chériga chérica
chérigu , nm: chírigu Definizione
pisedhu o pisu de coloru, una genia de erba chi faet a cannàile longu e bogat una teghighedha cun su granu; àtera genia de erba, su travullu de cuadhu
Sinonimi e contrari
cogodi,
pisedhu 1,
pabantzolu
Cognomi e Proverbi
smb:
Chirigu
Terminologia scientifica
rba, Lathyrus aphaca, Melilotus officinalis
Etimo
ltne.
clericus
Traduzioni
Francese
lathyrus
Inglese
grass-pea
Spagnolo
áfaca
Italiano
àfaga
Tedesco
Rankenplatterbse.
cherílla ceríglia
cherína cerína
cherínzu , nm Definizione
su si chèrrere, su s'istimare
Sinonimi e contrari
afetu,
amore,
apegu,
istima
Frasi
sos sapores de su cherinzu vene vardat sa vida dae cada assustu ◊ de totu s'issóniu, de totu su machine de sa vida arreat petzi su cherinzu vene
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
estime,
affection
Inglese
fondness
Spagnolo
cariño
Italiano
stima,
affètto
Tedesco
Achtung,
Zuneigung.
cheripíghe , nm: cherópiche,
cherópicu Definizione
genia de chera niedha chi s'abe faet po istangiare su casidhu
Sinonimi e contrari
ceróbida*
Frasi
leu, cheripighe, mele e chera pones in rejas bene modelladas
Terminologia scientifica
sbs
Traduzioni
Francese
propolis
Inglese
bee-glue
Spagnolo
propóleos
Italiano
pròpoli
Tedesco
Vorwachs.
cherispàgna , nf Definizione
chera de Ispagna, genia de chera forte, orrúbia, chi serbit a sigillare bustas, pacos e àteru
Sinonimi e contrari
cheralaca
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
cire à cacheter
Inglese
sealing wax
Spagnolo
lacre
Italiano
ceralacca
Tedesco
Siegellack.
chèrja chèrgia
cherópiche, cherópicu cheripíghe
cherosène , nm Definizione
unu de is produtos de su petróliu impreau a carburante
Traduzioni
Francese
kérosène
Inglese
kerosene
Spagnolo
queroseno
Italiano
cherosène
Tedesco
Kerosin.
cherósu cerósu
cherpài , vrb: crebare,
crepai,
crepare,
crepari Definizione
apèrrere, segare, isperrare coment'e po una fortza chi naschet de aintru de sa cosa o fintzes po su tropu pesu o isfortzu de foras; nau in cobertantza, ofèndhere; prnl. e nau foedhandho cun tzacu, nàrrere su chi unu sentit, ischit o pentzat
Sinonimi e contrari
bombare 1,
cerbai,
ciopai,
irdoare,
isciopai,
iscuartarare,
sacai
/
mòrrere
Modi di dire
csn:
crebare o èssere crebendhe de su risu, de su tússiu, de su fele, de su prantu = arriri a meda, de pàrriri cherpendi, de incrèsciri, tussiri a meda e a fortza, provai arrennegu forti de no pòdiri baliai ccn. cosa; fàghere a crebare a unu = fàghereli leare fele, arrennegu; no nàrrere mancu "Crepa!" = no nàrriri própiu nudha, ni saludai, ni cumbidai e nimmancu… a cherpai!; fai su crepa crepa a unu = fàchere su derre, fai su crepatzaca, fàghere carchi cosa a crebu, pro fàghere arrennegu, mancari crebet, s'àteru
Frasi
est tantu grassu chi cherpat o tzacat ◊ est cherpendi de satzadura ◊ sa pira fata chi ruet a terra si crebat ◊ si li pones totu cussu bàrriu si crebat suta ◊ s'erbeghe est crebendhe in titas ca est ora meda chentza suta e ne murta ◊ cussu cristianu est crebadu a triballu! ◊ cussu muru est totu crepau de is bombardamentus ◊ si est crepau in centu e un'arrogu ◊ póveru cristianu: l'ant crebadu a banzos!
2.
abbàssia sas boghes, no ti crebes! ◊ so andhadu a domo issoro, zughiant sa durtzeria…, mancu "Crepa!" mi ant nadu, prommore ca fint in festa! ◊ pro una brulla deretu ti crebas: za ses díligu!…◊ ndi faint de cherpai de sàngia is bixinus candu s’ant a biri!…
3.
ge no si ant a iscuartarai de su prantu, candu eus a crepai! ◊ crepint is de crepai: sa cosa si at a fai bollendi nosus duus!
4.
ti podias crebare, andhe chi l'ischias?! ◊ ci tenes cosa de nàrriri crepadha in faci!
5.
finas sa die de Pasca est andhadu a catza, a fàghere a crebare fintzas a Deus!
Etimo
ltn.
crepare
Traduzioni
Francese
crever
Inglese
to die
Spagnolo
morir
Italiano
crepare
Tedesco
sterben.
cherpéncia , nf: crapiéntzia, crepéntzia Definizione passiéntzia, fortza de aguantare cosa chi no praghet Frasi teni crepéntzia chi gei no iscuàrtaras! ◊ is tempus fiant malus ma eus tentu crepéntzia e no seus mortus ◊ tengat unu pagu de cherpéncia ca ge benit illuegus!
chérpu , nm: crebu,
crepu Definizione
su crepare, prus che àteru nau solu po s'arrennegu o tzacu chi si sentit po calecuna cosa o chistione
Sinonimi e contrari
crebacoro,
crébidu,
crepamentu,
crepígiu,
febi
Modi di dire
csn:
a crepu, a crebu de… = po fai arrennegu a…; fai cherpu = fàghere fele, fintzas fàghere dirbetos, bogai crecus, difetos; fai una cosa a crepu de figau = a malaggana, ammarolla; pònnere crebu = pònniri cuadhu in faci, fai a biri de bàliri prus de àterus
Frasi
mi sciundit su logu po mi fai cherpu ◊ de su cherpu chi tenit in cropus comínciat a prangi a cérrius, gelosa de sa sorri
2.
dinaris triballados chin sudores e crepos ◊ fiaus partius ma sa màchina si fiat posta a fai crepus e pariat ca si boliat firmai
3.
nois sighimus a nos istimare a crepu de sa zente imbidiosa ◊ dèu ti nau chi ei a crepu de fiancus! ◊ a crebu insoro si ndhe setzit sempre in coa mia ◊ a crebu de cantos bi at nemigos arrives a lobrare onore e gosu! ◊ su pisedhu lu mandhamus a istudiare costet su chi costet: as a bídere chi ponet a conca e ponet crebu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
dégoût,
dépit
Inglese
disgust,
mischief,
anger
Spagnolo
rabia
Italiano
disgusto,
dispètto,
stizza
Tedesco
Widerwille,
Ärger.
chèrra , nf Definizione bandha, parte Sinonimi e contrari cherru Frasi sos continentales nos ant crétidu unu fiotu de bucallotos, ant fatu sas leges pro nos abbèrrere sos oxos, ma los ant abbertos piús a cherra issoro!
chèrre , nm: cherri (su cherri = nr. suchérri)
Definizione
pilloni de beranu o chirisi de perca, genia de pigione pitichedhedhu
Sinonimi e contrari
buginu,
cidhi,
ciórighe,
colacolamuru,
ingannasórighe,
isperramatedhu,
marcasórighe,
muschita,
oghibboi,
papamuschedhu,
pisciagulu,
pisinache,
pisinatu,
pisirica,
podhedha,
suntzuinedhu,
trichi,
tziritziri
Frasi
ses allirgu che unu cherri ◊ si faint trabballai coment'e molentis e papai coment'e cherris!
Cognomi e Proverbi
smb:
Cherri
Terminologia scientifica
pzn, troglodytes troglodytes
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
roitelet
Inglese
wren
Spagnolo
carrizo
Italiano
scrìcciolo
Tedesco
Zaunkönig.
chèrrere , vrb: cherri Definizione
tènnere sa volontade, su disígiu (nau fintzes de forma cund. o ind. imp.), su bisóngiu de calecuna cosa, de ccn. o de fàere ccn. cosa (fintzes de cosa chi iant a bòllere is àteros) e s'impreat meda po cambiare unu pagu su significau de is àteros verbos; foedhandho de ómines e féminas, disigiare a pobidhu, a pobidha, istimare; su dhue èssere su bisóngiu, sa necessidade, s'óbbrigu de ccn. cosa, acetare / pps. chélfidu, chertu 1, créfiu, chérziu; ind. imp. 2ˆ p. sing. cheristi; cong. 1ˆ p. sing. cherfa, 2ˆ p. sing cherfas, 3ˆ p. sing cherfat; ger. cherfendhe, cherfindhe, cherindhe; aus. èssere, àere
Sinonimi e contrari
abbisongiai,
ammancai,
bolli,
dèpere,
selvire,
tocae
| ctr.
soberare
Modi di dire
csn:
cheret chi… = tocat a…, bi at bisonzu de…, itl. è necessàrio…; cheret + pps = tocat a… + inf. pres. (cheret fatu, batidu, acontzadu, comporadu e gai = tocat a fai, portai, aconciai, comprai); chèrreresi, no si chèrrere (+ pps. de àteru vrb) = bòlliri, no bòlliri a…; chèrrere una cosa a morte segada = chèrrere una cosa a css. costu, a bonas o a malas; no cheret bidu = est unu grisu, fait piedadi; no bi chèrrere ccn. a… = ccn. no bi la faghet a…, no bi est bonu, no bi est capatzu a…; no ndhe chèrrere medas (si cumprendhet: de brullas, afrentas, isfortzus) pro… = aguantai pagu
Frasi
si cheres gai, gai faghimus ◊ mamma no cheret a mi ch'essire a ziru ◊ in domo ant chérfidu a istudiare, deo ◊ Deus cherfat! ◊ no cherfat Deu! ◊ cherzo ch'istúdies! ◊ cherzo a manigare, si est fatu ◊ sa criadura minuda cheret a súere ◊ a merendha cherzo pane e casu ◊ no est su chi cheriavamus nois
2.
Cristos at créfiu salvare su mundhu ◊ cheleus continuare in su limbazu sardu ◊ mi aia chérfidu samunare sos trastes ◊ bi fia chérfidu andhare deo, si faghiat ◊ ant chérziu andhare a víere ◊ custu est su logu innui mi cheriu atzapai
3.
cun su binu no cheret chi si bi búgliet ◊ dimandha ca ndhe cheret ischidu! ◊ cussa cosa cheriat fata, ca l'irmentigamus! ◊ su mànigu cheret sanu e saboridu ◊ sa peta no cheret tropu rassa ◊ sos brujadores che diant chèrrere postos in presone ◊ mazadu cherias tue, ca ndh'as curpa, e no cussa criadura!◊ cherizis cundennados ca faghides lezes bellas pro sos ladros!
4.
sos pastores no sont sos primos chi cherent sas pitzinnas de como ◊ semus istaos duos macos: deo a ti chèrrere, tue a mi lassare! ◊ cussu zòvanu cheret a Caderina ◊ paret chi custos duos si cheriant meda ma si fiant lassaos ◊ pro s'acontzu a sas iscarpas su mastru no mi at chérfidu nudha ◊ pro custa faina no ti cherzo dinari: dàemi s'ozu!
5.
cantu bi cheret a che finire cussa cosa? ◊ bi ndhe cheret a chentu!…◊ bi cheret àteru dinari pro agabbare su triballu ◊ nudha bi cheret, unu, a s'iscollare! ◊ bi cheret pagu a fàghere cosas gai fàtziles ◊ a comporare cussa tanca bi cheret unu sensale ◊ a su postale dhue cheriat meda e mi dh’apo pigada a pè a pè
6.
za bi ndhe cheret a ti fagher mòere!…◊ pro betare anca a mie no bi cheret otieresos! ◊ petzi bi cheret de m'ifúndhere puru, no bastat chi so a tússiu! ◊ baedindhe: tue puru bi cheres, como?!…◊ che cheret mastru e pratighesa a fàghere cosa goi!
7.
zughet sa camisa bruta no cheret bida! ◊ est totu istropiadu no cheret bidu, de su dannu chi at tentu!
8.
currendhe no bi cheriat isse a mi sighire! (N.Pianu)◊ no bi cheres tue a mi la fàghere murghindhe! ◊ no bi cheret unu betzu a sighire unu zòvanu triballendhe! ◊ Bantine est abbistu chi no bi cheres tue!
9.
isse no si cheret busigadu meda, no, ca si arrennegat deretu! ◊ pregadu ti cheres pro fàghere sa faina?! ◊ làssami in pasu: no mi cherzo chircadu! ◊ faghe abbellu ca est cosa díliga e no ndhe cheret medas!
Cognomi e Proverbi
prb:
àinu no morit candho cheret colvu ◊ s'ómine in su chi cheret resessit ◊ iscuru a chie faghet cantu cheret!
Etimo
ltn.
quaerere
Traduzioni
Francese
vouloir,
falloir
Inglese
to want,
will,
to need,
to be necessary
Spagnolo
querer,
necesitar,
ser necesario
Italiano
volére,
accettare,
bisognare (èssere necessàrio),
occórrere
Tedesco
wollen,
annehmen,
notwendig sein.
chèrrere 1 cèrri
chérri chèrre
chèrri chèrrere