arrotzàre 1 , vrb Definition
tènnere atrivimentu, su coràgiu, giare a pitzu, tzucare a fàere cosa; nau de su cane, chi cracat apedhandho e cricandho de mossigare: nau in cobertantza, brigare, istare naendho sèmpere cosa a briga
Synonyms e antonyms
atrevire
/
apedhae
2.
ma cussu catedhu arrotzat, mih!
Translations
French
oser
English
to dare
Spanish
atreverse
Italian
ardire
German
wagen.
arruarzàre , vrb Definition
su si fàere a unu arruàrgiu, totu prenu de orruo, arestau, nau de unu terrenu chentza trebballau
Synonyms e antonyms
abriare,
aferare,
agrestare,
eremire,
imburdiri
Etymon
srd.
Translations
French
rendre sauvage
English
to make wild
Spanish
enmalecerse
Italian
inselvatichire
German
verwildern lassen.
arrubiàe, arrubiài , vrb: arrujare,
orrubiare Definition
fàere in colore orrúbiu, tirare a s’orrúbiu, su si fàere orrúbios de sa bregúngia; fàere sa crosta a is papares (mescamente a s'orrostu) o còere pata a fogu
Synonyms e antonyms
abbrigai,
arrubiscai,
arrujire,
cardiare,
ingrujare,
irrubiare,
orruviare
/
rfl. arrabatzonare
Sentences
in s'íscia sa tamata est arrujandhe ◊ lassa s'ischidoni, deghinou ti nci dhu fatzu ingurti arrubiau!
2.
su sirboni arrubiau portandedhu a sa mesa
Etymon
srd.
Translations
French
rougir
English
to blush
Spanish
enrojecer,
sonrojarse,
dorar
Italian
arrossare,
arrossire,
rosolare
German
röten,
erröten,
bräunen.
arrubisconài , vrb: rubisconai Definition
fàere orrúbiu orrúbiu in cara abbarrandho in buca de forru, acanta a fogu meda, o fintzes po arrennegu, bregúngia o àteru
Synonyms e antonyms
arrabatzonare,
impurpurinare,
irrujire
Sentences
at castiau s'isposu sentza però dhi artziai is ogus in faci e totu arrubisconendusí
Etymon
srd.
Translations
French
rougir
English
to turn red
Spanish
enrojecer,
sonrojar
Italian
arrossire
German
erröten.
arruedhulàre , vrb Definition
fàere a ruédhula
Synonyms e antonyms
abballonare,
allomborae,
arrombulonai,
atuturae,
imboligare
Etymon
srd.
Translations
French
rouler,
enrouler
English
to roll
Spanish
enrollar
Italian
arrotolare
German
zusammenrollen.
arrúere , vrb: arrúghere,
arrui,
arrúiri,
arruri,
irrúghere,
orrue 1,
rúchere*,
urrúere Definition
calare de artu a cropu, furriare, o fintzes betare a terra a cropu; andhare bene de unu bestimentu a sa persona chi dhu ponet; tocare, apartènnere de unu bene, arresurtare / pps. arrutu
Synonyms e antonyms
botare,
cairi,
corriare,
iscaltinare,
iscasidhare,
isdegorare,
isdobbiare
/
betae
/
dèchere
| ctr.
arritzare,
pesai
Idioms
csn:
arrúiri a faci in susu, a faci in terra = a bentre in susu, a buca a terra; arrúiri a conca in bàsciu = a cúcuru ficadu; arrúiri a palas imbressi = a palas a terra; arrúiri malàdiu = irmalaidare; arrúiri o arruirisí de su sonnu, de su fàmini = no istare ritzos de su sonnu, de su fàmine; arrúiri de codhus, de su coru a unu = pèrdere s'istima pro unu; arrúiri in pecau = fàghere pecados; arrúiri in tentatzioni = pònneresi in arriscos de fàghere male, de pecare; arrúiri in manus de ccn. = bènnere o resurtare in pozas de unu, in posse de ccn.
Sentences
arrennesset a no che arrúere de s'àinu ◊ a dógnia sàntziu de carru ndi arruit sa pispisalla de su fenu ◊ unu tocat agiudau candu arruit, no candu est istrantaxu! ◊ ndi funt arrutus is murus ◊ su salatieri mi nc'est lossingiau de manus e arrutu a s'àcua
2.
custu no ti arruit: no est cosa tua!
3.
su bistiri ti arruit mali
4.
sa festa arruit su mesi ch'intrat
5.
no nosi lessis arrui in sa tentatzioni! ◊ bai a iscí me in cali manus nci ant arrui cussus!
Translations
French
tomber
English
to fall
Spanish
caer
Italian
cadére,
cascare
German
fallen,
stürzen.
arrugài , vrb Definition
andhare a segadura, passare in mesu de unu logu a manera de incurtzare su camminu de fàere, passare fora de camminu, de una parte a s'àtera de unu logu
Synonyms e antonyms
aggrucare,
atravigare,
atreminare,
atruessai,
ruciare
Etymon
srd.
Translations
French
prendre un raccourci
English
to take a short cut
Spanish
atajar
Italian
prèndere una scorciatóia
German
einen Abkürzungsweg einschlagen.
arrughinàre, arrughinzàre , vrb: arruinai,
orroinai,
roghinare 1 Definition
nau de is metallos (prus che àteru de ferru) pònnere s’orruina / arruinau che orbada ingurda = meda (ca sendhe betza, totu cossumida, est irbandhonada e si la sighit a manigare su ruinzu)
Synonyms e antonyms
inferrinzare
Etymon
ltn.
aeruginare
Translations
French
rouiller
English
to rust
Spanish
enmohecer,
oxidar
Italian
arrugginire
German
rosten.
arrullài , vrb: orrullai Definition
anedhare is pilos
Synonyms e antonyms
allorichitare,
anedhai,
eritzare,
frisai,
incincinnare,
riciulare
Sentences
is pilus de seda chi no ti apu arrullau furiant luxentis de isperas e no portalis serraus! (A.C.Serra)
Etymon
ctl.
rullar
Translations
French
friser
English
to curl
Spanish
rizar,
ensortijar
Italian
arricciare i capélli
German
sich das Haar kräuseln.
arrullài 1, arrullàre , vrb Definition
su cantare de trúturis e culumbos
Synonyms e antonyms
trutuliai
Sentences
sas pudhas ant cantadu, túrtures e piciones ant arrulladu
Scientific Terminology
bga
Etymon
spn.
Translations
French
roucouler
English
to coo
Spanish
arrullar
Italian
tubare
German
gurren.
arrulliài , vrb Definition
fàere s'arrúlliu, istare a gúgulos
Synonyms e antonyms
agruguai,
agruinai,
agrumiai,
agulluriai,
borulare,
gurruliai,
orulare
Translations
French
aboyer,
hurler
English
to bark,
to howl
Spanish
aullar
Italian
latrare,
ululare
German
kläffen,
heulen.
arruntzài , vrb: arrunzai,
runzai Definition
est su chi faet su fogu o su sole forte a sa pedhe e cosas deasi, chi dhas atzirbisonat, dhas faet totu a pinnigas; istare o pònnere coment'e allorigaos, acancarronaos (mescamente crocaos)
Synonyms e antonyms
acarrongiai,
afrangillonai,
aggrunciare,
ammaugionai,
apigiare,
atavellai,
atripitzare,
cascai,
frongire,
granculai
| ctr.
istirai
Idioms
csn:
arruntzaisí (nadu de chie tenet fritu) = atuturàresi, istare atuturados; a. is codhus = incrubai de palas, leàrela cun passiéntzia candho una cosa andhat male, fàghere de codhos, comente faghet chie no ischit it'e rispòndhere; arrunzaisí a una parti = fràngheresi, pònneresi a un'ala
Sentences
su tempus arrunzat totu is cosas ◊ si est arruntzau de sa bregúngia ◊ candu unu s'est istasiu dhi naraus chi est arruntzau ca portat sa pedhi frungia
2.
it'est chi t'est pigau, ita tenis chi ti biu totu allochiau?! - dh'iat nau arrunzendu
3.
arrunzadí a una parti: comenti ti permitis de fichiri turra in is chistionis nostras?!
Etymon
ctl.
arronsar
Translations
French
froisser,
se flétrir,
se rider
English
to wrinkle up
Spanish
arrugar
Italian
contrarre,
raggrinzire,
corrugare
German
zusammenziehen,
runzeln,
falten.
arrusài , vrb Definition
bogare o cricare rusas, iscusas
Etymon
srd.
Translations
French
tricher
English
to cheat
Spanish
hacer trampa
Italian
barare
German
betrügen.
arrusciài , vrb: orrusciai,
rusciai Definition
ispergiare o betare abba, betare cosa a ispergiadura, ispainada / a. de píbiri, de sali, de tzúcuru
Synonyms e antonyms
abbae,
aciaviai,
arrosiai,
grispisare,
isciarbiai,
schiscinai,
spripidhai
/
ifúndhere
/
ispanzolare
Sentences
s'àcua dhi serbit po arrusciai is froris ◊ a is macarronis arrusciadhis casu meda! ◊ si serbit s'àcua po arrusciai is ortus
2.
ghetendi binu, papendi, at arrusciau sa tialla
3.
a Pasca su predi arrúsciat s'àcua santa in is domus
Etymon
ctl.
arruixar
Translations
French
arroser,
asperger
English
to sprinkle
Spanish
rociar,
regar
Italian
annaffiare,
spruzzare
German
besprengen.
arruspíre , vrb: orruspire,
ruspire Definition
bogare o fuliare salia de buca
Synonyms e antonyms
carraschiare,
gruspiare,
gruspire,
iscupiri,
ispudai
Translations
French
cracher
English
to spit
Spanish
escupir
Italian
sputare
German
spucken.
arrusticài , vrb Definition
su si fàere areste
Synonyms e antonyms
agrestare,
irrusticai
Etymon
srd.
Translations
French
rendre sauvage
English
to become wild
Spanish
volverse salvaje,
silvestre
Italian
inselvatichire
German
verwildern.
arrutài , vrb: orrutai,
rutai Definition
torrare o fàere orrutos o arrútidus; nau de un’erriu, su si arretirare de s’abba de s’undha
Synonyms e antonyms
ogredhae
Sentences
chi sigheus de aici ndi arrutaus sa satzada! ◊ nd'eis a tenni tempus de arrutai cun s'iscraxu prenu!…◊ sa cibudha fait arrutai
2.
bah, s'arriu est arrutendi, mancu mali!
Etymon
ltn.
ructare
Translations
French
roter
English
to belch
Spanish
eructar
Italian
ruttare
German
rülpsen.
arruxulàre , vrb: ruxulare Definition
andai de innòi e de inní, istare in giru
Synonyms e antonyms
arrociare,
bandhulare,
garronai,
istrusciare,
molingiae
Etymon
srd.
Translations
French
flâner
English
to stroll
Spanish
vagabundear
Italian
camminare a vànvera,
girellare
German
umherschleundern.
artefàghere , vrb Definition
fàere cun arte ma nau in su sensu de fàere cosas de papare o bufare ponendho o aciunghendho sustàntzias fabbricadas, cun ingannu puru
Translations
French
altérer,
falsifier
English
to adulterate
Spanish
adulterar
Italian
adulterare
German
verfälschen.
articulài, articulàre , vrb Definition
iscríere o fàere is artículos de una lei; fàere articulata a ccn., iscríere incurpandho a unu artículos o puntos de mancàntzias chi at fatu / articulare a unu
Synonyms e antonyms
acajonare,
acriminai,
acrupai,
acusai,
ifartare,
imputai,
incrupai
Sentences
su printzípiu pro comente fit fata sa leze no fit irballau, petzi chi sos gurturjos l'aiant articulau comente lis est pàssiu pro ndhe tirare largos balanzos (G.Piga)
Etymon
spn.
articular
Translations
French
incriminer
English
to incriminate
Spanish
imputar
Italian
incriminare
German
anklagen.