assobinài , vrb: assolinari Definizione
pònnere a pigare sole, pigare sole
Sinonimi e contrari
assoliae,
assorinai
Frasi
assobinai su trigu in s'argiola ◊ cuss'animabedhu ariseu fut assobinendu in su pranu ◊ lah is calixertas assolinendi!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
exposer au soleil
Inglese
to sun-dry
Spagnolo
solear,
asolear
Italiano
soleggiare
Tedesco
in die Sonne legen.
assocài , vrb Definizione
nau de erbas e matedu, betare soca, pònnere arraighinas e crèschere bene (fintzes cracu); nau de gente, callai a ciorbedhu, crèschere de seru, essire giuditziosos
Sinonimi e contrari
acherrai,
atichire,
tènnere
/
insabiai
Frasi
su sèmini nascit, assocat e inflorit ◊ cuss'erba assocat meda, crescit meda a cambus ◊ custu sarmentu at assocau bèni
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
pousser
Inglese
to take root
Spagnolo
arraigar
Italiano
allignare
Tedesco
gedeihen.
assocàre , vrb: assogae,
assogai Definizione
acapiare cun sa soga; tènnere o cassare a soga o a latzu un'animale, mescamente currendho, betandhosidha a conca de atesu, a irfogu; in cobertantza, incantare, acapiare chentza fune, giare una briga / assogai a corrus límpius = betendhe sa soga própiu a corros, chentza leare àteru, precisu
Sinonimi e contrari
acapiae,
insogai
| ctr.
iscapare,
isorbere
Frasi
ant assogau sa mallora, aferrada e istrumpada ◊ no dhu lessis a si fui: assogadhu!
2.
is sonadas no tenint su poderi de assogai s'ànima ◊ sangunera pasteratza, satzas is bramas chi ti assogant sangrendu a chini t'istimat! ◊ a sa becesa su coru benit assogau de s'ispédhiu de su tempus chi unu at bíviu biatzu (Z.Sanfilippo)◊ lillu prenu de puresa chi mi assogat su coru! (An.Casula)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
assujettir
Inglese
to subjugate,
to seize
Spagnolo
someter,
capturar
Italiano
assoggettare,
catturare
Tedesco
unterwerfen,
fangen.
assodhíri , vrb Definizione
arregòllere a unu a unu, a pagu a pagu, pònnere totu impare, chistire; nau de una segada o freadura, martzire, fàere a matéria / pps. assodhiu, assodhitu
Sinonimi e contrari
assodhai,
assortai,
assortire,
bodhiri,
collire
Frasi
assodheus firmas po una proposta de lei ◊ is carrogas si assodhint impari ◊ at assodhiu is pipius asuta de sa manta ◊ in cortilla dhoi fiant sordaus e serbidoris assodhius acanta de su fogu
2.
mi fait su prexeri de mi assodhí custu porcu cantu abarru innòi? ◊ beni, o morti, e assodhimindi! ◊ e duncas custa computeredha portat cosa po assodhiri totu su ch'iscrís? ◊ assodhendusí sa sutana me is genugus, su predi si est sétziu
3.
seu bessiu mau dèu puru, depu ai assodhiu de su capu scuadra miu!
Traduzioni
Francese
rassembler
Inglese
to gather
Spagnolo
reunir,
juntar
Italiano
riunire
Tedesco
sammeln.
assolàe , vrb: assolare 1 Definizione
apartare, istare o èssere a sa sola, abbandha; pònnere a sa sola
Sinonimi e contrari
abbandhare,
apaltare,
assolitare,
assoloriai,
isolai
Frasi
carimanna, si seru aeras tentu ti aias comporadu unu cuzone e ti fist assolada! (M.Murenu)◊ istat coment'e fera assolada in sas matas ◊ mi assolo cun sos pensamentos mios (G.Manca)
2.
su betzu a tremulea, in dolos mannos, a fizu e nura àscamu faghiat: tandho a l'assolare benit s'idea (Chighine)◊ ant decretadu chi sa Sardigna siat assolada
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
isoler
Inglese
to isolate
Spagnolo
aislar,
marginar
Italiano
isolare,
emarginare
Tedesco
isolieren,
ins Abseits stellen.
assoliàda , nf: soleada Definizione
su assoliare, su pigare o giare sole
Sinonimi e contrari
assoliamentu
Frasi
li cheret dadu una bella assoliada a su basolu pro che lu remonire
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
ensoleillement
Inglese
hanging out to dry
Spagnolo
soleamiento
Italiano
soleggiatura
Tedesco
Sonneneinstrahlung.
assoliàe, assoliài , vrb: assoliare Definizione
pònnere a pigare sole, pigare sole
Sinonimi e contrari
assobinai,
assorinai,
soghiai
Frasi
sas tilichertas sunt frimmas assoliàndhesi ◊ a assoliare trematas, fàunas e mantas lis faghet bene ◊ fasolu, moriscu, nughe, méndhula e àteru gai cheret assoliadu innantis de lu remonire ◊ assóliati sa carena in custu sole! ◊ cussu traste frundhidu bi est annos assoliendhe fora!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
exposer au soleil
Inglese
to dry in the sun
Spagnolo
solear
Italiano
soleggiare
Tedesco
in die Sonne legen.
assoliaméntu , nm Sinonimi e contrari
assoliadura
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
ensoleillement
Inglese
hanging out to dry
Spagnolo
soleamiento
Italiano
soleggiatura
Tedesco
Sonneneinstrahlung.
assolocàre , vrb: assologare,
atzologare Definizione
arrespirare forte, a pelea, candho si leat múngia meda, arrebbentu, o fintzes assíchidu
Sinonimi e contrari
assoropare,
isalidare
Traduzioni
Francese
essouffler
Inglese
to trouble
Spagnolo
jadear
Italiano
affannare
Tedesco
keuchen.
assòlvere , vrb: assòlviri Definizione
foedhandho de incurpaos chi dhis ant fatu su dibbatimentu, o de chie cufessat is curpas suas, mandhare o lassare andhare perdonau, bogare líbberu, dichiarare innocente / pps. assoltu, assortu, assólvidu
Sinonimi e contrari
asciolli,
assolussonare,
perdonai
| ctr.
cundennai
Etimo
ltn.
assolvere
Traduzioni
Francese
absoudre,
acquitter
Inglese
to absolve,
to release
Spagnolo
absolver
Italiano
assòlvere
Tedesco
befreien.
assopiài , vrb: atzopiai,
atzopigare,
tzopiai Definizione
andhare a tzopu, fàere a tzopu; èssere difetosu, bogare difetos
Sinonimi e contrari
topiligare,
tzancarrare,
tzanchitai
/
aprapiai,
atopigare,
intopare,
intopire,
irtopiligare
Frasi
po tanti chi est cosa de papai e bufai, dhu bit beniu mancai atzópia atzópia!…◊ seu atzopiendi ca m'increscit unu pei
2.
in cuss’arti atzopiamu e apu cambiau trabballu
3.
sa pudheca non dh'apu prus bia si currit ancora o est atzopiara
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rendre boiteux,
boiter
Inglese
to limp
Spagnolo
dejar cojo,
cojear
Italiano
azzoppare,
zoppicare
Tedesco
lahm werden,
hinken.
assorinài , vrb Definizione
pònnere in su sole, assoliare, pigare sole
Sinonimi e contrari
assobinai,
assoliae
Frasi
ispànigat, su soli si àrtziat e sa caluxértula essit po assorinai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
exposer au soleil
Inglese
to expose to sunlight
Spagnolo
solear
Italiano
espórre al sóle
Tedesco
in die Sonne legen.
assortài, assortàre , vrb Definizione
fàere una sorte, un'issorta, una chedha, pònnere impare
Sinonimi e contrari
acolondrare,
acorrae 1,
acorralai,
assodhiri,
assortí,
assortillai
Terminologia scientifica
pst
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
réunir
Inglese
to gather
Spagnolo
juntar
Italiano
riunire
Tedesco
sammeln.
assorteài , vrb: sortae Definizione
tirare a sorte, fàere a billetes, a chie tocat tocat
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
tirer au sort
Inglese
to choose by lot
Spagnolo
sortear
Italiano
sorteggiare
Tedesco
auslosen.
assortí , vrb: assortie,
assortire,
assortiri,
assultire,
sortire Definizione
fàere un'assorte, pònnere impare; nau de gente, aunire, atobiare, bènnere, o fàere atobiare a su matessi logu; nau de calecunu male, bènnere, lòmpere, ingòllere / zente assultida e de malas intrànnias = regortorzos e malos, aproviaus; èssere male assultidu = unu chi benit de fora, aproviau, pagu aggradéssiu
Sinonimi e contrari
assodhiri,
assortai,
assortillai
/
abbogiare,
acodie,
acorrae 1,
addopare,
aproghilare,
assèndhere,
ghirare
/
bènnere,
capitare
Frasi
bi tenzo duas berbeghes assortidas e no si cumprendhet de chie sunt ◊ ndi at assortiu su tallu ◊ cussos avassos cherent assurtidos a un'isterzu ◊ apo assultidu sas bacas a inoghe ◊ totus cussus sentza de trabballu chi assortant a pratza de crésia!
2.
no as a assortie candho ti at a pigae fàmene? ◊ chi is cuntzilleris no fetzant de mancu de assortiri ◊ no tzerrist, ca assortit genti! ◊ a innòi assortit sa genti po chistionai ◊ assultimus a s'oru de su prochile ◊ assortei unu momentedhu ca intendeis!
3.
stau ca ndi dh'assortit sa tubbercolosi! ◊ cussa mexina dhi serbit candu dh'assortit su daori de brenti ◊ a su póveru l'assurtit una ruta fintzas in su paris ◊ gei no at a assortí sa calentura a tui puru?!…◊ pessanne a cantu li fit assortitu li fit assénnitu s'ingadhintzu
4.
cussu est un'assurtidu, solu fizu de tita!
Traduzioni
Francese
rassembler,
réunir
Inglese
to assemble
Spagnolo
reunir,
juntar
Italiano
adunare
Tedesco
zusammenrufen.
assotziài, assotziàre , vrb Definizione
fàere un’assótziu, su si pònnere impare po fàere calecuna cosa a cumone
Sinonimi e contrari
acumonai
Traduzioni
Francese
réunir
Inglese
to associate
Spagnolo
asociar
Italiano
associare
Tedesco
vereinigen.
assubentài , vrb: assubentare,
assubrentare,
assuentai,
assuentare Definizione
èssere o fàere a assúpidu, torrare àlidu coment'e chi unu apat curtu; pigare su subentu o fúria bentosa
Sinonimi e contrari
acaugare,
addemare,
atanare,
irfodhiare,
isalidare,
scannai
/
assubrimare
Frasi
su pipiu fiat assubentendu, cun cudhu sarragu mannu pariat donendu s'úrtimu respiru ◊ est arribbau a su monti assubentendu ◊ fiant assubentendu forti me is pesadas ◊ ses assuentendi ca fiast currendi ◊ si fiat assubrentau e isciopau puru ◊ seu giai assubentendi isceti a su pensamentu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
devenir poussif
Inglese
to become broken-winded
Spagnolo
jadear,
enfermar de huélfago
Italiano
ansimare,
imbolsire
Tedesco
keuchen,
ermatten.
assuconài , vrb: assunconai,
atzuconai,
atzunconai,
sunconai,
tzuconai Definizione
prànghere a suncutos, a assuconis, a meda de no pòdere mancu torrare àlidu; fàere moida coment'e assuconis
Sinonimi e contrari
assungurtai,
assupedhare,
piànghere
Frasi
assunconendi disisperau mi fia cuau in is lentzorus ◊ fiat prangendu e assunconendu coment'e unu pipiu ◊ su dolori dha fait atzuconai ◊ dh'at atzuconau che mortu
2.
est lómpiu apustis de totu una dí chi su trenu iat assunconau
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
sangloter
Inglese
to sob
Spagnolo
sollozar
Italiano
singultire
Tedesco
schluchzen.
assudhíre , vrb: sudhire* Definizione
àere sudhos, arreolos, pentzamentos, impudu
Sinonimi e contrari
acimbellai,
apinnicare,
insudhire,
apistichinzare
Frasi
de me prus no ti assudhes!
Traduzioni
Francese
se préoccuper
Inglese
to worry
Spagnolo
preocuparse
Italiano
preoccuparsi,
impensierirsi
Tedesco
sich Sorge machen.
assuermài , vrb Definizione
cessare, fàere cessare o miminare, apasigare
Sinonimi e contrari
abbacai,
abbambagare,
abblandai,
ammellare
/
assebiai,
assentulae,
assuzetare,
asutai
Frasi
si ndi fiat arrísiu biendi su sennori assuermau a is afuetadas de giaja ◊ si assuermat su bentu, su prantu, su dolori ◊ de suncunas, is arrundonis s'assuermànt ◊ sa bolla de isciri de su pipiu no si assuermat ◊ assodhimindi in d-unu púniu de luxi e at a èssiri paxi, mi as a assuermai ◊ is carignus serbint po ti assuermai ◊ si no ti assuermas ti zúmiu un'iscavanada!
Traduzioni
Francese
apaiser
Inglese
to placate
Spagnolo
aplacar
Italiano
placare
Tedesco
besänftigen.