illampizàre , vrb Definition
fàere o mandhare coment'e lampos de lughe
Synonyms e antonyms
allampizare,
brigliai,
grigliare,
lúchere,
lutzigare
Sentences
sos ogros suos lúghidos che bidros illampizant che oro ◊ comente iscúrigat, carchi istedhu illampizat ◊ candho sulas, framma e ischintizas bolant, alluet ónnia cosichedha: intas tue, mofèndheti, illampizas!
Etymon
srd.
Translations
French
resplendir
English
to shine
Spanish
resplandecer
Italian
risplèndere
German
glänzen,
strahlen.
illangiàre , vrb: illanziare,
illanzigare,
irlanzare,
islanzare,
islanzigare,
slangiai Definition
bènnere o fàere làngiu, marriu
Synonyms e antonyms
apedhuncare,
illagnare,
irromasire,
isminunchire,
ispurpire,
istincare,
scalaxiri,
slangiri
| ctr.
ingrassai
Sentences
su pentzare meda a su pitzocu la fut finíndhela e si fut irlanzandhe
Etymon
srd.
Translations
French
maigrir
English
to make thinner
Spanish
adelgazar
Italian
dimagrire
German
abnehmen.
illanivuzàre , vrb Definition
essire totu a pendhiligiones, nau de cosa téssia, de bestimentu, isconciare de tessidura; cricare chistiones, ‘lanas’, in su foedhare
Synonyms e antonyms
ilbulzare,
irfilusare,
isfiocare,
istèssere,
istramai,
sfibicitai
Etymon
srd.
Translations
French
effranger
English
to fringe
Spanish
desflecar,
deshilacharse
Italian
sfrangiare
German
ausfransen.
illascàre , vrb Definition
fàere prus lascu, istesiare una cosa de un’àtera, fàere calecuna cosa prus pagu bortas; fintzes lassare andhare, giare calecuna cosa, giare su cuntentu
Synonyms e antonyms
allascai,
arrairi,
illentiare,
iscanzare,
isciagai,
istesiai
/
allatzicare,
menguai
| ctr.
acurtziare,
afíere,
intibbiri,
sizire
Sentences
sunt isetandhe a lis illascare su presorju ◊ illascàdebbos! ◊ illasca sa vite ca est tropu afissa!◊ no resesso a illascare custu nodu pro l'isòrbere ca sa fune si est ifusta, at ufradu e at afissu de prus
2.
impessu si est sapiu in bratzos de su babbu, su criedhu si est illascau a prànghere
3.
isse unu tempus ndhe fit sèmpere in domo, ma dae carchi tempus in goi at illascadu ◊ fint sèmpere paris, ma de candho ant brigadu ant illascadu e como petzi si agatant pro chistiones de faina
4.
babbu no s'illascaiat meda ca dinari a comporare bitzicreta no ndhe aiat
Etymon
srd.
Translations
French
desserrer,
lâcher
English
to loosen,
to thin (out),
to cut down on
Spanish
aflojar,
espaciar,
largar
Italian
allentare,
diradare,
mollare
German
lockern,
lichten,
nachlassen.
illascinàre , vrb: illassinare,
illassinzare,
illassizare Definition
nau de css. cosa, su si mòvere o andhare a tragu in logu lisu (o de cosa lisa), a illascinadura, mescamente orruendho, candho su pei no abbarrat postu firmu
Synonyms e antonyms
allescinai,
illiscigare,
illuscigare,
iscadriare,
iscrafuzire,
istrissinare,
lassingiare,
lissiai 1,
lissiniri,
rascinare
Sentences
prus atintzione aiant postu passanne in su ponte de ferru ca podiat fàghere illassinzare sos cadhos ◊ in su mudore de sa cussorza s'intenniat solu su cróculu de sa funtana pàsida illassizanne ◊ passaiamus tota sa die gioghendhe a boces de nie, proendhe fintzas a illascinare in calchi faladolza
Etymon
srd.
Translations
French
glisser
English
to slide
Spanish
deslizar
Italian
sdrucciolare,
scivolare
German
gleiten,
rutschen.
illatàre , vrb: illatiare 1 Definition
passare su late de sa crachina (o àteru deasi) a is muros (o fintzes ischedrare)
Synonyms e antonyms
albinare,
argidhai,
tunicare
/
illatinare,
imbarchinai
Sentences
mi ant illatadu sa domo ma mi l'ant fata a tretos ◊ sos aposentos dhos ant illatiaos a crachina (D.Boeddu)
Etymon
srd.
Translations
French
blanchir,
badigeonner
English
to paint
Spanish
encalar,
blanquear
Italian
imbiancare,
tinteggiare
German
anstreichen.
illatzàre , vrb: islatzare Definition
segare faendho a tiradura, istirandho, tirandho forte; fintzes fàere prus lasca sa cosa prantada po crèschere méngius; a logos fintzes tzucare, andharesiche, istesiare
Synonyms e antonyms
afrapare,
iscorriai,
iscrúfere,
isfrapare,
istratzare
Sentences
custu muncaloru s'illatzat apenas chi lu tocant ◊ nois semus che modhímine illatzadu cun sa tràmula noa ancora in sinu ◊ si ti aferras a débbile ratu, su ratu si ndhe illatzat dae sa nae!
2.
abbratzo su logu assoladu de nida chijina pintada dae luna illatzendhe
Etymon
srd.
Translations
French
déchirer
English
to rip
Spanish
desgarrar
Italian
lacerare,
stracciare
German
zerfetzen,
zerreißen.
illauníre , vrb Definition
fàere débbile, chentza fortza
Synonyms e antonyms
ifrachire,
indebbilitare,
irdebbilitai,
ispoderire
Etymon
srd.
Translations
French
affaiblir
English
to weaken
Spanish
debilitar
Italian
svigorire
German
schwächen.
illebberàre , vrb: illeverare,
illibberare,
illibertai,
illibertare,
illivertare Definition
fàere o essire líbberos; iscabbúllere de ccn. cosa ma mescamente fàere su fedu (nau de is féminas príngias)
Synonyms e antonyms
allibberai,
ifrancare,
iscabbúllere,
libberai
/
iglierare,
infendiai,
insinnigare,
libbertari 1
2.
dimandhamus a Deus de nos illibberare dae totu sos males ◊ pacas dies apustis chi aviat illebberau, sa mama si fit morta ◊ mama s'est illeverada e so naschiu ego
Etymon
srd.
Translations
French
libérer
English
to free
Spanish
liberar
Italian
liberare
German
befreien.
illebiàre , vrb: illepiare,
illeviare Definition
fàere prus pagu grae unu pesu, ma pruschetotu unu dolore, una suferéntzia, unu male; menguare o abbrandhare ccn. cosa (es. tempus malu)
Synonyms e antonyms
abbacare,
abblandai,
abbonantzai,
achietai,
aliviai,
alixerai,
allebiae,
allenare,
apachiare,
assebiai,
asselenare,
assussegai
/
artziare
/
ilgarriare
| ctr.
ingrajai,
peorare
Sentences
illebiade su carru ue sos boes no bi la faghent prus a tirare
2.
lassàdemi a gosare sas notas de sa música chi illébiat s'ànima! ◊ coro, fache a manera chi sia illepiau ca so in pena! ◊ inoche m'illévio e mi paso su póliu de sos annos colaos ◊ illebiadu li at, cussu dolore, a mamma tua? ◊ solu tue m'illébias sa munza! ◊ a dogni tribbuladu paghe e gosu a dare sempre su médiu faghe illebiendhe a totu sos afannos! (Gv.Piredda)
3.
no ti tuches como ca est proindhe meda: iseta a illebiare!
4.
su babbu at aggarrau su pitzinnu, l'at illebiau in artu e li at imbucau a basos
Translations
French
soulager,
alléger
English
to relieve
Spanish
aliviar
Italian
alleviare,
risollevare,
alleggerire
German
erleichtern,
wiederaufrichten.
illenàre , vrb: illeniare Definition
ifritare o callentare fintzes a èssere tébiu; nau pruschetotu de unu dolore, menguare, dòlere prus pagu, fintzes fortzare prus pagu tirandho calecuna cosa, lassare andhare
Synonyms e antonyms
intebiai,
isalenare
/
abbacai,
abblandai,
abbonantzai,
achedare,
allebiae,
apachiare,
apasaogare,
asselenare,
asseliare,
assussegai,
illebiare
/
abbambiai 1,
aflusciai
| ctr.
imbudhighinare
/
ingrajai,
peorare
2.
chie podiat illenare su dolore tuo?
3.
si l'illenas sa bríglia cust'ebba curret
Etymon
srd.
Translations
French
adoucir,
calmer
English
to soothe
Spanish
aliviar
Italian
lenire
German
lindern.
illepedhàre , vrb Definition
segare, fàere a orrughedhos a lepedha
Synonyms e antonyms
aferritai
Etymon
srd.
Translations
French
coupailler
English
to chop (up)
Spanish
cortajear
Italian
tagliuzzare
German
zerschneiden.
illeriàre , vrb: illoriare Definition
nàrrere isciolórios, istare unu pagu a giogu in cunfiantza; fintzes foedhare meda, a tropu, po cosas de pagu contu
Synonyms e antonyms
astrologare,
cregantae,
ibentiare,
illeredhiare,
istralobbiare
Etymon
srd.
Translations
French
dire des bêtises
English
to talk nonsense
Spanish
decir tonterías
Italian
dire sciocchézze,
scemènze,
dilungarsi
German
Dummheiten reden.
illertíre , vrb: illestire,
illirtire Definition
fàere su logu límpiu, pinnigare totu s’àliga, su bascaràmene; iscabbúllere de ccn. cosa, fintzes fàere su fedu
Synonyms e antonyms
ilbratare,
illertare,
illitiare,
iserrinire,
ispatare,
limpiai
/
allichidie
/
disgagiai,
ifrancare,
iscabbúllere
/
illierai,
insinnigare,
iscendiai
Sentences
pro illertire cussu logu bi cheret duas pessones ca bi at arga meda ◊ sicomente tenia bisonzos metas de fàchere no apo pótitu illestire su locu ◊ sas féminas sigheint a illirtire sos aposentos
2.
sos pecados mios fint unu muntone, un'ira, chi no resessia prus a mi ndhe illertire
Translations
French
nettoyer
English
to clean (up)
Spanish
limpiar
Italian
ripulire
German
reinigen.
illestríre , vrb: illistrire Definition
fàere prus lestru, impresse, fàere sa cosa in lestresa, cantu prima
Synonyms e antonyms
acoidai,
allestai,
allestrire,
apressare,
apressibbiri,
illestrare,
incoire
| ctr.
istentare
Sentences
comintzeit a timire e illestreit su passu
Etymon
srd.
Translations
French
accélérer
English
to quicken
Spanish
darse prisa
Italian
sveltire
German
beschleunigen.
illetimàre , vrb Definition
fàere is gajas o pinnigas a sa gunnedha o àteru bestimentu
Synonyms e antonyms
aggajai,
apeciare,
atavellai,
irfrunzire,
pressare
Translations
French
plisser
English
to pleat
Spanish
plisar
Italian
pieghettare
German
fälteln.
illeuràre , vrb Definition
istrecare is leas in sa terra arada o arandho
Synonyms e antonyms
illocinare,
ischelviare,
launai,
sleorai
Etymon
srd.
Translations
French
briser,
écraser les mottes
English
to break clods
Spanish
desterronar
Italian
rómpere le zòlle
German
umgraben.
illezerigàre , vrb: illizerigare Definition
fàere prus lébia una cosa, unu càrrigu, unu pesu, unu dispraxere
Synonyms e antonyms
allezerigare,
disaggraviare
Sentences
amus barriadu a tropu su càmiu ma cheret illezerigadu ca sinono podet fàghere iscontzu in caminu ◊ li faghiat bene a nàrrere totu sas penas ca li pariat chi l'illizerigaiat
Etymon
srd.
Translations
French
alléger
English
to lighten
Spanish
aligerar,
aliviar
Italian
alleggerire,
sgravare
German
erleichtern.
illibriníre , vrb: illivrinire Definition
essire de colore asulu de su fritu, mòrrere, èssere morindho de su fritu
Synonyms e antonyms
allibidorare,
allidigorae,
ammalorai
/
abbidhiritzai,
ammarmurai,
ateterighedhare
Sentences
pastore illivrinidu in sos montes
Etymon
srd.
Translations
French
devenir livide
English
to make livid
Spanish
amoratarse
Italian
illividire
German
erbleichen,
erblassen.
illichidàre , vrb: illiticare Definition
fàere o lassare buidu un’istrégiu (o fintzes unu logu), bogandhondhe (totu o una parte) su chi dhu’est; nau de fémina, iscendiai, fàere su fígiu / i. un’isterzu, dae un’isterzu, a un’àteru isterzu
Synonyms e antonyms
ibboidare,
ilgavantare,
sciusciai,
scucurai,
vasiai
/
iglierare,
insinnigare,
iscendiai
| ctr.
pienare
Sentences
cheret illichidadu su binu a sas ampullas dae sa temezanedha ◊ in d-un'ingullita illíticant una tassa ◊ timiant de lis illiticare su portafógliu ◊ de cuss'abba illichidachendhe ca est tropu!
2.
bènnida fit ràida e si fit fena illichidada
Etymon
srd.
Translations
French
vider
English
to empty
Spanish
vaciar
Italian
vuotare
German
ausleeren.