A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Abbreviations Legenda | Symbols Legend

abbídu 2 , nm Synonyms e antonyms bida | ctr. molte.

abbiduduídu, abbiduídu , avb Definition cun s'intentzione própriu de fàere una cosa, coment’e biendho o ischindho bene a ue portat su chi si faet Synonyms e antonyms abbididamente Sentences su male isse lu faghet abbiduduidu, no po ismarru! (G.Ruju)◊ l'at fatu rúere abbiduidu Etymon srd. Translations French consciemment, intentionnellement English consciously Spanish intencionadamente Italian consapevolménte, intenzionalménte German bewußt, absichtlich.

abbíere abbídere

abbifàche , nf: bifache Definition una genia de pane Synonyms e antonyms ammenfache, coatza 1 Scientific Terminology pne Etymon srd. Translations French fouace English cake Spanish bollo, pan Italian focàccia German Fladen.

abbigài, abbigàre , vrb Definition pònnere su laore o sa linna a biga, fàere sa biga, su linnàrgiu; pònnere a muntone, subràbari Synonyms e antonyms arremiarzare, assedare / acasidhai, acastedhare, ammuntonae, apillai, apirare | ctr. ispartighinare, spainai Sentences teniant su lori abbigau in magasinu 2. su carru fut prenu de piciochedhus, istrintus e abbigaus che sardinedhas in su staredhu ◊ ant abbigau is líbburus in su sostri ◊ su trigu bèni triulau si abbigada me in s'arxola ◊ is annus si ammuntonant e in mesu si abbigant is arregordus Etymon srd. Translations French entasser English to shock Spanish apilar, amontonar Italian abbicare German anhäufen.

abbigàre 1 , vrb rfl: abbrigare, abrigare Definition pònnere in aprigu, asuta de calecuna cosa o logu po no pigare bentu, o abba o àteru Synonyms e antonyms aggrundhare, apigai, apogiai, arrundhare, crancare, frànghere, partare Etymon spn. Translations French se protéger, s'abriter English to protect oneself Spanish ampararse, abrigarse Italian ripararsi German Zuflucht suchen.

abbigèdha abbichèdha

abbighèdha abbichèdha

abbigiadórgiu , nm Definition bigiadórgiu, nau fintzes in su sensu de nuina, dies de pregadoria a unu santu Synonyms e antonyms bigiadórgiu / billóngiu Etymon srd.

abbigiànte , agt Definition chi est o istat a s'abbizu, ichidau, atentu e prontu po calecunu bisóngiu Synonyms e antonyms abbizaghe, avillante Etymon srd.

abbigiàre , vrb: abbisari, abbitzare, abbizai, abbizare Definition arrennèscere a bíere o intèndhere (o fintzes a cumprèndhere) a manera de atinare o atuare a ccn. cosa candho acontesset o fintzes innanti (s'impreat fintzes in forma pronominale); ischidare, passare de dormiu a ischidau Synonyms e antonyms abbídere, abbillai, acatae, ischidare, saerare, sagamare, sapire Idioms csn: abbizàresi de una cosa, abbizàresi una cosa, abbizàresi chi…; a ti ndhe cheres abbizare!… = ma càstia a biri tui!…; su malàidu no si abbizat = no atuat, at pérdidu sos sentidos Sentences mi abbitzo de mi atzapare in locu chi no connosco ◊ custos canes sunt distintos pro abbizare ◊ cudhos si nche fint abbizaos chi dego mi picabo sa merendha ◊ no ti abbizas chi cue bi at irballu?! ◊ mi apo abbizadu chi at intradu zente a s'ortu ◊ cosa ti as abbizadu istanote? ◊ est una cosa chi benit dae sene, chene mancu ti n'abbitzare ◊ canno cudhos si fint abbitzatos de s'istrantzu, l'aiant giuliatu ◊ fiza mia, ses prepotente chi non ti abbizas iscussiderada! ◊ sunt vetzos e si parent pitzinnos: a non si ndhe abbizare!…◊ su padronu est drommidu e non si abbizat de nudha ◊ chi mi ndi fuia abbisau, cussa trassa no dhi fut arrennéscia ◊ ti ndi furant sa cosa e mancu ti ndi abbisas! 2. a ite ora ti ndhe ses abbizadu? ◊ ndhe tia chèrrere abbizare a su pitzinnu, ma est chito 3. a ti ndhe cheres abbizare, ite pretesas chi tenet cussu muconosu?! ◊ a ti ne cheres abbitzare… e geo chi credia chi!… Surnames and Proverbs prb: iscuru a chie no si abbizat de su chi est! Etymon srd. Translations French s'apercevoir, se rendre compte English to perceive Spanish percatarse, darse cuenta Italian accòrgersi, notare German bemerken.

abbígiu , nm, agt: abbizu Definition su abbarrare ischidaos, bigiandho; chi est ischidau e atentu Synonyms e antonyms abbiza, lerta / abbistu Idioms csn: abbarrare o istare a s'a. = billai, èssere abbizu; dare abbizos = dare indíssiu, sinnales Sentences mi los apo catzados ca mi so postu in abbizu ◊ làssami istare, chi babbu est in abbizu! ◊ sos pastores a denote arrumbavant a s'abbígiu tentandhe su tàgiu 2. candho benit in fizos, issa corcada in letu e tue abbizu a fàghere fascas! ◊ at fatu finta de drommire, ma est addurada abbiza ◊ ponzo su note pro die chi no ndhe paso abbizu ne dormidu ◊ cun totu chi apo mente abbiza, s'ànimu no mi bastat chi lu conte 3. in sas lútzigas pupias ti miro e no isco ite as pro chi abbizos no mi das de ischire chie sias (P.Muresu) Etymon srd.

abbígu , agt, nm: abbrigu, aprecu, apricu 1, aprigu 1, oprigu Definition nau de logu, chi est apartau, tretu o cosa (ala de orroca, muru) chi podet badrare, inue no dhue tocat cosa chi istrobbat (bentu, abba, sole) e po no dha pigare faet a si pònnere e istare méngius; cosa po ammontu e fintzes arremédiu a calecunu male / èssi a s'aprigu de is àterus = dipèndhere in totu de is àteros, in s'abbisóngiu Synonyms e antonyms bàrigu, crancosu, solianu / amparu, cuguzura, médiu Sentences benidiche chin nois e làssala a s'abbigu de sas monteras sa laghinza girella ◊ dhi fait aprigu una mata ◊ s'apricu sou est unu concale 2. dàemi calchi abbigu! ◊ isetendhe a sanare ndhe at de aju, su póveru, a s'abbigu de sa suposta! ◊ si de Deu bos mancant sos abbigos, pagu balet sa fortza de su mundhu Etymon spn. Translations French abri English shelter Spanish amparo, abrigo Italian ridòsso, riparo German Schutz.

abbijàre , vrb Definition its, bizare?, agghejare? Sentences passat sa note abbijendhe sas penas de su mundhu.

àbbila , nf, nm: abbile, àbbile, àbbili, àvile Definition unu de is pigiones prus mannos, papadore de petza / àbbila marina = àchili de pisci; acapiae s'àbbila = fàere 'meighina' (peràulas fortes) po chi s'à. no fatzat dannu a su bestiàmine Synonyms e antonyms àchibi, ave Sentences s'àbbile est lestra piús chi no bentu ◊ s'àbbile abbitat in sos montes altos ◊ s'àbbile bolat in altu isperiendhe in totue ◊ ancora faedhat forte e minetosu, che unu betzu àbbile in su nidu (A.Casula)◊ s'àbbile s'aferrat s'anzone intreu ◊ si ghetat a volu che àvile! ◊ in s’oru de mare s’intendhiant abbiles e caos a tírrios (L.Pusceddu) 2. candho est acapiada, s’àbbila non si podet pidigonae ca cinono si ndhe iscàpiat Scientific Terminology pzn, aquila chrysaëtos Etymon ltn. aquila Translations French aigle royal English golden eagle Spanish águila real Italian àquila reale German Steinadler.

abbilàdu , pps, nm: abbilau, ambilau Definition de abbilare; malandra, freadura sanada chi dhue at naschiu pilu diferente, biancu Synonyms e antonyms freadu 1 / freadura, malandra Etymon srd. Translations French plaie English rub (bing) Spanish matadura Italian guidalésco German Wunde.

abbiladúra , nf: ambiladura Definition pilu nou chi, css. sa parte de sa carena, naschit in sa freadura sanada de un'animale Synonyms e antonyms apiladura, brassanadura, fatzadura Etymon srd.

abbilàltru , nm: abbilastru, albilastru Definition genia de pigione mannu papadore de petza Synonyms e antonyms achilonedhu Sentences sos abbilastros sunt sempre arrodiados a su mortorzu ◊ unu tempus inoghe che faghiant su nidu abbilastros pasteris e oe bi ant s'acorru àtera creze de astores (V.Falchi) Surnames and Proverbs prb: s'abbilastru no si tratenet a catziare musca Scientific Terminology pzn, hieraëtus fasciatus Etymon ltn. *aquilastru.

abbilàndra , nf: pilandra Definition genia de acapióngiu (fune) betau de su tzugu o de corros a peis de ananti de s'animale po no si che istesiare de su logu candho est iscapu Synonyms e antonyms trebea Etymon srd.

abbilandràre , vrb: apilandrare Definition pònnere sa bilandra a is animales iscapos po no s'istesiare, cosa chi si faet betandho una fune a corros o a conca (tzugu) de s'animale e a peis, o acapiandho su pei de ananti cun cussu de asegus Synonyms e antonyms achilandrare, ambilare, ammilandrare, apegonai, archilare, corrapeare | ctr. ilbilandrare Etymon srd. Translations French entraver English to shackle Spanish atar, manear, trabar Italian impastoiare German fesseln.