna Synonyms e antonyms isbitare, ischirrare, iscoromedhai, ispampinare, ispatare, scimai Idioms csn: scirrai s'ollu = sceberai o chirriare s'ozu dae s'abbagrasta; s. sa porta = iscancarare sa zanna Sentences in austu si scirrat sa bíngia ◊ tocat a scirrai sa cresuri ca est pighendi tropu logu 2. portat su bistiri scirrau, po fai biri ca est créscia 3. mi dh'aberis, cussa genna, o bolis a ndi dha scirrai?! Etymon srd. Translations French épamprer, écimer, éclaircir English to strip of its leaves (a vine), to prune Spanish despampanar Italian spampanare, cimare, sfoltire German abblatten, stutzen, lichten.

sciscillonàe, sciscillonài , vrb Definition segare e ingòllere iscaligiones in bíngia, o àteru chi si podet arregòllere cun dificurtade, a pagu a pagu Synonyms e antonyms acabidae, acabigiulare, acabulare, apunghitai, collire, preulire, regutzulare Etymon srd. Translations French grappiller English to scrape up Spanish juntar Italian racimolare German zusammenkratzen.

scistài , vrb Definition fàere diferéntzia cun àteru, coment'e cosa chi no dhue deghet, no istat bene impare Sentences custa fuat una piciochedha bella, is làvuras arrúbias scistànt cun sa faci groga de is àterus piciochedhus Translations French différer English to differ Spanish diferir, diferenciarse Italian differire, divèrgere German sich unterscheiden.

sciurmài , vrb Definition pinnigare o andhare a sciurmas, a chedhas, a cambarada Etymon srd. Translations French aller en groupe English to go in a crowd Spanish ir en grupo Italian stormeggiare German sich zusammenscharen.

sciusciài , vrb: isciusciai* (sciu-sci-a-i) sciusciari Definition bogare de pare, distrúere cosa o faina fata; betare a fuliadura, a meda, coment'e afacandho s'istrégiu, fintzes betare de artu, fàere orrúere a terra / sciusciai de cuadhu = betare de cadhu Synonyms e antonyms acavacai, betae, destrui, idarrocai, imbolare, irfàchere, isciasciai, isconciare, sculai, torrocai | ctr. fàchere Sentences nd'ant sciusciau una domu bècia ◊ chi dèu narau "a tuis" a mamma, mi donàt unu cropu de turra a murrus e mi ndi sciusciàt is dentis! ◊ sciusciaus su letu e totu is móbbilis po nci cambiai a sa domu noa 2. custu est carramatzímini de sciusciai a rúmbulus de innòi a bàsciu ◊ cussa cosa sciusciancedha de sa ventana! ◊ no ghetis a pagu a pagu: sciúscia! ◊ si nc'est sciusciau a gisterra ◊ sa pira crua ndi dh'at sciusciada su bentu Translations French démolir, démanteler English to demolish Spanish deshacer, derribar Italian disfare, demolire German zerstören, niederreißen.

sclavài , vrb: isclavai*, scravai Definition bogare is craos; istacare sa cosa cravada, incravada o bene firma punciada, pigare a poderiu, a fortza Synonyms e antonyms iscabbúllere, isclavai, istacare, leare / iscúrpere | ctr. clavai Sentences iant scravau su corpus de Gesús e dh'iant trogau cun tiras de linu (Ev) 2. cust'àxina, de cantu dh'eis incracada, no ndi dha potzu scravai ◊ chi no fut poita, cussu lampu de telèfunu ndi dhu scravau, po su chi costat! ◊ no arrennescia a ndi dha scravai: candu si picigat est peus de sa càncara! ◊ est sidhada che cóciula: mancu cun is tanallas ndi dhi scravas foedhu! ◊ nd'apu scravau prus de deximila francus Translations French déclouer, détacher English to unnail, to detach Spanish desclavar Italian schiodare, staccare German einen Nagel entfernen, lösen.

sclosài , vrb: iscrusare, scrosai Definition apèrrere, pigare e bogare su sigillu o crosadura (es. de líteras, pacos o àteru), bogare de pare, istesiare is oros de calecuna cosa, de duas cosas Synonyms e antonyms abbèrrere, desclosai | ctr. crosai, segliai Sentences sa lítera a sa famíglia no est tardada a dhi arribbai e dh'ant fata scrosai (L.Matta) Etymon srd. Translations French décacheter English to unseal Spanish desellar Italian dissigillare German entsiegeln.

scociài , vrb: iscotare* 1, scossai, scotzai Definition bogare is cotzas de asuta de calecuna cosa; fàere iscostare, istesiare, fàere mòvere a ccn. de unu logu o de una cosa (fintzes postu), mòvere sa terra coment’e istesiandhochedha de calecuna cosa Synonyms e antonyms irmoventare, irraighinare, scotzedhai Sentences trabballendi apu scotzau su marroni 2. no ti ses prus scotzara de su treminaxu de sa porta! ◊ a tui no ti ndi scotzat nisciunus de cussu postu!◊ postu chi siat su culu in su scannu est mau a dhu scociai! Translations French déplacer English to shift Spanish mover Italian smuòvere German umgraben.

scodredhài , vrb Definition iscapiare is liòngios, is codriolas Etymon srd. Translations French délier English to unlace Spanish desatar Italian slacciare German aufschnüren.

scoetài , vrb: iscoitai*, scoitai, scuetai Definition iscaviare sa coa, mòvere a cropu de dónnia betu; andhare a egas e a ogas comente faet su pische o su lampu; pigare s'àteru a frandhigos po si dhu fàere a sa manu, po dhu tènnere a favore / avb.: andai scoita scoita = bantzighendhe o saidendhe su culu Synonyms e antonyms brincae, fruschinare, ischirchinare / fuire Sentences su pisci aintru de sa retza scoetàt e si moviat che ànimas in pena ◊ scoetat coment'e un'anguidha ◊ no ti ndh'atzichist chi scoitant is lampus! ◊ scuetant is murenas in s'àcua de su mari ◊ scuetat su corou 2. no dhui fuat mancunu giassu acantu ci scoitai 3. totu est chi scoetist: dèu mancu ti sumu! (G.Mura) Translations French frétiller, remuer la queue English to dart, to frisk Spanish deslizarse, escabullirse Italian guizzare German schnellen.

scoilài , vrb: iscujai, scuilai, sculiai Definition bogare o fàere essire de su cuile, de s'acoliadórgiu, giagarare Synonyms e antonyms assagnare, irfusare, iscobilare* Sentences comenti funt passaus ant scuilau duas perdixis ◊ oi puru as scuiau unu lèpuri? ◊ cussu furoni scuilancedhu! 2. istrasura de bentu iscrabionat su sentidu sculiendu arregodus (D.Erriu) Translations French dénicher English to flush (out) Spanish desencovar Italian scovare German aufspüren.

scollíri, scòlliri , vrb: isculli, sculliri Definition assaborire calecuna cosa, àere calecunu indítziu, su ndhe ischire o leare oru, bíere, fintzes sodigare o agatare a unu faendho dannu, in farta Synonyms e antonyms assabèschere, assebeltare, bodhiri, cumprèndhere, iscobèrrere / segudare, sejare Sentences dhu pregontànt po dhi podi scolliri calincunu fuedhu mali nau ◊ iant mandau unus cantus bugonis po dhu scolliri s'isbàgliu chi fiat chistionendu ◊ dh'iant betiu una fémina cojada, scollia cun d-un'atru ◊ chini truessat in su mali torrat ódia a sa luxi e no si ponit in sa luxi poita no siant scollias is òperas suas (Ev.)◊ apu sculliu aundi est chi fait s'ou sa pudha nosta ◊ apu sculliu is afatallus tuus! Etymon srd. Translations French surprendre, découvrir English to catch, to discover Spanish sorprender, descubrir Italian sorprèndere, scoprire German überraschen, entdecken.

scomputài , vrb Definition bogare unu tanti de unu contu, de una suma Synonyms e antonyms chitire, iscontai, istòdhere | ctr. annànghere Translations French décompter English to subtract Spanish descontar Italian scontare, detrarre German abziehen.

sconchiài, sconchinài , vrb: isconchinare* Definition mòvere sa conca a cropu (coment'e orruendho ainnanti), fàere isconchiadas, mescamente candho unu tenet sonnu e fintzes apostadamente po nàrrere chi eja o chi nono; istorrare a unu de fàere una cosa Synonyms e antonyms iscabiare, tzilibbecare, tzurumbecare / scronnoriai Sentences candu no est de acórdiu abarrat sconchiendi ◊ est a su scónchia scónchia, mortu de sonnu Translations French chanceler, trébucher (de la tête) English to overbalance with one's head Spanish cabecear Italian tracollare della tèsta German kippen des Kopfes beim Einnicken.

scongiobài , vrb: iscongiuai*, scongiuai Definition betare abbasanta cun s'ispergiadore, beneíghere (fintzes po badramentu o sanamentu de male) Synonyms e antonyms babbiscare, ischingiolare, ispanzolare, ispergiare Sentences Arega de candu est partiu Ninnedhu no est prus cussa: stau ca mi at a tocai a dha scongiobai! Translations French asperger English to sprinkle Spanish rociar, asperjar Italian aspèrgere German mit Weihwasser besprengen.

scongiuntài , vrb Definition segare, istacare, istesiare duas cosas aciuntas, duos arremos Synonyms e antonyms innànghere, irgiànghere, iscrobare | ctr. aciuntai, agiànghere Etymon srd. Translations French disjoindre, séparer English to separate Spanish desunir Italian disgiùngere German trennen.

scontrariài , vrb: iscontroriare*, scontroriai, scuntroriai Definition andhare contras a unu, nàrrere cosa a murrúngiu, brigare Synonyms e antonyms arrefrigai, certai, contraíchere, contriare, iscontriai, scuntretzai | ctr. audire Sentences fait is cosas totu tzachitzachi ca dh'ant scontroriau Translations French contrarier, contredire, réprimer English to oppose, to contradict Spanish contrariar, obstaculizar, contradecir Italian contrariare, avversare, contraddire, reprìmere German widersprechen, anfeinden.