tràira tràbila
tràiri tràere
traisciòne traiciòne
traiscòne , nm Definizione
trau, magiolu piticu, giòvono
Sinonimi e contrari
tentógliu,
traizolu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
taurillon
Inglese
bullock
Spagnolo
novillo
Italiano
torèllo
Tedesco
junger Stier.
traissiòne traiciòne
traitoràtzu , agt, nm Definizione traitore malu: prus che àteru nau a disprétziu Sinonimi e contrari traitore.
traitòre, traitòri , agt, nm Definizione
chi o chie afartzat sa fide, benit mancu a sa fide chi s'àteru dhi at giau o dhi giaet / a traitorinu = a traitoria, a s'irfidiada, a s'ispensada, candho unu no si dh'ibertat
Sinonimi e contrari
alevosu,
traixinu,
trebiali
Frasi
mundhu traitore, totu trampas, totu ingannia! ◊ lu pintat coment'e traitore a manera de Giudas e Cainos ◊ niunu sa fide giutesit a mie: totu los incontresi traitores ◊ l'apo cumpresa: unu traitore in mesu bi amus! ◊ cussu est traitore che Zuda
Traduzioni
Francese
traître
Inglese
traitor,
deceptive
Spagnolo
traicionero,
traidor
Italiano
traditóre,
adúltero
Tedesco
Verräter.
traitoría , nf, nm: traitoriu Definizione
fata de traitores, su portare ingannu a unu, su dhi fàere crèdere una cosa po un'àtera apostadamente po dh'ingannare, mescamente faendho fintas de dhi bòllere bene, de dh'istimare
Sinonimi e contrari
afaltzadura,
irfídia,
traicione
/
cdh. tradituria
Modi di dire
csn:
portai t. a unu = zúghere sa traitoria a unu; fai una cosa a t. = a traitzioni
Frasi
a issu dh'ant ochitu a traitoria sos paesanos suos etotu ◊ teniat bandhidos in domo e a traitoria los at béndhidos a sa zustíssia ◊ cussu est unu chi andhat cun traitoria ◊ sa traitoria est mala, dadebbei atentzione! ◊ dh’ant agghentzau a traitoria e che dh'ant furau
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
trahison,
infidélité
Inglese
infidelity,
treason
Spagnolo
traición
Italiano
tradiménto,
infedeltà
Tedesco
Verrat.
traitorínu , avb Definizione a t. = a traitoria, a ingannu Frasi s'àstiu mi leat a traitorinu chi ti ligat in sorte a sa priorissa.
traitoríu traitoría
traítu , pps, agt Definizione
de traíchere
Sinonimi e contrari
traíchiu
2.
a rúghere traitu dae sa cumarca fit s'ofesa prus manna pro sa zente de campanna ◊ su coro mi dat s'apolta chi mai tenzo fortuna: ndhe so amendhe ateruna, ma forsis traitu so! (G.Pinna)
Traduzioni
Francese
trahi
Inglese
betrayed
Spagnolo
traicionado
Italiano
tradito
Tedesco
verraten.
traitzèlla , nf Definizione genia de fuste inue si apicat cosa po dh'asciutare o chistire Sinonimi e contrari béltiga, pértia, tràica Frasi in cuchina tenet traitzellas de sarditza frisca Etimo itl. travicello.
traitziòne, traitziòni traiciòne
traivénu tragavénu
traixédhu , nm Definizione min. de trau, trauchedhu.
traiximéntu traighiméntu
traixínu , agt, nm Definizione
chi o chie afartzat sa fide, chi traighet, benit mancu a sa fide chi s'àteru dhi at giau o dhi giaet, e no faet a si ndhe fidare
Sinonimi e contrari
alevosu,
ifidau,
traitore,
trebiali
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
sournois,
faux
Inglese
treacherous
Spagnolo
de poco fiar
Italiano
infido
Tedesco
treulos.
traíxiri traíchere
traíxiu traíchiu
traizólu , nm Definizione trae minore; fintzes trau o magiolu piticu Sinonimi e contrari traicioba / currente 2, trabitzedhu / tentógliu, traiscone Frasi sa domedha antiga est chin copertura de téula e canna, traizolos e carchi trae manna de gheníperu Etimo srd.