Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

ilmaschiàre , vrb: ismaschiare Definition arrasigare su pedhutu de is pedhes conciadas; ispertare o iscrarire sa boghe, giare unu cropu sicu, un’arrasigadura, in su gúturu, coment’e de tussi, un’iscrémiu, ma chentza ispudu (coment’e po ndhe bogare ispurgadura), fintzes po singiale a un’àtera persona chentza foedhare: medas bortas est unu singiale de disprétziu o de befa, de avertimentu / ferru de ismaschiare = ferru addatu pro ndhe rasigare su pedhutu de sas pedhes Synonyms e antonyms burruscinai, iscarrusciai, iscremiare, sdorrosciai 2. fit ilmaschianne e tussianne po si fàghere a intènnere de sos àteros (A.Cossu)◊ apo ilmaschiadu ma no mi at cumpresu ca si depiat calliare 3. cussu cheret ilmaschiadu ca est nanne cosas chi no annant bene! Translations French graillonner English to clear one's throat Spanish carraspear Italian liberare la góla dal catarro German sich räuspern.

ilmentigàre, ilmentigràre , vrb: ilmentrigare, imentrigare, immenticare, immentigai, immentigare, immentrigare, irmenticare, irmentigare, ismenticare, ismentigare Definition essire o pèrdere una cosa de mente; cricare de no arregodare, una cosa, fàere finta de nudha, a manera de no ndhe fàere prus contu Synonyms e antonyms iscadèssere, obbriviri, olvidai, variai | ctr. ammentare, arragodai, subènnere Idioms csn: bufare abba de imméntiga mundhos = iscarèsciri totu, èssiri conca ischeréscia, no si arregordai prus de su chi si depit fai; immentrigàresi che mortu = iscarescirisí deunudotu de una cosa; lassare a s'immentrigada = cricare de immentigare, lassare chi s'imméntighet Sentences si liu namus nois si nche irménticat ◊ ilmentigràndhemi de s'averténtzia, mi so postu in caminu ◊ essendhe allegros, calchi bolta nos immentigamus de s'avilimentu ◊ mi ndhe so irmentigadu de su chi depia fàghere ◊ mi che l'apo totu irmentigadu su chi mi aias nadu 2. fiat pasteri e sétziu in sa mesa pariat chi aiat bufau abba de imméntiga mundhos ◊ naemidhi un’iscuta: dogni borta chi essis paret ca ti giànt s’abba imméntiga mundhos! Surnames and Proverbs prb: su perdonare est de sàbios, s'irmentigare de macos Etymon itl. Translations French oublier English to forget Spanish olvidar Italian dimenticare German vergessen.

ilmeràre , vrb: ismerare, smerai Definition su si fàere in bàtoro po ccn., fàere de totu pommore de unu, po dh’agiudare; fintzes bogare sa cosa de un’istrégiu tropu prenu; a logos dhu narant in su sensu de s’incantare, de si meravigliare, ispantasiare Synonyms e antonyms aurzire, desintragnai, irfrissurare / iscolomare Sentences Deus ismerat onnipoténtzia, amore e sabidoria ◊ sucurre sos chi s'ismerant pro bènnere a ti visitare! 3. a minore ti ndhe ismeravas vadiandhe sa campagna Etymon spn. esmerarse Translations French prodiguer, se prodiguer English to lavish, to do all one can Spanish esmerarse Italian prodigare, prodigarsi German verschwenden, sich ergehen.

ilminorigàre , vrb: imminoricare, imminorigare, irminoriare, irminoricare, irminorigare, isminorigare Definition fàere una cosa prus pitica, prus minore Synonyms e antonyms amenguai, apiciulinai, impicochire, impiticai, ispiticare, miminare, mindigai, minorai, scimai, torrae | ctr. ammanniae, crèschere, immannitare Sentences die cun die s'imminórigat su tempus ◊ sos chírcios de su furredhu de ghisa faghent andhendhe e ilminorighèndhesi in mesu Etymon srd. Translations French rapetisser English to decrease Spanish achicar Italian rimpicciolire German verkleinern.

ilmurinàre , vrb: immurinare, immurrinare, irmurinare, irmurrinare Definition cambiare, mudare, essire murru de colore, nau pruschetotu de sa die candho benit sa mudantza de sa lughe a iscuru Synonyms e antonyms ammurriai 1, ammurratzare, incrinare, interighinare, interinare, irmurrighinare, irmurruinare, murinai Sentences una manzana, ancora ilmurinendhe apena apena s'aera a levante, bidesi un'upa manna ◊ mi peso tambidambi a su pudhile candho est s'aera apena ilmurinendhe ◊ est immurrinandho e no faet prus a cricare s'arrastu de su bestiàmene! 2. che prendha lughent élighes e chessas in s'aera chi immúrinat sonnida (G.Fiori)◊ un'àtera nue fut comintzendhe a immurinare su chelu: sa nue de una gherra (P.Pillonca) Etymon srd. Translations French faire nuit English to brown, to darken Spanish anochecer Italian imbrunire German dunkel werden.

ilmutzàre , vrb: immutzare, irmutzare, ismutzare Definition fàere mutzu (nau in su sensu de sa longària), segare a paris Synonyms e antonyms murtzinare, mutzare, secare, truncai Etymon srd. Translations French couper English to cut off Spanish cortar Italian mozzare German abschneiden.

iltàre , vrb: istai, istare, stai Definition su èssere, su abbarrare, su sighire a èssere de sa matessi manera, imperau pruschetotu po sa salude, sa manera de campare, po bívere, tènnere domo a ue fàere fúrriu o fàere abbitu in ccn. logu fintzes a manera chi s’ischípiat, tènnere sa residéntzia; càbere de una cosa aintru de un’istrégiu, de unu logu (deosi pigat s’aus. àere); foedhandho de bestimentu, orrúere bene a chie si dhu ponet, dèghere; aporrire, giare in manu una cosa a un’àteru o fintzes lassare una cosa a préstidu (aus. àere)/ pps. istadu (chi est de su vrb. èssere puru); ind. pres. 1ˆ p. sing. isto, istau, 1ˆ p. pl. istadeus; ind.passau 3ˆ p. sing. istetit; ind. imp. 3ˆ p. sing. istetiat; istare + ger. de àteros vrb. = narat su sighire de s’atzione inditada de s’àteru vrb. (istare faghindhe = fàere, sighire a fàere, istare andhendhe = andhare, sighire a andhare, istare pessendhe = pentzare, sighire a pentzare, e totu deasi) Synonyms e antonyms abarrai, abertai, aisetare, arreare, èssere / càbere / aporrire / imprestare | ctr. andai, cambiai Idioms csn: "si isto", mancari a su presente, s'impreat pro css. tempus passadu puru: s'isto deo!… = s'isto deo no lu faghia, s'isto deo no l'aia fatu; istaresindhe de carchi cosa = fai a mancu, aguantaisí de fai ccn. cosa chi s'iat a bolli fai; ista a bídere si…, ist'abbellu si… = abarra abbellu si…, bieus immoi si…; si no istat ca…, si no istat de… = mancu mali ca…, si no fit ca… (est unu cuncetu de càusa); lassare istare = lassai a pèrdiri, isbandonai, lassai in paxi; istare a s'allora allora = faghindhe e chentza fàghere, perdendi tempus; istare a or'a ora = abarrai a s'úrtimu momentu; istare duiddui = abarrai a su pentza e torra; no pòdere istare = istare male, intendirisí mali de no arrennèsciri a agatai asséliu; no ischire inue ndh'istare de sa cuntentesa = èssiri prexaus meda, no tenni asséliu de su prexu Sentences gei mi bieis comenti istu ◊ e comente istant in domo tua? ◊ cussa famíllia che istaiat in contonera, ma como ndhe istat in bidha ◊ inue che istas, ca benzo a domo tua? ◊ semus istendhe male cun totu custos pidinos, unu muntone de cosas de fàghere ◊ bi at chie istat bene e bi at chie istat male ◊ e comente istas: sanighedhu ses? ◊ chie istat male si acotet! ◊ cussa cosa, posta gai, istat male: ndhe podet rúere ◊ istadeus bèni dèu e issus 2. issos si sunt istados e deo mi ndhe so bénnidu ◊ andho a cumandhu e mi ndhe torro luego, no mi che isto inie! ◊ no istes chentza fàghere! ◊ si as bisonzu de lu faedhare, no istes a candho si ch'est andhendhe! ◊ candho lu mintzídiant, isse no istat duiddui a rispòndhere male! ◊ aundi est coru e vida istau cuntziderendi! ◊ si cheres annare bae: po me no istes! ◊ pro no istare a s'andha e torra a tantas bortas menzus gàrrigo de prus 3. a candho istas a fàghere cussa faina?! ◊ no apo a istare meda a torrare ◊ si no ti seras prima de brincare, no as a istare meda a ti lu ninniare! ◊ cant'istas murghindhe, deo ammanitzo s'àtera cosa pro tucare a bidha ◊ istamus pagas dies a torrare 4. bunnedha e falda de seda, imbustu, isciaca e giupone t'istant a perfessione ◊ mi apo fatu una bestimenta a prou: m'istat bene una meraviza! 5. no sigas a betare mústiu a sa cuba ca no bi ndhe istat àteru! ◊ inue t'istat totu cust'ira de cosa chi ses manighendhe?! ◊ in cuchina bi aiat una ziminera manna chi bi istabant totus inintro ◊ cust'isterzu est minore e totu custa cosa no b'istat 6. a su pisedhu l'isto sa forramenta, gai imparat a triballare ◊ a mi ndhe l'istas sa lepa, ca no bi lompo? ◊ a mi l'istas, como, sa màchina, ca guido deo? ◊ a mi l'istas, sa lepa, a mi segare casu? ◊ ístalu a mie, cussu tzapu, ca ndhe bides de terra furriada! ◊ a mi l'istas su cellulare tou, ca su meu est iscàrrigu, ca depo fàghere una telefonada como? 7. aite mi la ses dendhe custa cosa, a istare o a lassare? ◊ bae a mammai Maria, si nos istat unu pane, za bi lu torramus a sa cota! ◊ s'ebba sua isse no l'istat a neune 8. deo mi apo a iltare a su chi cheret Deu ◊ no mi ndhe isto chentza bídere comente est ◊ de cantu ti narant a promissas ndhe as àere unu corru e… ti ndh'istas! ◊ chircas, inventas dogni ingrediente: tue ti ndhe istas pro lu dare a mie! (G.Sini)◊ no si ndhe podent istare de fumare…◊ nara, Cubeddu, dae su vísciu prite no ti ndhe istas! (Còntene)◊ si babbu ti narat ca nono, a malaògia de mei ti ndhe istas! ◊ nois féminas nos istamus fintzas de allegros cuentos! 9. istade, lassàdemi colare, ca tenzo presse! ◊ ista a bídere si bi resesso deo! ◊ làssami cussu cantu de fuste…: ist'abbellu si como ti ndhe impipas! ◊ si no istat ca l'apo bidu cun sos ogros mios no bi aia crétidu! ◊ si no istat de babbu tou ti aiant betadu sedha!◊ si fit istadu de andhare e torrare sa mantessi die ti aia fatu un'improvisada ◊ si no fit istadu gai, comente aimus fatu? ◊◊ lassémullos istare e sighemus su cantu! ◊ lassa istare su pitzinnu, no lu subéries! ◊ lassa istare cue sa cosa mia! ◊ cussu triballu l'amus lassadu istare ◊ no mi lessis istai incadenau cun su pecau! ◊ no mi chirches a fàghere cosa ca no poto istare! ◊ no poto istare de sos dolores Surnames and Proverbs prb: àcua in su pistoni pistat: àcua fut, àcua est e àcua s'istat ◊ in su bonu onzunu b'ischit istare Etymon ltn. stare Translations French être, rester, demeurer, aller bien English to be, to have room for, to live, to suit, to stay Spanish estar, vivir, caber, sentar bien Italian stare, dimorare, abitare, risièdere German bleiben, wohnen.

iltasíre , vrb: istajire, istasire, istasiri, stasiri Definition firmare, mantènnere firmos cun sa fortza (e fintzes leare sa cosa a unu, cun sa fortza); pèrdere (o fàere pèrdere) is fortzas po su fàdigu, po su istare male de nutrimentu, de s’immarritzone Synonyms e antonyms aprensionai, escecutare, imbargai, issucutare, preare / arrebbentare, irbalèndhere, irbalesiare, isteniai, stragai Sentences su tempus malu chi l'at istasidu 2. su podestade l'at mandhadu sos carabbineris a domo pro l'istasire pagas misuras de trigu chi li depit de chimbunu 3. su terrinu, prus benit ispozadu e prus s'istasit, prus si assutat e prus pagu bi proghet ◊ at istasiu sa mama e cheriat fadicare su fedus ◊ sa runza ti at sos canes iltasidu (A.M.Scanu)◊ bos sezis istasidos: benide a pasare! ◊ su trabballu a tropu s'iscít ca istasit e non est praxili Etymon itl.t stasire Translations French exténuer, épuiser English to make look thin, to exaust Spanish sujetar, agotar Italian estenuare, defatigare, striminzire German entkräften, ermüden, einengen.

iltimàre , vrb: istimai, istimare, stimai Definition tènnere istima, amore, arrespetu, ammiru po ccn., bòllere bene, giare importu; fàere contu de unu valore, de cantu balet una cosa Synonyms e antonyms amai, calculai, cunciberare | ctr. odiai, tirriai Sentences ti amat ca tue l'as difesu e l'istimas ◊ si istimais isceti a cussus chi si torrant istima, ita méritu teneis? (Ev)◊ t'istimaiant a sana, ma como chi ses morta raramente una borta ndhe faedhant sentza dolu e pena (A.Casula)◊ semprecandho mi est pretzisu, Columba, de t'istimare! ◊ dh'istimant comente a una fígia 2. in préigas, in versos e in prosas s'Ísula sua l'at sempre istimada sa piús cara de totu sas cosas ◊ de innòi depeus bogai chi nosàterus si depeus istimai po is prus úmilis creaturas Etymon ctl. estimar Translations French aimer English to love, to esteem Spanish amar, estimar Italian amare, stimare German lieben, schätzen.

iltudàre , vrb: istudai, istudare, istutare, studai Definition fàere mòrrere o bènnere mancu su fogu, una lughe, ccn. cosa alluta (es. s’aràdiu, su motore); iscarragiare ccn. cosa tudada o carragiada Synonyms e antonyms ammoltighinare, ammortiare, irmòrrere / iscarragiare | ctr. allúere, allumae, atzèndhere / tudai Sentences s'istudat che fatija a fogu lenu ◊ soe acurtzu a unu focu chi no poto istutare ◊ no istutazas cussu focu! ◊ su fogu de comare est galu andhandhe, in bonora l'aviant allummau: candho boche pariat istutau fut intro de sos montes brusiandhe! ◊ is disígius antigus fuant fuliaus in terra che alluminus istudaus (B.Lobina)◊ sunt sétzios in sos banghitos acanta de su foghile istudau 2. ndhe at istutau sa braja dae suta de sa chisina pro fàchere su focu Etymon ltn. *extutare Translations French éteindre English to estinguish, to turn off Spanish apagar Italian spègnere German löschen.

ilvanessíre , vrb: isvanessire, isvanessiri Definition iscumpàrrere in su nudha, de no si agatare e ne bíere prus Synonyms e antonyms desvanèssiri*, irvalorire, isvanèssere Sentences ilvanessit pianu pianu, coment'e dogni fiore galanu casi pomposu in su ratu si morit (P.Sulis) Translations French disparaître English to vanish Spanish desaparecer Italian svanire German verschwinden.

ilventàre , vrb: irventare, isventare Definition bogare imbentos, aparícios, màchinas noas, cosas chi no si agataiant, pentzare calecuna cosa noa, bogare ispedientes Synonyms e antonyms imbentai, ispedientare Sentences dai candho ant ilventadu sa moneda!…◊ mi ant bogadu fogu: sunt unu grupu chi si ant ilventadu totu! ◊ isse irventat fintzas carchi poesia ◊ bidha tua est che a mamma tua: no ti ndhe podes irventare un'àtera! (GB.Fressura)◊ bi apo pensadu e un'iscusa mi apo a irventare! Translations French inventer English to invent Spanish inventar Italian inventare German erfinden.

ilviàre , vrb: irbiare, irviare, isviare, iviare Definition pèrdere o fàere pèrdere tempus, tènnere o giare istrobbu; fintzes cambiare camminu, orruga, fàere a mancu, evitare, fintzes firmare unu fàere po unu pagu, cessare unu tanti de tempus Synonyms e antonyms isdrobbare / cassiare, disviare / tasire Sentences no m'irbies, no mi perdas tempus ca tenzo presse! ◊ amus irbiadu ca fimus tratesos faghindhe àteru ◊ che at bénnidu zente e mi at irbiadu, sinono a como aio àpidu finidu ◊ bi cheret pagu a fàghere cussu, ma depo tasire sa faina mia e irbio etotu!◊ pro fàghere su cumandhu a tie apo irbiadu sa faina mia 2. pro andhare a Tàtari sunt isviendhe zoronadas ◊ sos pastores pigaiant a bidha su manzanu de sa festa pro no isviare sa die innanti ◊ no bi at tempus de isviare, cun totu custu tribàgliu! 3. innanti de isviare, sos messajos onzi sero sedaiant su laore messadu ◊ bisonzavat a non colare in sos lutrarjos pro irviare de s'afungare sas rotas Translations French perdre ou faire perdre son temps English to waste one's time Spanish perder el tiempo Italian pèrdere o far pèrdere tèmpo German Zeit verlieren.

ilvilgonzàre , vrb: irbirgonzare, irvirgonzare, isbirgonzare, isvirgonzare Definition bogare in bregúngia, brigare, fàere una bregúngia a unu Synonyms e antonyms abbefiare, abbilgonzare, abbirgonzire, afachilare, ibregungire 2. pischi mi ponza in vestaglina de terità e fatendhe a bídere bratzos e ancas, ilvilgonzadas?! Etymon itl. Translations French couvrir de honte English to shame Spanish avergonzar Italian svergognare German beschämen.

ilvilíre , vrb: irvilire, isvilire, ivilire Definition fàere a gana lègia, orròschere, fàere naschire arrefudu Synonyms e antonyms abbolotai, aconare, afastiai, agrungiai, ascamare, colloviare, dirgustare, isbolotiare, iserare, istomacare, spreai, tolocare / ifadare, istufare Sentences daghi si est atatu e isvilidu ti at bogadu sa fune a t'isbrocare (A.D.Migheli)◊ candho m'irvilo de istare fora mi recuo ◊ istat intro intanadu che colora e no s'irvilit de su tantu sere ◊ nara impresse, chi cun sa ciarra tua ti apo irvilidu! 2. ch'est intro de s'ostera bufendhe dai oltaedie, solu, nemos lu càlculat e finas sa butighinaja ndh'est isvilida de li nàrrere a si moderare ◊ nde so isvilidu de fàghere semper su púpulu 3. custa fit una purga solu a l'intèndhere, ca ilviliat a chie sisiat! Surnames and Proverbs prb: màndhigu continu, màndhigu isvilidu Etymon itl. svilire Translations French dégoûter, fatiguer, se lasser English to make sick, to bore, to be bored Spanish repugnar, aburrirse Italian nauseare, stuccare, annoiarsi German anekeln, sich langweilen, belästigen.

ilzenzàre, ilzunzàre , vrb: ingengiai, inzelzare, inzenzare, inzunzare, inzuzare, irgengiae, irgrenzare, irzenzare, iszenzare Definition pigare a disprétziu, nàrrere male de ccn. o de calecuna cosa o fàere cunsideros po ndhe menguare su valore o s’importu Synonyms e antonyms abbenzare, ingiugliare, isvenzare / aciociai, afrentai, desdorai, disprejare, ilbantare, irghenzare, menispresiare | ctr. abantai, aprentziare Sentences est babbu tou su chi mi at ilzunzadu ◊ mancari istracos de tzapare e un'acantu bufados, la leant a cantare ilzenzèndhesi paribari ◊ de s'operadu de sa vida passada no l'inzunzemus mancu po cumprou! ◊ cussu at irgrenzadu a tie ◊ ti ant inzenzadu a fizos tuos! Surnames and Proverbs prb: su molenti ingengiau est bell'e comporau Etymon itl.t ingiuliare Translations French mépriser, déprécier, se moquer (de) English to despise, to scorn at Spanish despreciar, menospreciar, depreciar Italian disprezzare, deprezzare, schernire German verachten, abwerten, verspotten.

imbabosinàre , vrb: imbabusinare Definition isciúndhere, imbrutare de bàula, cun sa baulada, de salia Synonyms e antonyms imbabare, imbaulai 1 2. li dabant carchi tzica de zigarru imbabosinada e a bortas peri una níchera de mesu petza Etymon srd. Translations French baver English to slobber Spanish babosear Italian imbavare German begeifern.

imbalài , vrb Definition tratènnere is pipios cun giogos: rfl. istare a giogu che pipios Synonyms e antonyms abbrengulare, ciogare, giochitare, imballacai, ingiogaciai Etymon srd. Translations French amuser English to amuse Spanish entretenir Italian baloccare German unterhalten.

imbalaucàre , vrb Definition pigare a trampa, a ingannia Synonyms e antonyms abbovai, abbuvonare, coglionai, imbovai, imbreculai, improsae, incapiare, ingiomare Etymon srd. Translations French embobiner English to trick Spanish engatusar, embelecar Italian abbindolare German betrügen.

imbalcàre , vrb: imbarcai, imbarcare Definition artzare e tzucare in barca, in nave, pònnere o carrigare in sa nave (o fintzes in aeroplanu): si narat fintzes in su sensu de mancare a ora o a tempus meda, coment’e chi unu siat tzucau in nave, a logu atesu; atrotigare a bisura de barca, nau de cosa lada (o chi iat a dèpere istare lada) Synonyms e antonyms allachedhare, alletiaisí | ctr. irbarcare Sentences a it'ora azis imbarcadu? ◊ in su portu de Sant'Antiogu imbarcaiant su carbone de Carbónia 2. za coito a torrare, no mi so mancu imbarchendhe, no! ◊ e a ue mi est dadu cussu: imbarcadu s'est, chi mancat da'ora?! Etymon itl. Translations French embarquer English to take aboard Spanish embarcar Italian imbarcare German einschiffen.